56,318 matches
-
cu ”iz industrial” pe actualele spații pe care se află Aversa de astăzi datează din anul 1882, când un neamț stabilit în România a înființat un mic atelier de forjă pe un teren situat în fostul ”Câmp al Moșilor” din ”Gura Oborului ”. La începutul celui de al Doilea Război Mondial fabrica este ocupată de armată și își schimbă profilul în fabricarea armamentului. Se produc piese pentru mitraliere, branduri, se toarnă corpuri de bombe, se execută bucătării mici de campanii, etc. În
Aversa (companie) () [Corola-website/Science/318639_a_319968]
-
care lucrează peste 3.000 de angajați. Legătura dintre Rifil și grupul Fraver datează din 1973. Politica industrială și comercială a firmei se desfășoară în cadrul grupului industrial textil constituit în România, care mai cuprinde: "Romalfa Câmpulung Moldovenesc", "Firmelbo Botoșani", "Novafil Gura Humorului", "Lonfil Botoșani" și "Filatura Buzău". Grupul a avut în 2003 cifra de afaceri de aproximativ 85,3 milioane euro iar în 2002 de 96,4 milioane dolari. În februarie 1999, Rifil a achiziționat pachetul majoritar al companiei producătoare de
Rifil () [Corola-website/Science/318687_a_320016]
-
nr. 31, pe drumul care duce la Frătăuți, în apropiere de Templul Mare. Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796, este primul evreu cunoscut aici. Registrul de taxe din 1807 consemnează existența a trei familii evreiești la Rădăuți. Autoritățile austriece nu au încurajat instalarea familiilor evreiești la Rădăuți. În anul 1816, contele Hardegg
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
învechit numai în butoaie din lemn de gorun sau de castan. Istoria consemnează că Diogene din Sinope, rămas la un moment dat fără casă, și-a improvizat o locuință într-un butoi. Un vas făcut tot din doage, dar cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui poartă denumirea de "șiștar" sau "doniță". La origine, șiștarul (din , „a șasea parte” dintr-un "congius") era folosit ca măsură pentru lichide. Un vas de lemn, de obicei
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
a continua construirea căii ferate cu ecartament normal pe valea râului Suceava până la Brodina (pe atunci "Frassin"). Concesiunea cerea ca lucrările de construcție să înceapă imediat și să fie finalizate până la 1 iulie 1898. Pornind de la această linie, din gara Gura Putnei (anterior "Karlberg") a fost construită o linie secundară către localitatea Putna. Acesta a fost inaugurată la 7 iulie 1898 odată cu Calea ferată Rădăuți-Brodina. Linia secundară a fost utilizată în special pentru a facilita accesul la pădurile de pe Obcina Mare
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
cu ecartament îngust, pe valea superioară a râului Putna, dar toate acestea au fost abandonate în jurul anului 1980. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. Calea ferată Gura Putnei-Putna are o singură linie și nu este electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. Această cale ferată are o importanță turistică prin faptul că facilitează accesul la Mănăstirea Putna. În prezent
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
Drumul spre aven pornește din comuna Gărda de Sus, situată pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1km, la gura Vaii Ordâncușa. De aici existtă două variante. Prima o constituie poteca turistică marcata cu cruce roșie, care duce direct în cătunul Mununa. Cea de a doua variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
aproximativ 1km, la gura Vaii Ordâncușa. De aici existtă două variante. Prima o constituie poteca turistică marcata cu cruce roșie, care duce direct în cătunul Mununa. Cea de a doua variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar. Avenul se găsește la În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar. Căutau cu încăpățânare o intrare în sistemul Iapa-Peștera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scărișoara îl anunță
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
Peștera se află în zona Valea Rea - Cornu Munților la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin în partea nord-vestică a platoului carstic Padiș. În 1986 o echipa formată din Liviu Vălenaș și Adrian Vălenaș de la Z Oradea descoperă o gură de aven , situată la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin. Avenul este explorat abia în 1987 până la o strâmtoare situată la -29. Obstacolul este derocat și se descoperă o succesiune de strâmtori care duc pe buza unui puț, din
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
disparut datorită modificării habitatului. Musca atacă vitele, le musca în zonele cu piele fină, nări, buze, urechi Mușcăturile produceau inflamații care sufocau animalul în câteva ore sau zile. În pericol erau și copiii mici dacă musca reușea să pătrundă în gură sau trahee. Specialiștii spun că aceste musculițe nu au avut nici o legătură cu peșteră. Dezvoltarea lor a fost posibilă numai în apele Dunării înainte de formarea lacului. Sunt și legende care explică cum a aparut musca în peștera. Ea s-ar
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
ucis de Iovan Iorgovan, sau din capul balaurului ucis de Sfanțul Gheorghe, că și-ar avea originea într-un parau infectat de scorpioni, șerpi, viespi otrăvitoare, că s-ar fi născut în copaci, sau într-o buruiana din împrejurimile Golubacului. Gură peșterii este de forma ovala cu diagonale de 8 și 4 m. blocată în mare parte de ziduri de la fortificația medievală. Galeria de acces este de dimensiuni medi și drenează un curs de apă. Pe traseu se trece prin Sală
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
pusă în funcțiune. În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate. Acest traseu de cale
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă. Cu toate
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă. Cu toate acestea, tronsonul de la Dărmănești la Gura Humorului realiza pierderi; Ministerul Transporturilor al României avea în vedere închiderea sau concesionarea sa. <br style="clear:both;">
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
strigând în Templu și zicând: "Osana Fiul lui David!" s-au umplut de mânie. Și I-au zis: "Auzi ce zic aceștia?" " Da"le-a răspuns Iisus. "Oare nu ați citit niciodată cuvintele acestea: Tu ai scos laude și din gura copiilor si din gura celor care sug?" Și, lăsându-i, a ieșit afară din cetate și s-a îndreptat spre Betania și a rămas acolo peste noapte. (Evanghelia dupa MATEI) (21) Intrarea Domnului în Ierusalim mai este cunoscută și ca
Intrarea în Ierusalim () [Corola-website/Science/318884_a_320213]
-
zicând: "Osana Fiul lui David!" s-au umplut de mânie. Și I-au zis: "Auzi ce zic aceștia?" " Da"le-a răspuns Iisus. "Oare nu ați citit niciodată cuvintele acestea: Tu ai scos laude și din gura copiilor si din gura celor care sug?" Și, lăsându-i, a ieșit afară din cetate și s-a îndreptat spre Betania și a rămas acolo peste noapte. (Evanghelia dupa MATEI) (21) Intrarea Domnului în Ierusalim mai este cunoscută și ca „Duminica Floriilor”, în această
Intrarea în Ierusalim () [Corola-website/Science/318884_a_320213]
-
În aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumătatea acestei pante în peretele din dreapta pe lângă care coborâm se deschid două mici guri de galerii. Cea inferioră se închide la câțiva zeci de metri dar cea superioară mai complicată se termină în abruptul muntelui, formând cea de-a II-a intrare a peșterii. După portal se mai coboară 30 m și se ajunge
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului își face apariția Liviu Vălenașde la "Z" Oradea, cel mai "productiv" speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
100 km de galerii. O reală provocare pentru speologii români. Și nu numai. In această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel si E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezența muschilor de pe podeaua sălii
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]