55,283 matches
-
Arhiepiscopiei și Mitropoliei Clujului (19 februarie 2009). A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
(n. 1 octombrie 1949 în Hăsnășenii Mari, Bălți, Republica Moldova) este un critic și istoric literar, eseist și editor din Republica Moldova. s-a născut la 1 octombrie 1949 în satul Hăsnășenii Mari, Bălți, Republica Moldova. Tatăl său, Gherasim Lungu, a fost socotitor la SMT, iar mama - Olga (n. Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat articole și studii în revistele: Basarabia, Sud-Est cultural, Contrafort, Semn, Columna, Observatorul, Sfatul Țării, Flux, Jurnal de Chișinău, Literatura și arta, Noi, Caiete critice, Vatra, Vatra veche, Familia, Observator
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat articole și studii în revistele: Basarabia, Sud-Est cultural, Contrafort, Semn, Columna, Observatorul, Sfatul Țării, Flux, Jurnal de Chișinău, Literatura și arta, Noi, Caiete critice, Vatra, Vatra veche, Familia, Observator cultural ș.a. „Apariția volumului Poeți de pe vremea lui Eminescu certifică și capacitatea conștiinței estetice actuale din Basarabia de a se detașa de eminescianism, de a-1 privi ca pe un fenomen istoricizat. Comentariile critice semnate
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Caiete critice, Vatra, Vatra veche, Familia, Observator cultural ș.a. „Apariția volumului Poeți de pe vremea lui Eminescu certifică și capacitatea conștiinței estetice actuale din Basarabia de a se detașa de eminescianism, de a-1 privi ca pe un fenomen istoricizat. Comentariile critice semnate de eminentul critic și istoric literar Eugen Lungu se remarcă prin luciditate. Este evident că a trecut vremea admirației naive și nediferențiate față de literatura trecutului.” „Surpriza oferită de Eugen Lungu este remarcabilă: cititorul român contemporan ia nemijlocit cunoștință de
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
veche, Familia, Observator cultural ș.a. „Apariția volumului Poeți de pe vremea lui Eminescu certifică și capacitatea conștiinței estetice actuale din Basarabia de a se detașa de eminescianism, de a-1 privi ca pe un fenomen istoricizat. Comentariile critice semnate de eminentul critic și istoric literar Eugen Lungu se remarcă prin luciditate. Este evident că a trecut vremea admirației naive și nediferențiate față de literatura trecutului.” „Surpriza oferită de Eugen Lungu este remarcabilă: cititorul român contemporan ia nemijlocit cunoștință de colegii întru poezie și
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
sau 1900). Mai mult încă, editorul intervine cu adnotări dintre cele mai avizate, cu judecăți de valoare făcute în cunoștință de cauză, cu o perspectivă izvorâtă dintr-o apreciere corectă a fenomenului literar junimist. Nu am remarcat în amplele «consemnări critice» (aproape o sută de pagini) decât puține și nesemnifi¬cative asperități. Chiar limbajul criticului este colorat, nuanțat și, pe alocuri, savuros.” „Volumul [lui Eugen Lungu] nu are doar semnificația unui demers recuperator, ci este un instrument de lucru bine făcut
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
judecăți de valoare făcute în cunoștință de cauză, cu o perspectivă izvorâtă dintr-o apreciere corectă a fenomenului literar junimist. Nu am remarcat în amplele «consemnări critice» (aproape o sută de pagini) decât puține și nesemnifi¬cative asperități. Chiar limbajul criticului este colorat, nuanțat și, pe alocuri, savuros.” „Volumul [lui Eugen Lungu] nu are doar semnificația unui demers recuperator, ci este un instrument de lucru bine făcut și extrem de util, primul care își propune să restituie și să repună, totodată, în
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
cele mai importante din deceniile șase, șapte și opt ale secolului trecut, aceea în ambianța căreia s-a cristalizat și s-a im¬pus opera eminesciană de maturitate.” „Comentariile dlui Eugen Lungu sunt exemplare prin inconformismul lor decent, prin pigmentul critic ce subminează venerația desuetă, duhul mimetic, ponciful lipsit de vlagă. Departe de-a ceda discursului convențional, retorismului ce încă mai face ravagii, inclusiv în patria-mamă, în sfera evocării «marilor clasici», criticul și istoricul literar basarabean se arată foarte avi¬zat
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui.” „Poate cel mai valoros critic literar basarabean actual, Eugen Lungu [...] se dezvăluie ca un foarte serios, dar și cumva «răsfățat» exeget, sistematic în explorarea temelor pe care și le alege, însă înclinat mai degrabă către degustarea textelor decât către construcția interpretativă. Își alege cu plăcere
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Surse apropiate Partidului Popular au negat asemenea interpretări. Unele ziare chiar au speculat despre posibilitatea unor conflicte interne dintre suporterii fiecărui politician. În orice caz, apariția împreună a ambilor politicieni la evenimentele electorale, au stopat sau au redus, cel putin, critică. Odată cu înfrângerea Partidului Popular, au existat și câteva speculații cu privire la demiterea lui Rajoy de la viitoarele alegeri electorale. Apoi, la o reuniune a Comitetului Executiv al partidului pe 11 martie, Rajoy risipește îndoielile cu privire la viitorul său, afirmând că el va fi
Alegeri legislative în Spania, 2008 () [Corola-website/Science/337162_a_338491]
-
Partidului Comunist al Valenciei-federația valenciana a Partidului Comunist al Spaniei (PCE). Pe 14 noiembrie, Llamazares a fost declarat câștigător, învingându-l pe rivalul său cu o marjă largă. După aceea, trei membri ai Partidului Comunist, care au fost cei mai critici, incluzând pe fostul lider al acestuia, Felipe Alcaraz, au fost expulzați din Comitetul Directiv. IU a condus în toate circumscripțiile, în multe dintre ele, ei au condus în coaliție cu alte partide. În Catalonia, IU a condus cu Inițiativa pentru
Alegeri legislative în Spania, 2008 () [Corola-website/Science/337162_a_338491]
-
înseamnă "a fi". Nimic nu este sau există în realitate, cu excepția Adevărului. În contextul satyagraha, Adevărul, prin urmare, include: a) Adevărul în vorbire, spre deosebire de minciună, b) ceea ce este real, spre deosebire de inexistent (asat) și c) bun, opus răului. Acest lucru este critic în înțelegerea lui Gandhi și a credinței în non-violență: "lumea se sprijină pe temelia care este "satya" sau adevărul. "Asatya", adică neadevărul, înseamnă, de asemenea, inexistentul, și satya sau adevărul, de asemenea, înseamnă ceea ce este. Dacă neadevărul nu există, "victoria
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
că au inițiat cercetarea științifică și filozofică a acestui domeniu. De altfel, cuvântul politică (existent în multe limbi moderne) provine din grecescul "polis", prin care se desemna statul-cetate sau statul-oraș. Polisul era o instituție care a permis și promovat discuțiile critice și existența unor funcții și posturi civice, care au constituit obiective ale luptei pentru putere între clanurile aristocrate. Mai mult, cetățenii puteau participa (direct sau prin consilii) la guvernarea polisului, deci la controlul afacerilor publice, ceea ce a condus ulterior la
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
jurnal de reflexie filozofică. Consideră libertatea ca o expresie a pasivității, a unei servituți absolute în raport cu destinul, iar regalitatea ca o imagine și emanație a divinității. Doctrina sa va fi în concurență cu creștinismul, față de care a avut o atitudine critică. Prin ideile sale despre libertate, egalitate și echitate, stoicismul avea să influențeze ideologia creștină. Comunitățile creștine timpurii au practicat un așa-zis "comunism creștin", în care viața comună este instituită în baza unor principii diferite de cele ale vieții laice
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
lui Jean-Jacques Rousseau. Și "Noua Atlantidă" a lui Francis Bacon s-ar încadra în tradiția utopică, numai că la baza proiectului său se afla proprietatea privată. Chiar dacă la prima vedere utopiile par simple exerciții mentale, acestea au prilejuit o analiză critică a epocii respective și încercarea găsirii unui remediu prin profunde transformări politice și sociale. Prin influența exercitată asupra posterității, lucrarea “De optimo republicae statu deque nova insula Utopia” sau pe scurt “Utopia” a lui Thomas Morus poate fi considerată actul
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
nuvele, satirist și dramaturg. S-a mutat la Istanbul cu familia la vârsta de nouă ani. După ce a absolvit arhitectura la Universitatea Tehnică din Istanbul, s-a dedicat scrisului. El a realizat creații literare în toate domeniile, incluzând eseuri, articole, critică, piese de teatru și scenarii. Pe lângă seria de romane, proza satirică și eseurile critice au găsit multă apreciere în societate. Seria sa de romane, "Kayıp Kușak" ("Generația pierdută"), "Istanbul Dörtlüsü" ("Istanbul Cvartet") și "Ölümsüz Antikite" ("Veșnica antichitate"), toate au fost
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
nouă ani. După ce a absolvit arhitectura la Universitatea Tehnică din Istanbul, s-a dedicat scrisului. El a realizat creații literare în toate domeniile, incluzând eseuri, articole, critică, piese de teatru și scenarii. Pe lângă seria de romane, proza satirică și eseurile critice au găsit multă apreciere în societate. Seria sa de romane, "Kayıp Kușak" ("Generația pierdută"), "Istanbul Dörtlüsü" ("Istanbul Cvartet") și "Ölümsüz Antikite" ("Veșnica antichitate"), toate au fost tipărite de mai multe edituri. Eseurile sale au apărut în reviste de literatură, cum
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
stare, construind cu abilitate intriga și arhitectura romanului, Marius Tupan rămîne credincios, în proza ca și în teatrul său, parabolei, alegoriei și simbolului, oricîte voci ar fi anunțat ritos, în ultimii cincisprezece ani, sfîrșitul limbajului esopic. (...)Bunul simț și lectura critică a cărților ne spun că Marius Tupan e un scriitor important, un prozator interesant și un dramaturg care își așteaptă regizorul și actorii." (Ioan Holban) în Convorbiri literare
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
Marchetti M., Scelfo M., Rizzo C., Cutuli N. (a cură di), Cătănia: CUECM, 2013, pp. 367-382. 3.Vanhese G. , "Poezia lui Lorand Gaspar între zăpadă și tăcere". Analele Universității București, 2013, Vol. anul LXII, pp. 91-104. 4. Vanhese G. , "Referințe critice". În Mihai Eminescu, Opere, Poezii, Ediție critică, cronologie, note și variante de Perpessicius, Introducere de Eugen Simion, Diferențe textuale și un comentariu asupra ediției Perpessicius de Nicolae Georgescu, Simion E. (editor), 259;, Fundația Națională pentru Știință și Arta#: Academia Român
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
N. (a cură di), Cătănia: CUECM, 2013, pp. 367-382. 3.Vanhese G. , "Poezia lui Lorand Gaspar între zăpadă și tăcere". Analele Universității București, 2013, Vol. anul LXII, pp. 91-104. 4. Vanhese G. , "Referințe critice". În Mihai Eminescu, Opere, Poezii, Ediție critică, cronologie, note și variante de Perpessicius, Introducere de Eugen Simion, Diferențe textuale și un comentariu asupra ediției Perpessicius de Nicolae Georgescu, Simion E. (editor), 259;, Fundația Națională pentru Știință și Arta#: Academia Român&, 2013, pp. 1372-1372. 5. Vanhese G. , "Geografie
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Ecouri ale poeziei lui Mallarmé în « Lucarna » de Benjamin Fondane: de la voiajul visat la voiajul brizat ". Cahiers Benjamin Fondane, 2011, Vol. 14, pp. 178-188. Vanhese G. , " «În hula cuvintelor migrante». Poezie și exil la Benjamin Fondane și Paul Celan". Caiete critice, 2011, n. 3-4, pp. 13-22. Vanhese G. , " “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “Bruges-la-Morte” de Georges Rodenbach". Analele Universității București, 2011, n. A.LX, pp. 3-17. Vanhese G. , "“Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “La terreur future” de Marcel
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
apocaliptice la Marcel Schwob et Julien Green". Symbolon, 2010, Vol. 6, pp. 195-210. Vanhese G. , "Dialogism la a doua putere. Quaternitatea culturală în Inima tatuata de Clăire Goll". Plaisance, 2010, Vol. 19, pp. 59-74. Vanhese G. , "Eminescu printre noi". Caiete critice, 2010, Vol. 267, pp. 58-61. Vanhese G. , "Nararea obscurului, Legenda fratelui revenant și poemul Înviere de Lucian Blaga". În Poetica dell’immaginario, Vanhese G. (ed.), Rende (CS): Centro Editoriale e Librărio, Università degli Studi della Calabria, 2010, Imago Vol. 2
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Baudelaire, César Vallejo et Paul Celan dans "L'écriture ou la vie" de Jorge Semprun". Quaderni del Dipartimento di linguistica dell\'Università della Calabria, 2006, pp. 227-241. Vanhese G. , "Rătăcirea în labirint. Prima căutare inițiatica a lui Panaït Istrati". Caiete critice, 2006, Vol. 10-12, pp. 102-106. Vanhese G. , " Sous le signe du Phénix. Nerval, Celan et Quasimodo". Plaisance, 2006, Vol. 7, pp. 141-151 .Vanhese G. , "De "Tristan et Iseut" à "Luceafărul". Două mituri ale pasiunii în opera lui Paul Celan și
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
G. , "“Défaire un emmurement”. Poetica traducerii la Yves Bonnefoy". Revue des Lettres et de Traduction, 2000, pp. 101-117 .Vanhese G. , "Ulysse sau traversarea poeziei". Péristyles, 2000, pp. 4-15. Vanhese G. , " Despre "Scène indoustane" de Aloysius Bertrand. Prolegomene la o ediție critică a "Gaspard de la Nuit"". Berenice, 2000, pp. 127-147. Vanhese G. , O scriitura din vreurile noastre. Narațiune, narativitate și narator în opera științifică.". L' analisi linguistica e letteraria, 1999, pp. 101-126. Vanhese G. , Traducerea: abordări și teorii (ed.). Cap. 4, " Traducerea
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]