5,660 matches
-
la întrebarea de fond, ci oocolește. Sunt investițiile în programele spațiale mai bune pentru colectivitate decât investițiile în alte sfere de activitate: asistență socială, medicală, cultură, educație? Interesul din ultimii ani pentru calitatea vieții reprezintă o concretizarea a vocației transsectoriale umaniste a sociologiei. Accentul cade aici pe evidențierea consecințelor oricărei activități sociale, ale oricărui subsistem asupra bunăstării colective și calității vieții colectivității. Vocația transsectorială a sociologiei explică și unele conflicte inevitabile dintre sociologie și diferitele subsisteme ale societății globale, unele dificultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realiza bunăstarea colectivității sacrificând, în procesul de producere a acesteia, bunăstarea și fericirea participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici încă o funcție a colectivității sociologice: aceea de a conduce orientarea transsectorială, globalistă și umanistă a activității sociologilor, de a preveni implicarea unilaterală în susținerea intereselor sectoriale, particulariste. Opțiunea statu-quo/Alternativetc " Opțiunea statu‑quo/Alternative" Cartea lui Aldous Huxley Minunata lume nouă, apărută în anii ’30, a surprins epoca prin imaginea unui viitor posibil: o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale colectivității; 4. fiecare grup se consideră în perspectiva dinamicii globale a sistemului social, a unei organizări sociale deziderabile pentru întreaga colectivitate. În fine, sociologia trebuie să clarifice încă două tipuri distincte de opțiuni: opțiunea sectorială/opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă și opțiunea statu-quo/alternative. Adevărata obiectivitate științifică și posibilitatea unei aplicări eficiente a sociologiei în activitatea practică a colectivității pot fi realizate doar pe baza unor opțiuni explicite și responsabile, în cadrul social în care ea acționează. Capitolul 10 INTEGRAREA SOCIOLOGIEI
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
, Nicolaus (10.I.1493, Sibiu - 17.I.1568, Bratislava), teolog, istoric și poet umanist. Descendent al unei vechi familii voievodale românești, origine des invocată de umanistul european de mai târziu, O. este al doilea din cei patru copii ai sibiencei Barbara Hunsar și ai argeșanului Stoian (Ștefan) Olahus, care se înrudea cu domnitorii Vlad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
, Nicolaus (10.I.1493, Sibiu - 17.I.1568, Bratislava), teolog, istoric și poet umanist. Descendent al unei vechi familii voievodale românești, origine des invocată de umanistul european de mai târziu, O. este al doilea din cei patru copii ai sibiencei Barbara Hunsar și ai argeșanului Stoian (Ștefan) Olahus, care se înrudea cu domnitorii Vlad Țepeș, Mihnea cel Rău și Iancu de Hunedoara. Refugiat în Transilvania, Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
dobândi tronul Țării Românești, preferând viața liniștită de jude crăiesc în Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia și muzica. Din 1510 va fi paj la Curtea din Buda regelui Vladislav II, până la moartea acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
asistă la instalarea suveranei sale ca regentă în Țările de Jos. Se acomodează noii situații, locuind în mai multe orașe: Gand, Bruges, Mons, Louvain, pentru a se fixa pentru următorii zece ani la Bruxelles. Este perioada de maximă europenizare a umanistului O. Prin poziția de politician și diplomat la Curtea regentei, propovăduiește concordia între state, neuitând interesele patriei adoptive. Stabilește relații cu personalități princiare (Ferdinand I de Habsburg, împăratul Carol Quintul, frații regentei), ecleziastice (papa Clement al VII-lea, cardinali, episcopi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
politician și diplomat la Curtea regentei, propovăduiește concordia între state, neuitând interesele patriei adoptive. Stabilește relații cu personalități princiare (Ferdinand I de Habsburg, împăratul Carol Quintul, frații regentei), ecleziastice (papa Clement al VII-lea, cardinali, episcopi), cu scriitori și filosofi umaniști (o prietenie epistolară privilegiată îl leagă de Erasm din Rotterdam), regăsindu-se, alături de savanți, erudiți, profesori clasiciști, într-o veritabilă „republică a literelor”. Își scrie în Țările de Jos majoritatea operei - lucrări istorice, corespondență, poezii, după ce, mai tânăr fiind, produsese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
scris unitatea de neam, de origine și de limbă a românilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania. Pentru ideile sale va fi citat de stolnicul Constantin Cantacuzino, de Samuil Micu și Timotei Cipariu. În Atila, lucrare de erudiție, specifică istoriografiei umaniste, se exaltă virtuțile războinice, cu scopul de a revigora curajul ungurilor, copleșiți de jugul otoman. Cărturarul îmbină componenta documentară și calitatea oratorică a discursului, vivacitatea portretelor și dinamismul scenelor de luptă. Chronicon poate fi considerat un fragment de istorie contemporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
este spațiul de comunicare, într-o latină concisă și elegantă, a noutăților științifice și a problemelor din viața publică. Prețioase sunt, mai ales, cele 29 de scrisori adresate lui Erasm, între 1530-1536. SCRIERI: Carmina, în Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa-Gorj, 1939; ed. îngr. I. Fogel și L. Juhasz, Leipzig, 1939; Texte alese, îngr. și introd. I. S. Firu și Corneliu Albu, București, 1968; Corespondență cu umaniști batavi și flamanzi, îngr. și introd. Corneliu Albu, tr. Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
între 1530-1536. SCRIERI: Carmina, în Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa-Gorj, 1939; ed. îngr. I. Fogel și L. Juhasz, Leipzig, 1939; Texte alese, îngr. și introd. I. S. Firu și Corneliu Albu, București, 1968; Corespondență cu umaniști batavi și flamanzi, îngr. și introd. Corneliu Albu, tr. Maria Capoianu, București, 1974; Ungaria. Atila, ed. bilingvă, tr., îngr. și introd. Antal Gyöngyvér, Iași, 1999; Hungaria. Chronicon, ed. bilingvă, tr., îngr. și pref. Maria Capoianu, București, 2002. Repere bibliografice: N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
introd. Antal Gyöngyvér, Iași, 1999; Hungaria. Chronicon, ed. bilingvă, tr., îngr. și pref. Maria Capoianu, București, 2002. Repere bibliografice: N. Iorga, Renegați în trecutul țărilor noastre și al neamului românesc, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVI, 1914; I. Lupaș, Doi umaniști români în secolul al XVI-lea, București, 1928; Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, pref. I. Lupaș, Aninoasa-Gorj, 1939; Piru, Ist. lit., I, 48-51; Corneliu Albu, Un strălucit umanist: Nicolaus Olahus, AST, 1968, 1; Corneliu Albu, Nicolaus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Capoianu, București, 2002. Repere bibliografice: N. Iorga, Renegați în trecutul țărilor noastre și al neamului românesc, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVI, 1914; I. Lupaș, Doi umaniști români în secolul al XVI-lea, București, 1928; Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, pref. I. Lupaș, Aninoasa-Gorj, 1939; Piru, Ist. lit., I, 48-51; Corneliu Albu, Un strălucit umanist: Nicolaus Olahus, AST, 1968, 1; Corneliu Albu, Nicolaus Olahus - un umanist român de prestigiu, RL, 1968, 5; Emil Domocoș, Idei pedagogice înaintate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
secțiunii istorice, t. XXXVI, 1914; I. Lupaș, Doi umaniști români în secolul al XVI-lea, București, 1928; Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, pref. I. Lupaș, Aninoasa-Gorj, 1939; Piru, Ist. lit., I, 48-51; Corneliu Albu, Un strălucit umanist: Nicolaus Olahus, AST, 1968, 1; Corneliu Albu, Nicolaus Olahus - un umanist român de prestigiu, RL, 1968, 5; Emil Domocoș, Idei pedagogice înaintate în opera și activitatea umanistului român Nicolae Olahus (1493-1568), „Revista de pedagogie”, 1968, 6; Maria Holban, Nicolaus Olahus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
secolul al XVI-lea, București, 1928; Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, pref. I. Lupaș, Aninoasa-Gorj, 1939; Piru, Ist. lit., I, 48-51; Corneliu Albu, Un strălucit umanist: Nicolaus Olahus, AST, 1968, 1; Corneliu Albu, Nicolaus Olahus - un umanist român de prestigiu, RL, 1968, 5; Emil Domocoș, Idei pedagogice înaintate în opera și activitatea umanistului român Nicolae Olahus (1493-1568), „Revista de pedagogie”, 1968, 6; Maria Holban, Nicolaus Olahus et la description de la Transylvanie, „Revue roumaine d’histoire”, 1968, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
I. Lupaș, Aninoasa-Gorj, 1939; Piru, Ist. lit., I, 48-51; Corneliu Albu, Un strălucit umanist: Nicolaus Olahus, AST, 1968, 1; Corneliu Albu, Nicolaus Olahus - un umanist român de prestigiu, RL, 1968, 5; Emil Domocoș, Idei pedagogice înaintate în opera și activitatea umanistului român Nicolae Olahus (1493-1568), „Revista de pedagogie”, 1968, 6; Maria Holban, Nicolaus Olahus et la description de la Transylvanie, „Revue roumaine d’histoire”, 1968, 4; I. S. Firu, Corneliu Albu, Studiu introductiv la Nicolaus Olahus, Texte alese, București, 1968, 7-111; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
profesie te obligă la o coerență nu Întotdeauna comodă: nu poți fi un sociolog de nicăieri, evoluând cu seninătate În răspăr cu liniile majore de evoluție ale societății tale. Ești, Într-o măsură mai mare decât În orice altă meserie umanistă, În infernul lumii. Pe care ți-l asumi, căruia Îi răspunzi, după măsura și capacitatea ta. (Nu e vorba aici despre o invitație la empirism. Agenda unei societăți este de fiecare dată infinit mai subtilă și mai variată pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scriem? Ce direcție de dezvoltare alegem pentru România? Marea problemă a cărții este singularitatea ei. În peisajul ideologic românesc, ea este o apariție excepțională, dar, probabil, lipsită de impact semnificativ, dacă nu reușește să adune În jurul ei o nouă intelectualitate umanistă - producătoare de ideologie. Proiectul științific și academic al cărții nu poate avea succes dacă nu va fi transformat Într-un proiect politic. Vladimir Pasti Septimiu Chelcea (coord.) Comunicarea nonverbală În spațiul public, București, Editura Tritonic, 2004 (184 p.) A asculta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de evrei, dar și numeroase popoare europene, ca și un sistem Întreg de alianțe ce ar fi frânat serios capacitatea expansivă a Germaniei? Modul În care autorul Își argumentează discursul arată, Încă de la Început, necesitatea perspectivei specifice și altor științe umaniste decât istoria În tratarea unor asemenea probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
peliculă a reușit să stârnească nostalgie. E o comedie ușoară, uneori subtilă, dar care de cele mai multe ori stârnește valuri de râsete indiferent de vârstă. Spre deosebire de partea I „Tovarăși, viața e frumoasă“, partea a II-a, „Dragoste în timpul liber...“ demonstrează caracterul umanist și lipsa parțială a grijii de sine; așa zise povești de dragoste, cu sensuri și pasaje subînțelese. Faptul că peliculele au fost inspirate din perioada comunismului fac această mini-serie o comedie apetisantă cu rădăcini în trecutul românilor.
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
și a sensibilității corporale. Intimitatea, împreună cu calitatea sentimentului în cadrul cuplului, și-a făcut apariția odată cu Pasini. Sexoterapia se află la răscrucea mai multor discipline. Aceste diferite curente și abordări dedramatizează sexul, valorizează senzațiile corporale și verbalizarea senzațiilor odată cu apariția sexologiei umaniste. Ele au fost completate de către cercetătorii și anchetele care au permis o descriere a comportamentului uman și, în paralel, prin lucrările lui Pasini și Kaplan la Cornell University New York Hopital Center. Primul congres de Sexologie s-a ținut la Praga
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
âge). Feldman și al., 1994. Testul lui Beck pentru depresie (vezi Cottraux, 1991). Giuliano și al., 2002. Echipă formată dintr-un terapeut bărbat și un terapeut femeie. Abraham și Porto, 1978. Pasini, 1975. Ginecologie, endocrinologie, urologie, psihiatrie, dar și știintele umaniste cum ar fi etnologia, sociologia, etologia, psihologia, psihanaliza. Janov (sexologie primală, 2001), Lowen (bioenergie, 1996), Perls (gestalt-terapie, 2001), Elke (masaj euforic, 2001), Masters și Johnson (metodă de restructurare sexuală cum ar fi sensate Focus). Raport Hite 1977, raport Kinsey 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Iliescu 36,35%, Vadim Tudor 28,34%; turul doi: 67,80% Iliescu, 33,20% Vadim Tudor). Totuși, din rezultatele ultimelor alegeri putem avansa afirmația reculului extremei drepte. Adrian Năstase, primul-ministru în funcție și candidat al Partidului Social-Democrat și al Partidului Umanist din România (PSD-PUR), a ajuns în fruntea primului tur al alegerilor prezidențiale, adunând 40,24% dintre sufragii și devansându-l cu 6 procente pe principalul său adversar, primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, candidat al Alianței Dreptate și Adevăr (DA), care obține
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și o „cale irlandeză” corespunde unei alegeri reale? Care erau diferențele dintre principalele programe electorale? Am ales cei doi principali candidați la alegerile prezidențiale ca reprezentanți ai celor două formațiuni politice, și anume Adrian Năstase, candidatul Uniunii Partidul Social-Democrat + Partidul Umanist din România (prim-ministru înainte de alegeri și apropiat al președintelui Ion Iliescu, ex-comunist), și Traian Băsescu, candidat al opoziției și primar al Bucureștiului, susținut de Alianța Partidul Național-Liberal + Partidul Democrat. Alegerea „modelului irlandez” presupunea utilizarea intenționată a oportunităților pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este rezultatul a două obiective principale de la acest început de mandat: 1. formarea unei majorități stabile (ceea ce se revelă ca un lucru foarte delicat pentru că în noul guvern format printr-o coaliție între Alianță și UDMR se găsește și Partidul Umanist. Iar aceasta este slăbiciunea principală! Acesta din urmă, aliatul Partidului Social-Democrat în timpul campaniei electorale, a participat la organizarea noului guvern, dar deja în ultima săptămână își anunța plecarea... ceea ce permite prezicerea scenariului alegerilor legislative anticipate! Cel de-al doilea obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]