6,272 matches
-
arestat din motive politice. A fost deținut sub stare de anchetă timp de 20 de luni, iar în această perioadă a fost torturat fizic și psihic. Pentru a-l face să colaboreze cu autoritățile comuniste, a fost maltratat prin aplicarea tacticilor de bătaie și înfometare. decide să colaboreze cu anchetatorii, declarând ulterior: "". A fost martorul principal al acuzării în "Procesul scriitorilor germani", terminat la 15 septembrie 1959 la Brașov (pe vremea aceea "Orașul Stalin"), care a avut ca rezultat condamnarea (la
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
instruite dar având și experiența campaniei din 1916, trupele române s-au dovedit a fi un adversar capabil de a pune probleme și chiar de a învinge redutabilele armate germane și austor-ungare. Rezultatul acestei bătălii s-a datorat atât abilitătior tactice ale ofițerilor români , eficacității artileriei române și excelentei colaborări a acesteia cu trupele terestre, deteterminarii și tenacității în lupta a ostașilor români, dar și prețiosului ajutor dat de localnici prin furnizarea de informații despre inamic și prin călăuzirea trupelor române
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
a fost o rachetă balistică mobilă tactică sol-sol, cu rază scurtă de acțiune concepută pentru a sprijini trupele americane de pe câmpul de luptă folosind ogive nucleare și convenționale. Lansarea se face de pe un autovehicul pe șenile cu rampă de lansare TEL ("Transporter-Erector-Launcher") de tip M752. Acesta este
MGM-52 Lance () [Corola-website/Science/306028_a_307357]
-
Într-o primă etapă s-a stopat producția sa. din motive politice, dar s-a început totuși fabricația în 1981. Cu toate acestea, capetele de luptă W-70 Mod 3 ER nu au intrat niciodată în înzestrare unităților desfășurate în câmpul tactic. "Lance" fost ultima rachetă tactică balistică cu încărcătură nucleară din înzestrarea forțelor armate ale SUA.. O dată cu încetarea războiului rece, la începutul anilor '90, nu a mai fost nevoie de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune cu cap de luptă
MGM-52 Lance () [Corola-website/Science/306028_a_307357]
-
a stopat producția sa. din motive politice, dar s-a început totuși fabricația în 1981. Cu toate acestea, capetele de luptă W-70 Mod 3 ER nu au intrat niciodată în înzestrare unităților desfășurate în câmpul tactic. "Lance" fost ultima rachetă tactică balistică cu încărcătură nucleară din înzestrarea forțelor armate ale SUA.. O dată cu încetarea războiului rece, la începutul anilor '90, nu a mai fost nevoie de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune cu cap de luptă nuclear. De aceea, în 1991
MGM-52 Lance () [Corola-website/Science/306028_a_307357]
-
de luptă nuclear. De aceea, în 1991 s-a început scoaterea ei din înzestrare, care s-a încheiat în iunie 1992. Se crede că toate cele 850 de ogive nucleare au fost distruse. În felul acesta. "Lance" fost ultima rachetă tactică balistică cu încărcătură nucleară din înzestrarea forțelor armate ale SUA. Scoaterea din înzestrare a putut fi atât de rapidă pentru că în 1991 au intrat în înzestrare noile rachete balistice cu rază scurtă de acțiune MGM-140 ATACMS, (dotate numai cu ogive
MGM-52 Lance () [Corola-website/Science/306028_a_307357]
-
muncă; s-a arătat foarte bun cunoscător al metodelor și procedeelor noastre, cu decizii întotdeauna gândite și limpede motivate”. Revenit în țară a fost mutat în Marele Stat Major, apoi la Școala Superioară de Război unde a fost profesor de tactică generală. La 1 iulie 1927 a fost avansat la gradul de locotenent-colonel. Între 1926 și 1929, cu o pauză de 1 an a fost detașat la cabinetul mareșalului Averescu. Acesta declara: „Acest ofițer distins merită, pot zice este chiar în
Nicolae Scarlat Stoenescu () [Corola-website/Science/306092_a_307421]
-
la 6 decembrie 1916 trupele germane au intrat în București și l-au ocupat. Guvernul român, precum și unitățile armatei române au fost obligate să se retragă în final în Moldova. Deși a fost pierdută, ea a fost doar o înfrângere tactică, deoarece Puterile Centrale nu și-au atins obiectivul strategic de a scoate România din război. Datoriră numărului de forțe implicat, a duratei și a lungimii frontului, Bătălia pentru București este considerată a fi cea mai complexă operațiune militară desfășură de
Bătălia pentru București () [Corola-website/Science/306170_a_307499]
-
Alexei Alexeevici Brusilov (în ; ) a fost un general rus de cavalerie, cunoscut în special pentru dezvoltarea tacticilor militare ofensive folosite în timpul ofensivei care-i poartă numele (1916). În timpul planificării și pregătirii ofensivei, statul major al lui Brusilov a creat metode inovatoare de atac, care au anticipat tacticile de infiltrare extrem de eficiente ale germanilor, folosite de aceștia în
Alexei Brusilov () [Corola-website/Science/304754_a_306083]
-
lupte pentru putere ale diferitelor partide politice, fapt care determină schimbări frecvente ale cancelarilor. Astfel, în conflictele dintre național-liberalo-conservativi și partidul social-democrat, din 7 cancelari 5 au fost eliberați din funcție.În timpul primului război mondial (1914 - 1918), incompentența strategică și tactică a împăratului devine evidentă, iar din 1916 se abține de a mai lua hotărâri, predând conducerea statului în mâna conducătorilor militari, generalii Hindenburg și Ludendorff care în ultimii ani ai războiului instaurează dictatura militară. După sfârșitul primului război mondial, Germania
Wilhelm al II-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/304774_a_306103]
-
mică, însumând circa 8000 - 10000 de pedestrași și 6000 de călăreți, cărora li s-au adăugat ulterior 1000 de călăreți trimiși din Transilvania de către generalul habsburgic Giorgio Basta. Având în vedere superioritatea numerică a invadatorilor, Radu Șerban a adoptat o tactică defensivă. Bătălia hotărâtoare s-a dat la Teișani, pe valea râului Teleajen, pe 23 și 24 septembrie 1602. Toate atacurile tătarilor împotriva taberei întărite cu șanțuri și palisade a românilor au eșuat; în final, după ce suferiseră mari pierderi, tătarii au
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
Moise Székely a sosit și el cu oastea lui (4000 de unguri, 2000 de tătari și 25 de tunuri ușoare) în apropierea Brașovului, dar considerând că nu avea șanse de reușită pentru o bătălie în câmp deschis a adoptat o tactică defensivă, întărindu-se lângă Râșnov într-o tabără înconjurată cu care legate între ele. Lupta decisivă s-a dat în dimineața zilei de 17 iulie (istoricii o numesc "Prima bătălie de la Brașov - 1603"): atacul impetuos al românilor a reușit să
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
numeric important asupra Poloniei, dar și un important avantaj material, dată fiind politica de înarmare nazistă din perioada de dinainte de război. "Heer" (Armata terestră germană) avea aproximativ 2.400 de tancuri organizate în 6 divizii panzer, care foloseau o nouă tactică de luptă. Aceasta prevedea că diviziile de tancuri, acționând în colaborare cu restul unităților armatei, lovea masiv liniile inamice, le străpungea, izola și încercuia porțiunile selectate ale frontului inamic, după care le distrugea. Succesele diviziilor de tancuri urmau să fie
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
liniile inamice, le străpungea, izola și încercuia porțiunile selectate ale frontului inamic, după care le distrugea. Succesele diviziilor de tancuri urmau să fie exploatate de unitățile mecanizate mai puțin mobile și de unitățile de infanterie. "Luftwaffe" (Armata aerului) asigura sprijin tactic și strategic, în special prin intermediul bombardierelor în picaj, care atacau și dezorganizau aprovizionarea și comunicațiile inamicului. Toate aceste noi metode operaționale au fost denumite "Blitzkrieg" (Războiul fulger), dar istoricii sunt în general de acord că, în cazul campaniei din Polonia
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
apoi pe cale apelor, cu vase plecate din portul Constanța, până în Anglia. Germanii au pierdut în luptă aproximativ 16.000 de soldați, dar numărul mare de vehicule blindate (o treime din tancurile angajate în luptă) a dus la o reevaluare a tacticilor de luptă și la inovații tehice care să îmbunătățească performanțele blilndatelor. Nici una dintre puterile europene - Germania, Aliații occidentali sau Uniunea Sovietică - nu se așteptau ca invadarea Poloniei să ducă la un război care să depășească amploarea și costurile umane și
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă. După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, ceea ce va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
un real instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare a izbucnirii războiului - și o lipsă de pregătire și instruire privind noile metode, tactici și procedee de ducere a luptei utilizate pe fronturile de război. Poziționarea sa strategică la flancul celor două alianțe aflate în conflict, precum și o armată de 600.000 de oameni au fost motivele pentru care ambele tabere au depus eforturi
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de foc era de asemenea favorabil părții române, fiind de 1,7 la 1. Modul de organizarea acțiunilor de apărare a Turtucaiei a reprezentat o eroare majoră de planificare a Marelui Cartier General. Această eroare a făcut ca o înfrângere tactică minoră să aibă implicații strategice majore asupra armatei și a întregii populații a țării. Generalul Averescu se întreba retoric: La rândul său I. G. Duca ajungea la aceeși concluzie, arătând că în condițiile în care se renunțase la planul inițial
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
a Corpului 1 Armată comandat de generalul Ion Popovici zis „Provincialul” - „"ofițer ce rămăsese cu apucăturile unui grad inferior"” - cât și a Armatei 2 comandată de un general „"dezastruos"” - Grigore Crăiniceanu, „"au pus trupele încă de la început într-o situație tactică disperată"”. Acest fapt a fost recunoscut și de comandantul Armatei 9 germane care arăta că pentru a-și asigura victoria a fost nevoie să-și angajeze totate forțele, într-o situație pe muche de cuțit, din care, dincolo de manevra strălucită
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
germane erau formate din Divizia 51 Honvezi și Divizia 187 Infanterie germană, sprijinte de o puternică grupare de artilerie. După atacuri susținute din partea forțelor germane, acestea nu au putut străpunge apărarea trupelor române, rezultatul fiind stoparea ofensivei cu un câștig tactic nesemnificativ de numai patru kilometri, noua linie a frontului fiind pe aliniamentul Clăbucet - Azuga, cu poziții întărite foarte puternice pentru trupele române. Eșecul operației avea să fie recunoscut și de comandantul Armatei 9 germane, generalul Erich Falkenhayn, care arăta în
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
inamicului, folosindu-se de pozițiunile intermediare ce oferă terenul și care vor fi și ele recunoscute de pe acum". Respectarea cu strictețe de către trupele române a acestui ordin de operații a făcut ca deși inamicul a obținut un număr de victorii tactice în faza inițială, în cele din urmă a fost nevoit să oprească acțiunea ofensivă și să treacă la defensivă, într-o situație nu foarte favorabilă: "Corpul 1 rezervă se afla la 18 octombrie aproape în același loc în care se
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
român de către cele două brigăzi montane, urmând ca lovitura frontală de forțare a trecătorii să fie dată de Corpul Alpin. După zece zile de lupte grele, forțele germane au trebuit să înceteze ofensiva, reușind doar o serie de câștiguri teritoriale tactice, fără a-și îndeplini obiectivul propus, de forțare a Carpaților. "Grupul Olt, n-a înaintat până pe linia, pe care trebuia s-o ajungă. [...] Înaintarea s-a înfăptuit prin luptele cele mai grele. Românii au rezistat cu disperare. Fiecare munte trebuia
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
1916 trupele germane au intrat în București și l-au ocupat. Guvernul român, precum și unitățile armatei române au fost obligate să se retragă în final în Moldova. Deși Bătălia pentru București a fost pierdută, ea a fost doar o înfrângere tactică, deoarece Puterile Centrale nu și-au atins obiectivul strategic de a scoate România din război. Guvernul și curtea regală română s-au retras la Iași. Bucureștiul a fost ocupat pe 6 decembrie de cavaleria germană. Numai vremea și drumurile proaste
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
armatei (15 octombrie 1938 - 1 februarie 1939). În perioadele 23 septembrie - 27 octombrie 1939 și 9 septembrie 1940 - 8 noiembrie 1941, a fost comandant al Armatei a IV-a. Este autorul lucrărilor: "Apărarea contra carelor de luptă și autoblindatelor", "Conducerea tactică a artileriei în războiul de mișcare românesc. Notițele unui infanterist". La patru zile după rebeliunea legionară, la 27 ianuarie 1941, generalul de corp de armată adjutant Iosif Iacobici (cu orientare politică progermană) a fost numit ministru de război. A deținut
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
școlilor religioase, ceea ce a fost considerat de "Bando Nacional" un atac la adresa Bisericii); omorurile în masă comise împotriva civililor din orașele capturate; execuția persoanelor nedorite (inclusiv non-combatanți cum ar fi sindicaliștii și simpatizanții republicani cunoscuți). Un exemplu de astfel de tactici ale taberei naționaliste a fost masacrul de la Badajoz din 1936. Tabăra naționalistă a efectuat și bombardamente asupra orașelor din teritoriul republican, mai ales cu ajutorul voluntarilor "Luftwaffe" din "Legiunea Condor" și al aviatorilor voluntari italieni din "Corpo Truppe Volontarie" (Madrid, Barcelona
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]