15,959 matches
-
spun este că avem restanțe. Ceea ce pot să vă confirm e că avem restanțe uriașe. (L. Cendreș, președintele CNSAS - Realitatea TV, 30.VII.2007). În discursul politic este uneori dificil de delimitat între sensurile "am posibilitatea" și "am permisiunea" ale verbului a putea: Pot să vă spun că dl. Văcăroiu a discutat cu dl. X numai prin interpret. (N. Niculai, - Realitatea TV, 6.VI.2007) Pot să vă spun că, din punctul nostru de vedere, mai sunt încă multe de făcut
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
susțin că am un dialog foarte bun cu ei. (Funcționar din Ministerul educației și învățământului - Radio România Actualități, 19.II.2006). 4.3. Expresiile "comunicabilității" Printre caracteristicile limbii de lemn, Sălișteanu-Cristea (1998:195) menționează acumularea în același enunț a unor verbe de aserțiune, ca: aș vrea să încep prin a spune/a informa că..., aș dori să subliniez/afirm/punctez..., vreau să reiterez faptul că..., aș veni, de asemenea, cu o precizare. Prototipul acestor expresii introductive autoreferențiale poate fi socotit clișeul
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
aș dori să subliniez/afirm/punctez..., vreau să reiterez faptul că..., aș veni, de asemenea, cu o precizare. Prototipul acestor expresii introductive autoreferențiale poate fi socotit clișeul vreau/doresc 20 să (vă) spun. - Când se bazează pe sensul primar al verbului a vrea21, și anume "a intenționa", expresii ca vreau să (vă) spun/anunț/atrag atenția/comunic/declar/subliniez etc., pot fi folosite metatextual, ca mijloc de organizare a discursului, marcând faza de demaraj comunicațional, atunci când locutorul începe o intervenție, un
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
că sunt foarte mulțumit de postul dumneavoastră, în special de "Știrile PRO TV", care chiar sunt foarte interesante. (Internet, ProTV internațional, august, 2002). Stati (1982: 221) numește "metadialogice" enunțurile în care locutorii fac aluzie la propriul discurs (folosind, de regulă, un verb dicendi la persoana I). Ele s-au bucurat și de atenția cercetătorilor români; de pildă, Manu Magda (2003a: 76-97) consacră un capitol "actelor lingvistice inițiatoare" în româna vorbită regional, Zafiu (2001:81-82) vorbește despre "formulele tautologice ale autocomentării", iar Pop
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Clișeul vreau să (vă) spun foarte clar valorifică semantismul termenului clar (v. supra, 4.1.), reflectând intenția discursului politic actual de a se distanța de stilul imprecis și vag al limbii de lemn25. Prima parte a clișeului este formată din verbul a vrea sau, mai rar, din verbul a dori (la persoana întâi singular), a doua parte o constituie un verb dicendi la conjunctiv (să adaug, să atrag atenția, să declar, să spun, să subliniez etc.), iar a treia parte este
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
valorifică semantismul termenului clar (v. supra, 4.1.), reflectând intenția discursului politic actual de a se distanța de stilul imprecis și vag al limbii de lemn25. Prima parte a clișeului este formată din verbul a vrea sau, mai rar, din verbul a dori (la persoana întâi singular), a doua parte o constituie un verb dicendi la conjunctiv (să adaug, să atrag atenția, să declar, să spun, să subliniez etc.), iar a treia parte este adverbul clar, de regulă la superlativul absolut
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de a se distanța de stilul imprecis și vag al limbii de lemn25. Prima parte a clișeului este formată din verbul a vrea sau, mai rar, din verbul a dori (la persoana întâi singular), a doua parte o constituie un verb dicendi la conjunctiv (să adaug, să atrag atenția, să declar, să spun, să subliniez etc.), iar a treia parte este adverbul clar, de regulă la superlativul absolut (foarte clar) și/sau sinonime contextuale ale sale, din sfera "transparenței" (deschis, limpede
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
Nu am întâlnit formula vreau să vă spun foarte clar la vorbitori din afara sferei politice întrucât la ei nu intervine intenția de a-și impune autoritatea, nici de a-și demonstra transparența. 4.5. Expresiile neasumării Forma impersonală a unui verb se folosește în situațiile în care locutorul vrea să arate că acțiunea pe care o evocă este generală (îi privește pe toți sau pe foarte mulți): se cere/se caută acest produs ("lumea caută acest produs"), se trăiește bine aici
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
3, 25.II.2006) Primul lucru care s-a dorit să se asigure a fost să se pună la adăpost dosarele. (V. Măgureanu, fost director al SRI -Realitatea TV, 11.IV.2006). Formularea impersonală se aplică, bineînțeles, și la alte verbe: Trebuie să se înțeleagă bine niște lucruri[...] (C. Popescu Tăriceanu - TVR 1, 22.XI.2007) Este complet fals că s-a refuzat discutarea proiectului în guvern. (O. Marinescu -TVR 1, 10.I.2007); din context reiese că forma impersonală s-
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de gând să..., a voi, a intenționa (DEX 2, s.v.). 22 "Numeroase discursuri debuteză adesea, în română, de exemplu, prin anunțarea prealabilă a intenției de a realiza un anumit tip de activitate lingvistică. Aceasta se exprimă prin intermediul unui indice volitiv: verbul a voi /a vrea (la indicativ sau optativ) sau echivalente ale acestuia, adăugat verbului la conj.: vreau să .spun, vorbesc, discut, întreb, rog, invit [...]: Eu vreau să vă dau un exemplu; Acuma eu vroiam să spun un lucru; Vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
adesea, în română, de exemplu, prin anunțarea prealabilă a intenției de a realiza un anumit tip de activitate lingvistică. Aceasta se exprimă prin intermediul unui indice volitiv: verbul a voi /a vrea (la indicativ sau optativ) sau echivalente ale acestuia, adăugat verbului la conj.: vreau să .spun, vorbesc, discut, întreb, rog, invit [...]: Eu vreau să vă dau un exemplu; Acuma eu vroiam să spun un lucru; Vreau să spun următorul lucru..." (Manu Magda 2003b: 79); v. și sintagmele de "autoreferire" la Roibu
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de elemente fatice (știi?, înțelegi?, auzi?, îți dai seama? etc.), cf. Ionescu-Ruxăndoiu 1999: 40. 25 Thom 1993: 69-70. 26 Dacă locutorul ține să se exprime mai puțin vag, limba română acceptă construcții în care poate fi precizat subiectul logic al verbului (având funcția sintactică de complement de agent), chiar dacă verbul se află la pasivul reflexiv: Nu s-a vrut de către Guvern să se aplice legea fără discriminări (GALR 2008 II: 433-434). 27 Iată câteva exemple atestate de alți autori, care au
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
etc.), cf. Ionescu-Ruxăndoiu 1999: 40. 25 Thom 1993: 69-70. 26 Dacă locutorul ține să se exprime mai puțin vag, limba română acceptă construcții în care poate fi precizat subiectul logic al verbului (având funcția sintactică de complement de agent), chiar dacă verbul se află la pasivul reflexiv: Nu s-a vrut de către Guvern să se aplice legea fără discriminări (GALR 2008 II: 433-434). 27 Iată câteva exemple atestate de alți autori, care au constatat persistența în limba de azi a construcțiilor impersonale
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
mari: (a) fără sens, funcționează ca marcă a complementului direct, în anumite condiții semanticosintactice 1; (b) cu un sens foarte abstract, funcționează ca o prepoziție-regim, impusă de unele centre verbale, adjectivale sau substantivale; (c) cu un sens foarte abstract, împreună cu verbul a face formează un predicat contrafactiv (a face pe deșteptul); (d) purtătoare de sens lexical, funcționează în diverse contexte circumstanțiale 2 - cu diverse valori, de la concrete la foarte abstracte. În cele ce urmează voi urmări anumite utilizări ale prepoziției pe
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
funcția de circumstanțial de relație, cu diverse valori semantice: 2.6.1. Domeniul de manifestare a unei acțiuni, delimitarea unei acțiuni, relația între o acțiune și o entitate/alt eveniment, în raport cu care se face acțiunea respectivă. Regentul poate fi: (a) verb (cu sau fără subordonați): - Dacă s-a ajuns la 200 de milioane, 300 de milioane un vot?! O mașină cadou pentru un singur vot! / - Și ați făcut plângeri pe astea? Duceți-vă la Parchet! (G. Becali/A. Ursu, Realitatea TV
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
Ne întoarcem pe această idee. (R. Turcescu, Realitatea TV, 26 noiembrie) Vom reveni cu reacții pe declarațiile șocante ale lui Gh. Bosânceanu. (C. Șincai, Realitatea TV, 27.VIII.2006). 2.6.3. Tema, subiectul unor discuții, conversații; elementul regent este verb sau substantiv de tip dicendi sau asemănător: (a) verb dicendi: Se discută mult pe niște informații care [...] (Realitatea TV, 23.VI.2006) Nu discutăm pe sentimentele mele, ci pe certitudinile actelor [...]. (A. Iorgulescu, Realitatea TV, 20.III.2007) - și cu
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
26 noiembrie) Vom reveni cu reacții pe declarațiile șocante ale lui Gh. Bosânceanu. (C. Șincai, Realitatea TV, 27.VIII.2006). 2.6.3. Tema, subiectul unor discuții, conversații; elementul regent este verb sau substantiv de tip dicendi sau asemănător: (a) verb dicendi: Se discută mult pe niște informații care [...] (Realitatea TV, 23.VI.2006) Nu discutăm pe sentimentele mele, ci pe certitudinile actelor [...]. (A. Iorgulescu, Realitatea TV, 20.III.2007) - și cu o nuanță instrumentală Eu nu vreau să vă contrazic
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
încordare, e articulare, altminteri nu ai purta în largul creației un nume propriu. Cu un acut spirit de observație la realitățile umane, adesea bulversate, din societatea contemporană cu apetit de globalizare, autorul întinde punți între viața scurtă sub semnul vitezei verbului a fugi, întruchipată de Achile, și viața lungă sub semnul verbului a (se) întoarce - propriu nostalgiei, evocării - a lui Odiseu. Firesc, se pune întrebarea de ce/cum învață omul? Dubletul interogativ de ce-cum? apare explicit la Vasile Fetescu și pentru
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
nume propriu. Cu un acut spirit de observație la realitățile umane, adesea bulversate, din societatea contemporană cu apetit de globalizare, autorul întinde punți între viața scurtă sub semnul vitezei verbului a fugi, întruchipată de Achile, și viața lungă sub semnul verbului a (se) întoarce - propriu nostalgiei, evocării - a lui Odiseu. Firesc, se pune întrebarea de ce/cum învață omul? Dubletul interogativ de ce-cum? apare explicit la Vasile Fetescu și pentru forma de activitate care este jocul. Ne spune că omul matur
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
scriitor o constituie cultul pentru muncă. În acest sens, mediile de viață optime și efigiile unor persoane cu caracter exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic al evocării verbul a învăța - conjugat la modul specific uman al credinței epistemic pozitive că ești om, devenind om - consună cu verbul a învieța, a fi cu viață exemplară, cu caracter, condiție pentru a învia fie și prin urmași, a fi mereu cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic al evocării verbul a învăța - conjugat la modul specific uman al credinței epistemic pozitive că ești om, devenind om - consună cu verbul a învieța, a fi cu viață exemplară, cu caracter, condiție pentru a învia fie și prin urmași, a fi mereu cu proaspăt plus și puls ca în copilărie. De ce face V. Fetescu apel la evocare? Pentru a repune în lumină
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a) indicând un centru elidat: [unii] de-alde (ca în "are de-ale gurii"); b) stabilind relația sintactică cu un centru exprimat. Cel mai frecvent, grupul prepozițional apare cu elipsa gramaticalizată (Nedelcu 2007a) a regentului său, în relație directă cu verbul: Orice veleitar într-ale artei își poate expune acolo piesele? În nici un caz. Numai de-alde Nicolaesco Da Vinci au voie... (EZ, 8.IX.2002)12. Regentul poate totuși fi exprimat, ca pronume sau ca nominal cu sens generic: Într-
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
etc.: Blondele și roșcatele din concurs au fost devansate de o frumoasă brunetă Social-democrații erau prezenți la conferința de presă Bogații planetei au pus ochii pe țara noastră (EZ, 2007). Foarte frecvente în limba actuală sunt adjectivele substantivizate provenite din verbe la participiu 10 (invitați, sinistrați, travestiți, nominalizați, disponibilizați, admiși, debranșați etc.): Aflat în cantonamentul din Cipru, managerul general al roș-albaștrilor, M.S., a dezvăluit unor apropiați că, din returul campionatului, C.O. va schimba sistemul de joc ("Prosport", 2007). Uneori, în
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple din această categorie. Autoarea semnalează evoluțiile semantice ale formelor mascați, aleși sau aliați în raport cu verbul de bază. Semnificațiile distincte ale participiului substantivat de la verbul a fi sunt menționate în ambele lucrări citate. 11 Se face distincția între aceste utilizări și cazurile de elipse contextual determinate: Studenții mai în vârstă au luat cursul în serios, tânărul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple din această categorie. Autoarea semnalează evoluțiile semantice ale formelor mascați, aleși sau aliați în raport cu verbul de bază. Semnificațiile distincte ale participiului substantivat de la verbul a fi sunt menționate în ambele lucrări citate. 11 Se face distincția între aceste utilizări și cazurile de elipse contextual determinate: Studenții mai în vârstă au luat cursul în serios, tânărul, nu. [tânărul student] 12 Aspectele morfologice și sintactice ale
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]