56,041 matches
-
Deltei și complexului Razim-Sinoe (ambele incluse în Rezervația de biosferă a UNESCO, patrimoniu mondial) este de 163 km ; restul coastei se întinde pe 82 km. În fiecare an, un număr crescând de turiști viziteză litoralul românesc, pe care construcțiile și amenajările se înmulțesc, mai ales în partea de sud (cei 82 de km situați înafara Rezervației), reducând treptat zonele încă naturale. O problemă legată de prima este poluarea, atât vizibilă (gunoaie) cât și invizibilă (ape de scurgere nefiltrate, efluenți industriali sau
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
ca spre Costinești și Mangalia să scadă din nou spre 10-20 m și apoi să crească spre Vama Veche. În dreptul golfurilor dimpotrivă, marea este cea care s-a retras, prin transformarea lor în limane. În zona Agigea se afla, până la amenajările legate de mărirea portului Constanța și de Canalul Dunăre-Marea Neagră, unica rezervație de dune marine din România, la 50 m de mare, întemeiată de Ioan Borcea, în vecinătatea sanatoriului TBC Osteoarticular „Dr. V. Climescu”: ea ocupa o suprafață de 5
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc. Perioada comunistă a însemnat, pentru litoral, patru orientări politice : presiuni asupra țăranilor și pescarilor pentru a colectiviza gospodăriile, uneltele și bărcile, urbanizare intensivă, amenajări costiere și portuare de mare amploare, supraveghere crescută din cauza statutului de "zonă de frontieră" și a prezenței unui mare număr de turiști străini. De exemplu în 1949, conducerea comunistă a României a organizat construirea canalului Dunăre - Marea Neagră, folosind munca forțată
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
litoralului s-a prăbușit începând cu anii 1980 și nu s-a mai redresat niciodată, din cauza supraexploatării stocurilor de pește, a poluării și a dispariției zonelor de reproducere ca urmare a închiderii portițelor limanelor, a aluvionării și a turbidității datorate amenajărilor costiere gândite din punct de vedere excluziv ingineresc, fără a ține cont de considerentele biologice. Majoritatea pescăriilor (cherhanalelor) și-au încetat activitatea în decursul anilor 1990. În perioada 1989-2000, litoralul a suferit pe fondul general al crizei generale a economiei
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
La sfârșitul secolului XIX, principala plajă a orașului Constanța se afla „La Vii”, spre faleza sudică a orașului, plajă la care se mergea cu un tren a cărui gară era în dreptul actualului sediu al Tribunalului Constanța. Începute fiind lucrările de amenajare ale Portului Constanța, de către Anghel Saligny, necesitatea schimbării plajei orașului face ca alegerea să cadă, ca urmare a insistențelor primarului, profesor Ion Bănescu, asupra unui teren pustiu, cu dune ce atingeau chiar și 6-7 m, la est de lacul Siutghiol
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
al secolului XIX de către coloniști germani care, în mijlocul unei regiuni lipsite de surse de apă, construiesc și încep cultivarea ogoarelor, proprietatea fiind a lui Emil Costinescu care o cumpărase de la Vasile Kogălniceanu, fiul lui Mihail Kogălniceanu. În iunie 1949 începe amenajarea primei tabere de pionieri la Costinești, apoi în 1956 se inaugurează tabăra internațională a studenților, „Tabăra Albastră”. Din anii 60 ai secolului trecut datează începerea primelor clădiri propriu-zise. La această dată stațiunea Costinești este un fenomen estival unic în Europa
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
urmând ca de-a lungul timpului, aria protejată să-și mărească suprafața în mai multe etape, iar din anul 1990, zona să fie declarată "parc național" și reconfirmată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
ale comunelor Bicazu Ardelean, Ceahlău și Tașca și al orașului Bicaz, în apropierea drumului național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală (turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuțite, peșteri, cheiuri, văii) cu păduri, pajiști și fânețe. Situat în arealul Carpaților
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Mehadica, Prigor, Teregova și Văliug). Prima propunere de instituire a Parcului Național Semenic - Cheile Carașului a avut loc în anul 1982, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
care leagă satul Nifon de Luncavița. Prima propunere de instituire a Parcului Național Munții Măcinului a fost făcută în anul 1998, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr. 5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
totală de 32.663 ha, din care se află pe teritoriul județului Dâmbovița. Parcul Natural Bucegi a fost înființat în anul 1974, urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
și este străbătută de drumul național DN57B care leagă orașul Oravița de satul Bozovici. Parcul național (cu o suprafață de 36.758 ha) a fost declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"), urmând ca în anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) să se restabilească limitele
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu. Prima propunere de instituire a Parcului Național Cozia a avut loc în anul 1966, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
județele Hunedoara și Caraș Severin. Prima propunere de instituire a Parcului Național Domogled - Valea Cernei a avut loc în anul 1990, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Prima propunere de instituire a Parcului Național Călimani a avut loc în anul 1975, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
muntos al Carpaților Meridionali), în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 38.184 hectare. Din anul 2007 este protejat atât ca propunere de sit de importanță comunitară, cât și ca arie de protecție specială avifaunistică
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
acoperind toată gama de produse ce formează cele trei mese principale ale zilei: micul dejun, dejunul și cina. Restaurantele cu specific sunt acele unități gastronomice de profil, care pun la dispoziția clienților, preparate culinare și băuturi alcoolice, în condițiile unor amenajări (dotări) sau specific zonal (obiceiuri, tradiții). În această categorie pot fi incluse locațiile cu specific regional (ardelenesc, bănățean, dobrogean, moldovenesc), precum și unități tradiționale: Restaurantele specializate reprezintă categoria unităților turistice ce oferă consumatorilor un sortiment de preparate culinare și băuturi, adecvat
Restaurant () [Corola-website/Science/313836_a_315165]
-
Râmeț (satul Valea Mănăstirii) și Stremț (satul Față Pietrii). Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
de examenul de absolvire și se desfășura sub egida Inspectoratului de Stat al Navigației Civile având loc de desfășurare Centrul de Prefecționare al Lucrătorilor din Marina Civilă (Ordinul nr. 5 din 29.09.1991 al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului, semnat de domnul Traian Băsescu, având funcția de subsecretar de stat în Transporturi Navale). Celor două facultăți li s-a adăugat în anul 1992, Colegiul Universitar de Navigație Fluvială (inițial), după care a dobândit acreditare pentru specializare Maritimă și
Universitatea Maritimă din Constanța () [Corola-website/Science/314855_a_316184]
-
transport naval, lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și altor construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină -, a patinoarelor și echiparea cu instalații și echipamente corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr.
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
naval; ... b) lucrările din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele și derivațiile hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și alte construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și asigurarea conectivității laterale; ... c) lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
30 iunie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 30 iunie 2015, care modifică art. 19 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 86 din 17 decembrie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 920 din 17 decembrie 2014. f) lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, lucrările de amenajare a instalațiilor și echipamentelor de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]