5,710 matches
-
lărgit) Apendice V (secțiunea D): Unități de forță de pescuit pentru fiecare tip de tehnică de pescuit Apendice VI (secțiunea D): Stocuri în raport cu efortul de pescuit Apendice VII (secțiunea D): Specii țintă și adâncimi (program lărgit) Apendice VIII (secțiunea D): Tipologie intermediară pentru informațiile referitoare la efort (program minimal) Apendice IX (secțiunea D): Definirea efortului de pescuit în relație cu operațiile de pescuit (program lărgit) Apendice X (secțiunea D): Tipologie detaliată a tehnicilor de pescuit (program lărgit) Apendice XI (secțiunea E
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
D): Specii țintă și adâncimi (program lărgit) Apendice VIII (secțiunea D): Tipologie intermediară pentru informațiile referitoare la efort (program minimal) Apendice IX (secțiunea D): Definirea efortului de pescuit în relație cu operațiile de pescuit (program lărgit) Apendice X (secțiunea D): Tipologie detaliată a tehnicilor de pescuit (program lărgit) Apendice XI (secțiunea E): Lista stocurilor pentru pescuitul de agrement (program minimal) Apendice XII (secțiunea E): Lista stocurilor pentru controlul descărcărilor și al cantităților de pește aruncate înapoi în mare (program minimal) Apendice
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
Argentina silus CIEM 30 % Beryx spp. CIEM 30 % Coryphaenoides rupestris CIEM 30 % Hoplostethus atlanticus CIEM 30 % Molva dypterygia CIEM 30 % Molva molva CIEM 30 % Adâncimi: 0-200 m, 201 -500 m, 501-1 000 m, >1 000 m. Apendice VIII (secțiunea D) Tipologie intermediară pentru informațiile referitoare la efort (program minimal) Tipuri de tehnică de pescuit Unelte mobile Năvod cu prăjină Marea Nordului < 221 kW Marea Nordului 221 kW În afara Mării Nordului Năvod și setcă de fund Năvod de fund Taliane daneze și scoțiene Total Năvoade
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
kW Vase cu taliane culisante Număr de trasuri Plase Număr plase x lungime x timp petrecut pe mare Paragate Număr de cârlige x durata de imersiune Vârșe, mreje și vintire Număr x durata anuală a imersiunii Apendice X (secțiunea D) Tipologie detaliată a tehnicilor de pescuit (program lărgit) I. Unelte mobile a) Năvod cu prăjină 1. Puterea motorului < 221 kW pentru navele care pescuiesc în Marea Nordului (i) dimensiunea ochiurilor: < 32 mm, 80-109 mm, 110 mm 2. Puterea motorului 221 kW pentru
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
REGULAMENTUL COMISIEI (CE) nr. 1578/2000 din 19 iulie 2000 de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 577/98 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate în ceea ce privește specificația modulului ad hoc 2001 cu privire la durata și tipologia programului de lucru COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Regulamentul Consiliului (CE) nr. 577/98(1) din 9 martie 1998, privind o anchetă prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate
jrc4744as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89910_a_90697]
-
în toate elementele sale și este direct aplicabil în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 19 iulie 2000. Pentru Comisie Pedro SOLBES MIRA Membru al Comisiei ANEXĂ Ancheta asupra forței de muncă Specificarea modulului ad hoc 2001 cu privire la durata și tipologia programului de lucru 1. Statele membre și regiunile vizate: toate 2. Datele sunt culese numai pentru activitatea principală 3. Variabilele vor fi codificate după cum urmează: Coloană Cod Descriere Filtre/observații 209 1 0 Își stabilește metode și program de lucru
jrc4744as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89910_a_90697]
-
toate elementele sale și este direct aplicabil în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 24 iulie 2000. Pentru Comisie Pedro SOLBES MIRA Membru al Comisiei ANEXA ANCHETĂ ASUPRA FORȚEI DE MUNCĂ Program multianual de module ad hoc 1. Durata și tipologia programului de lucru Lista variabilelor: vezi Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1578/2000 din 19 iulie 2000 de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 577/98 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate cu privire la modulul ad
jrc4759as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89925_a_90712]
-
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1578/2000 din 19 iulie 2000 de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 577/98 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate cu privire la modulul ad hoc 2001 referitor la durata și tipologia programului de lucru (JO L 181, 20 iulie 2000, p. 39). Perioada de referință: al doilea trimestru al anului 2001. Statele membre și regiunile vizate: toate. Eșantion: același ca și pentru modulele standard; dacă însă unitatea de eșantionare este persoana
jrc4759as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89925_a_90712]
-
prezintă Comisiei o hartă sau hărți (în format SIG) a situării geografice a tipurilor corespunzătoare nivelurilor de clasificare cerute pe baza sistemului A. 1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de apă de suprafață 1.2.1. Râuri Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Ecoregiuni ilustrate pe harta A din anexa XI Tip Tipologia altitudinii înaltă: > 800 m altitudine medie: 200 - 800 m zonă depresionară: < 200 m Tipologia dimensiunii pe baza zonei de captare mică: 10 - 100 km2 medie: > 100 - 1
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
tipurilor corespunzătoare nivelurilor de clasificare cerute pe baza sistemului A. 1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de apă de suprafață 1.2.1. Râuri Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Ecoregiuni ilustrate pe harta A din anexa XI Tip Tipologia altitudinii înaltă: > 800 m altitudine medie: 200 - 800 m zonă depresionară: < 200 m Tipologia dimensiunii pe baza zonei de captare mică: 10 - 100 km2 medie: > 100 - 1 000 km2 mare: > 1 000 - 10 000 km2 foarte mare: >10 000 km2
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
tipuri de corpuri de apă de suprafață 1.2.1. Râuri Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Ecoregiuni ilustrate pe harta A din anexa XI Tip Tipologia altitudinii înaltă: > 800 m altitudine medie: 200 - 800 m zonă depresionară: < 200 m Tipologia dimensiunii pe baza zonei de captare mică: 10 - 100 km2 medie: > 100 - 1 000 km2 mare: > 1 000 - 10 000 km2 foarte mare: >10 000 km2 Geologie calcaroasă silicioasă organică Sistemul B Caracterizare alternativă Factori fizici și chimici care determină
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
și structura patului principal al râului categoria debitului râului forma văii transportul materialelor solide capacitatea de neutralizare a acizilor compoziția medie a substraturilor cloruri gama de temperaturi ale aerului temperatura medie a aerului precipitații 1.2.2 Lacuri Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Ecoregiuni ilustrate pe harta A din anexa XI Tip Tipologia altitudinii înaltă: > 800 m altitudine medie: 200 - 800 m zonă depresionară: < 200 m Tipologia adâncimii pe baza adâncimii medii < 3 m 3-15 m > 15 m Tipologia dimensiunii
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
solide capacitatea de neutralizare a acizilor compoziția medie a substraturilor cloruri gama de temperaturi ale aerului temperatura medie a aerului precipitații 1.2.2 Lacuri Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Ecoregiuni ilustrate pe harta A din anexa XI Tip Tipologia altitudinii înaltă: > 800 m altitudine medie: 200 - 800 m zonă depresionară: < 200 m Tipologia adâncimii pe baza adâncimii medii < 3 m 3-15 m > 15 m Tipologia dimensiunii pe baza suprafeței 0,5-1 km2 1-10 km2 10-100 km2 > 100 km2 Geologie
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
ale aerului temperatura medie a aerului precipitații 1.2.2 Lacuri Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Ecoregiuni ilustrate pe harta A din anexa XI Tip Tipologia altitudinii înaltă: > 800 m altitudine medie: 200 - 800 m zonă depresionară: < 200 m Tipologia adâncimii pe baza adâncimii medii < 3 m 3-15 m > 15 m Tipologia dimensiunii pe baza suprafeței 0,5-1 km2 1-10 km2 10-100 km2 > 100 km2 Geologie calcaroasă silicioasă organică Sistemul B Caracterizare alternativă Factori fizici și chimici care determină caracteristicile
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Ecoregiuni ilustrate pe harta A din anexa XI Tip Tipologia altitudinii înaltă: > 800 m altitudine medie: 200 - 800 m zonă depresionară: < 200 m Tipologia adâncimii pe baza adâncimii medii < 3 m 3-15 m > 15 m Tipologia dimensiunii pe baza suprafeței 0,5-1 km2 1-10 km2 10-100 km2 > 100 km2 Geologie calcaroasă silicioasă organică Sistemul B Caracterizare alternativă Factori fizici și chimici care determină caracteristicile lacului și, în consecință, structura și compoziția populației biologice Factori obligatorii altitudine
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
lacului timpul de rezidență temperatura medie a aerului caracteristici de amestec (de exemplu, monomictic, dimictic, polimictic) capacitatea de neutralizare a acizilor situația de fond a nutrienților compoziția substraturilor medii fluctuația nivelului apei 1.2.3. Ape de tranziție Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Următoarele ecoregiuni identificate pe harta B din anexa XI: Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediteraneană Tip Pe baza salinității anuale medii < 0,5 ‰: apă dulce 0,5 - < 5 ‰: oligominerală 5 - < 18 ‰: mezominerală 18
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
obligatorii latitudine longitudine scala mareelor salinitate Factori opționali adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de rezidență temperatura medie a apei caracteristici de amestecare turbiditate compoziția medie a substraturilor formă scala temperaturilor apei 1.2.4. Ape costiere Sistemul A Tipologie stabilită Descriptori Ecoregiune Următoarele ecoregiuni identificate pe harta B din anexa XI: Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediteraneană Tip Pe baza salinității medii anuale < 0,5 ‰: apă dulce 0,5 - < 5 ‰: oligominerală 5 - < 18 ‰: mezominerală 18
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
apă între corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate; * date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a realimentărilor generale; * caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuțiilor activităților umane. Statele membre pot utiliza tipologii pentru caracterizarea apelor subterane la stabilirea nivelurilor naturale pentru aceste corpuri de apă subterană. 2.3. Analiza impactului activității umane asupra apelor subterane Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granițele între două sau mai multe state membre sau
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
migrației forței de muncă din România</strong>, scris de Manuela Sofia Stănculescu și Victoria Stoiciu, și publicat de editură Paideia. Studiul analizează contextul economic al migrației forței de muncă, evoluția și accesul migranților pe piața forței de muncă din Europa, tipologia migranților, factorii care au dus la creșterea migrației, felul în care sunt folosiți banii în România la întoarcerea din țările în care s-au creat comunități ale muncii. Fragment din Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă din România
Întâlnirile G.A.P. - Dezbatere: De ce pleacă românii în străinătate? () [Corola-website/Science/295647_a_296976]
-
Davidoglu nu sunt numai soțiile de muncitori, cele care stau în umbra bărbaților și îi așteaptă, cu masa pusă, de la muncă, ci și femei active, care se definesc în raport cu ceea ce fac în contexte relevante pentru evoluția lor. Davidoglu lărgește astfel tipologia de gen a muncii. Pe lângă furnaliști, oțelari, topitori, brigadieri, mineri, frezori, motoriști, Davidoglu aduce în piesele sale, chiar dacă într-o proporție mult mai redusă, femei muncitoare care se luptă pentru drepturile lor într-o societate a muncii dominată de bărbați
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
sutele de muncitori informali care colectează selectiv deșeurile din rampă, sunt trăsături ale unui sistem economic bazat major pe echilibrul dintre cerere și oferta, costurile sociale sau de mediu fiind marginalizate, după cum vom vedea și în cazul expus aici. Potrivit tipologiei lui Loïc Wacquant, Pată Rât este un spațiu ghetoizat, sintagma care se aplică cu grabă jurnalistică ori polemică în situații inadecvate, legate de infracționalitate ridicată, dezordini urbane, sărăcie ori segregare. În acest sens, ghetoul nu trebuie categorisit în analogie cu
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
și ridicolă opereta, pe alocuri cu mijloacele teatrului de revista. Actori de faima (Radu Beligan, Eugenia Popovici, Geo Barton, Marcel Anghelescu) se întrec în a da ”viața” unor personaje pe care nu le poate salva nici macar ridicolul enorm. Se caută ”tipologiile”, se încearcă ilustrarea ”luptei de clasă”, se rostesc replici ce par extrase din ziarul partidului, iar rezultatul nu are nici macar credibilitatea unei comedii bulevardiere din perioada interbelică. Iar cel mai izbitor lucru este modul în care este prezentată muncă într-
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
mai degrabă, de construcția unei <i>credibilități a discursului ideologic</i>, credibilitate cucerita prin rostirea unor secrete, de altfel binecunoscute, despre jocurile de putere. Calitatea observației este precară, indiferent dacă se referă la ”vocea” personajului, la lumea să obiectuala, la tipologiile umane sau - piedică supremă! - la acțiuni și motivațiile lor. De fapt, într-un discurs de tip ideologic-propagandistic, nimic nu ar fi mai subversiv decât invazia autenticului. Instinctiv sau programatic, strategia de reprezentare ocolește cu grijă proba realității. Calitatea de document
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
nici primăria nu a avut interesul de a răspunde la memoriul depus în termenul legal de 30 de zile. De aceea, si performance-ul, în lipsa unor acțiuni mediatice și asociative similare care să apară constant în spațiul public, a intrat în tipologia unei receptări mediatice a binomului stereotip al „țiganului ispășitor”, al infractorului sau victimei, „țigan ispășitor” vinovat pentru sărăcia autohtonă, accentuată de criză economică, prin identificarea cu o imagine a mizeriei. [1] Alice McIntyre, Participatory Action Research, Sage Publications, Los
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
oricui interesat ă, temele lunii decembrie fiind: Sesiune 1 / Vineri, 4.12, ora 16, etaj III, UNA / Genealogia naționalismelor Sesiune 2 / Marți, 8.12 / Orientalism și Balcanism Sesiune 3 / Vineri, 11.12 / Inventarea Europei de Est Sesiune 4 / Marți, 15.12 / Tipologii ale privirii în matricea coloniala a puterii: egopolitica Sesiune 5 / Vineri, 18.12 / Internalizarea privirii coloniale I. Stigma și rușine
Lansarea Gazetei de Artă Politică #12 /// „În numele periferiei” Hecate, Olari nr. 8 /// ora 19 () [Corola-website/Science/296057_a_297386]