56,318 matches
-
aven se coboară fără dificultate cei 30 m prin colțul de sud-vest și se ajunge pe marele grohotiș care se prelinge pe sub cele două portaluri. La jumatatea acestei panțe în peretele din dreapta pe langă care coborâm se deschid două mici guri de galeri. Cea inferioră se închide la cîțiva zeci de metri dar cea superioară mai complicată se termină în abruptul muntelui, formând cea de-a II-a intrare a peșterii. După portal se mai coboară 30 m și se ajunge
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
cisme de cauciuc, multiple surse de lumună, coardă, blocatoare, coborâtoare, bărci de cauciuc. În această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racoviță (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gură peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezenta mușchilor de pe podeaua sălii
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Aurelian Pană, este pus în genunchi și lovit cu picioarele în cap de către 50 de călăi. Nu peste mult timp, la 4 mai 1951 , va fi ucis într-o celulă de reeducați, un jandarm scoțându-i dinții de aur din gură și, din cauza faptului că bătrânul Pană era un om mare iar coșciugul pregătit pentru el era mai mic... i s-au tăiat picioarele... Fiul său. Ing. Cornel Pană, arată că sărmanul om a murit ca un martir fără a i
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
de 550.000 de oameni, fiind al 6-lea oraș, ca mărime, din Spania. Provincia Malaga este constituită din 100 de municipalități distribuite în 9 regiuni. Regiunea Malaga este limitată de către adevăratele limite ale capitalei și se află pe langă gură râului Guadalhorce, ocupând ceea ce este, în mod practic, centrul geografic al coastei mării. Are o suprafață de 385 km pătrați și o populație de aproape 600.000 de oameni. Astfel capitala provinciei Malaga este al 6-lea oraș ca mărime
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de regulă divizată în două părți Costă de la Luz (Provincia Huelva) ce se întinde de la granițe cu Portugalia la parcul Donaña și răul Guadalquivir. Costă de la Luz (Provincia Cadiz) se intide de la râul Guadalquivir la Tarifa ce se află la gură Mării Mediterane. Pentru a ajunge de la o parte la alta trebuie să se conducă trecandu-se prin orașul Sevilla. Costă de la Luz din provincia Huelva se întinde de la râul Guadina care separă Portugalia de Spania la râul Guadalquivir în est
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
mai poartă denumirea «Peșteră 1 Mai», ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-una din dolinele cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
descoperă o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban lungă de 250 m. Este o rețea subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează 3865 m lungime de galeri și puțuri realizând o diferență de nivel de 219 m. Gură avenului, situată la 1166 m altitudine, are o formă ovala de 6/3 m. Chiar de la gură începe succesiunea de puțuri, coardă de coborâre se leagă de bradul cel mai apropiat. Prima săritoare de 10 m e colmatata parțial cu
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează 3865 m lungime de galeri și puțuri realizând o diferență de nivel de 219 m. Gură avenului, situată la 1166 m altitudine, are o formă ovala de 6/3 m. Chiar de la gură începe succesiunea de puțuri, coardă de coborâre se leagă de bradul cel mai apropiat. Prima săritoare de 10 m e colmatata parțial cu trunchiuri de copaci care încurcă la coborâre dar ajuta la urcare. La baza primului puț se află
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
de apă care udă speologul în timpul coborârii. Imediat urmează vericala de 11 m unde coardă se amarează tot de piton că și pe următoarea de 8 m. După ultima săritoare urmează Gaură de Șoarece 1, la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Viorel Roru Ludusan descoperă și explorează cea mai frumoasă galerie a peșterii ("Galeria Polaris"). Se recartează întreaga peșteră. Pojarul Poliței este o peșteră fosilă formată din galerii (dezvoltate pe diaclaze) și din câteva săli, aparținând unui sistem de drenaj independent. Gură reprezintă un aven de prăbușire format secundar. Intrarea are o formă triunghiulara de 2,5 m lățime și 2 m înălțime. O verticală de 3 m duce într-un culoar puternic descendent. El este împărțit mai jos în două de
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la Intrarea este situată la baza unui perete de stâncă, un rest de dolină prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva izvoare situate în apropiere. Apa se pierde printre bolovanii podelei după câțiva metri de la intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
omul pădurii”. Conform descrierilor celor care pretind că l-au văzut, are mărimea unui om (1,50-1,80m), iar corpul său este acoperit cu păr de culoarea ruginie, uneori chiar gri. Capul este de formă conică, cu bărbia proeminentă și gura lipsită de buze. Picioarele sale sunt scurte dar late, iar cel de-al doilea deget este mai lung decât degetul mare, ceea ce face urmele sale să fie foarte ușor diferențiate de cele omenești. Zonele în care făptura este semnalată au
Yeti () [Corola-website/Science/316097_a_317426]
-
Centrală din Liberia are sediul în Monrovia. Multe dintre serviciile publice ale orașului sunt oferite de Monrovia City Corporation. Printre foștii primari ai orașului se numără: Monrovia se află în peninsula Capul Mesurado, între Oceanul Atlantic și râul Mesurado, a cărui gură formează un mare port natural. Râul Saint Paul se află în nordul orașului și formează limita de nord a Insulei Bushrod, pe care se poate ajunge trecând „Podul Nou” din centrul Monroviei. Orașul se află în districtul Montserrado, a cărui
Monrovia () [Corola-website/Science/316106_a_317435]
-
oraș se găsesc atâttaximetre private, cât și minibuzuri, alături de autobuze mari. Înainte de războaiele civile, Proiectul Mount Coffee Hydropower oferea electricitate și apă potabilă orașului. Orașul Monrovia este format din câteva cartiere, răspândite prin peninsula Mesurado, în timp ce zona metropolitană cuprinde și gura râului Mesurado. Centrul istoric, din jurul străzii Broad, este chiar la capătul peninsulei, în timp ce marele cartier comercial, Waterside, este la nordul său, în direcția marelui port natural al orașului. La nord-vest de Waterside se află marea comunitate a săracilor, West Point
Monrovia () [Corola-website/Science/316106_a_317435]
-
clubului și speologi independenți. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată o punte peste cascadele de travertin apoi o poteca de acces pe partea stângă până sub grohotișul de la gură peșterii. Pe grohotiș se toarnă din beton o scară, cea mai grea operațiune. Betonul era adus de un trust de construcții gata amestecat, trebiua încărcat în rănite militare și dus în spate pe panta de grogotiș. În peștera s-au
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
tunul de 100 mm D-10T. Noua variantă a tunului a fost denumită D-10TG. Noul model a fost echipat și cu un sistem de vedere pe timp de noapte, fiind denumit oficial T-54A ("Obiekt 137G"). Inițial, T-54A avea o contragreutate la gura țevii, însă mai târziu aceasta a fost înlocuită de un ejector de gaze. Tancul avea un sistem OPVT prin care putea traversa cursuri de apă cu ajutorul unui tub de alimentare pentru aer la trecerea pe sub apă (snorkel), o lunetă de
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
MC-1 pentru combustibil diesel. Motorul era pornit pneumatic, cu ajutorul unui încărcător AK0-150S și un demaror electric. În urma acestor modificări, tancul nu mai trebuia să transporte o butelie cu aer comprimat. Pentru a facilita reparațiile și mentenanța, au fost schimbate capacele gurii de acces de la motor. Autonomia a fost mărită prin adăugarea unor rezervoare de combustibil de 300 de litri în partea frontală a cutiei blindate; cantitatea totală era de 680 litri de motorină. Tancul avea la dispoziție acum 45 de lovituri
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
majoritatea tancurilor construite după al Doilea Război Mondial, tancurile T-54 și T-55 au un aranjament intern convențional: compartimentul de luptă este în partea din față, motorul în spate și turela în formă de dom în centrul șasiului. Oblonul gurii de accces al mecanicului conductor este poziționat în partea frontală, în stânga, deasupra cutiei blindate. Comandantul tancului stă în stânga, ochitorul stă în fața sa, iar încărcătorul stă în dreapta. Roata motoare de la șenilă este în partea din spate. Sistemul de evacuare (eșapamentul) este
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
est. Pe malul golfului Lion se află Camargue, singura regiune mlăștinoasă naturală de pe țărmul Mării Mediterane, vestită pentru hergheliile de cai și pentru turmele de vite crescute aici. Înainte ca, la malul Golfului Lion, să apară marinarii străini, pământurile de la gurile Rhonului fuseseră colonizate de triburile celtice, în secolul al VIII-lea î. Hr. Acestea migraseră în regiune de pe malurile Rhinului și de pe teritoriul Elveției contemporane. Ceva mai târziu, ligurii și etruscii au început să navigheze de-a lungul coastei, făcând negoț
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
Vineri Ploiești Program Liturgic Luni și Marți 08.00 Utrenie și Acatist 17.00 Vecernia și Acatist Miercuri 08.00 Utrenie 09.00 Sfântă Liturghie și Acatist 16.00 Vecernie și Acatist 17.00 Taină Sfanțului Maslu Molitvele Sf. Ioan Gură de Aur Joi 08.00 Utrenie și Acatist Vineri 07.15 Utrenie 08.30 Sfântă Liturghie 10.00 Acatist 10.30 Taină Sfanțului Maslu Molitvele Sf. Vasile și sfințirea aghiasmei mici 17.00 Vecernie cu Litie Acatist Sâmbătă 08:00
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
este o insulă (ostrov) situată la gurile brațului Chilia, a cărei evoluție geomorfologică condiționează traseul frontierei româno-ucrainene în dreptul portului Sulina. Ea aparține astăzi Ucrainei. Geomorfologic vorbind, actualul ostrov Limba este foarte recent: el s-a format în prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind atunci în
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
anexă ce însoțise ultimatumul din 26 iunie 1940. Discuțiile româno-sovietice s-au purtat în perioada 6 septembrie - 24 octombrie 1940 și s-au dovedit a fi foarte dificile, deoarece partea sovietică contesta granița româno-rusă existentă între 1877 și 1918 la gurile Dunării, pe talvegul brațului Chilia. Conducătorul delegației sovietice, generalul Matvei Malanin a afirmat că România este stăpână pe două brațe ale Dunării: Sulina și Sfântul Gheorghe și poate să-și asigure complet navigația pe Dunăre pe brațul Sulina. Prin urmare
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
extrem de importante pentru URSS. După declanșarea războiului antisovietic, la 21 iulie 1941 unități militare române ale Diviziei 10 infanterie au trecut Dunărea, eliberând în scurt timp orașele Ismail, Chilia Nouă și Vâlcov, iar peste cinci zile întreg sudul Basarabiei împreună cu gurile Dunării erau eliberat de sub sovietici. După încheierea armistițiului cu URSS în anul 1944, grănicerii sovietici au reocupat fără lupte toate insulele situate la sud de șenalul navigabil principal al brațului Chilia. La data de 4 februarie 1948, prim-ministrul Republicii
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
talvegul brațului Chilia, în mai multe rânduri s-a luat ca frontieră nu talvegul, ci brațe laterale pe partea dreaptă, trecând de partea sovietică nu numai ostroavele Coasta Dracului (Tătarul mic), Dalerul mare, Dalerul mic și Maican, ci și de la gurile brațului Chilia, ceea ce prelungea linia frontierei prin golful Musura spre Sulina. În schimb, ostroavele Tatomirului (Tătarul mare sau Tatanir) și Cernofcăi, și ele ocupate în 1944, sunt oficial recunoscute ca aparținând României, grănicerii sovietici retrăgându-se din ele. Acest protocol
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
de talvegul brațului Chilia-Stambulul Nou și de digul Nord al brațului Sulina. Un nou litigiu a apărut astfel, traseul care va fi adoptat condiționând atât apartenența noilor ostroave încă nedenumite, în proces de constituire în sud-estul ostrovului Limba și între gura brațului Chilia și cea a brațului Sulina, cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor Dunării, până la linia delimitată la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a CIJ de la Haga.
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]