55,798 matches
-
al XVIII-lea, o societate civilă. Dimpotrivă, statutul ei a dus la dezvoltarea și consolidarea puterii politice în raport cu aceea a societății civile și la funcționarea acestei puteri politice prin intermediul pricipiului reprezentării. Ideea reprezentării civililor de către politicieni s-a impus prin dezbaterile de idei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu panoptismului lui Bentham, cu ideile lui Montesquieu și J.J. Rousseau. Această idee a reprezentării este un ersatz al gândirii. Ea a fost lăsată în suspensie, negândită echilibrat, dar, care, a devenit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se poate impune în orice moment al istoriei. Un discurs se întemeiază pe o serie de experiențe, de practici din trecut, este marcat de unul sau mai mulți autori. El devine posibil și cunoscut opiniei publice prin intermediul tiparului și al dezbaterilor. Chiar aceste dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca discurs social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în orice moment al istoriei. Un discurs se întemeiază pe o serie de experiențe, de practici din trecut, este marcat de unul sau mai mulți autori. El devine posibil și cunoscut opiniei publice prin intermediul tiparului și al dezbaterilor. Chiar aceste dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca discurs social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și sexualitate în discursul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar și de business corporatist. Teoretic, oricine poate să publice orice, dar posibilitatea ca respectiva publicație (carte, eseu, articol etc.) să ajungă în sfera dezbaterilor publice și intelectuale este destul de limitată, mai ales pentru autorii privați, fără relații cu un mediu intelectual puternic sau cu anumite grupări-caracatiță, intelectualo-politice, cum se întâmplă în societatea românească, unde piața cărților și a ideilor este încă controlată de anumite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ideosincratică. O cunoaștere întotdeauna fecundă în privința pluralizării posibilităților de discurs pentru socio-umane. S-a spus despre Foucault că a fost influențat de patru notorii gânditori (Marx, Nietzsche, Freud, Heidegger), dar forța cunoașterii sale nu constă în aceste "influențe", ci în dezbaterea unor probleme menținute în societate pe un fond de cunoaștere istorică. Dacă Febvre s-a pronunțat pentru istorii problematizante, Foucault nu a ezitat să pună în practică un nou mod de a problematiza. Întreaga sa scriitură este una problematizantă. Acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru istorii problematizante, Foucault nu a ezitat să pună în practică un nou mod de a problematiza. Întreaga sa scriitură este una problematizantă. Acest nou mod de a pune probleme se întemeiază pe învățături din psihanaliză, din semiotică, desprinse din dezbaterile contemporane de idei; pe teorie semiologică, atunci când se ocupă de tratarea enunțurilor; pe unele idei din Marx și Comte, atunci când analizează relațiile de putere din cadrul societăților. Gânditorul francez devine nietzschean, atunci când vrea să obțină anumite "efecte de discurs" în media
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
realitate. Nu există știință dăruită de Ceruri sau creată într-un turn de fildeș, dincolo de realitatea lui a fost sau cea din prezent. Știința și cunoașterile din jurul ei sunt permanente dialoguri între un trecut și un prezent al domeniului în dezbatere. Și nu văd, așa cum vedea I. Berlin, un "divorț" între științele omului și cele tehnice. Asistăm la o retragere a persuasiunii științei și a crezului în științific, în scientismul de factură pozitivistă, nu la o ruptură categorică, o discontinuitate între
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoria este tot mai mult o chestiune de gust, iar modul cum a evoluat istoria scrisă după 1945 confirmă această părere. Majoritatea tinerilor din universitățile de azi își selectează lecturile după gusturi, mode, trenduri, influențe, nu atât după tradiții intelectuale, dezbateri de idei, cunoașteri cardinale. Acești tineri sunt precum peștii din apă. Se mișcă în diverse direcții, în funcție de anumite interese (personale) și în funcție de ceea ce spun "autoritățile" (de cunoaștere sau social-politice). În cunoașterea umanistă, nu există autorități decât pentru creierele slabe, setate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tratare a evidenței umane prin semne, simboluri, operații, raționamente abstracte și formale sau printr-o "raționalizare" a fondurilor de arhivă. Toate curentele intelectuale din secolul XX au profunde reminiscențe din pozitivism, nu atât din cel comtian, cât mai ales din dezbaterile academice de după Comte și în care Comte nu se regăsește. Istoria scrisă nu este și nu va fi o știință, iar limbajul ei este vital să fie unul metaforic și "literar". Marii istorici au o "stilistică", ce poate fi percepută
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al modului de a face politică de parti-pris și de interes personal; 3) al educației printr-un rudimentarism media, ce promovează incultura și violența; 4) al culturii scrise prin drastica reducere numerică a oamenilor formați pe baza lecturilor și a dezbaterilor de idei. Presiunea media asupra societății, asupra civililor este poate de 10 ori mai puternică decât în Occident. Ceea ce avem aici este o exploatare cinică de către grupurile media a negativizării societății pentru producția continuă de senzațional, cu orice preț și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt constituite pe baza unor fapte și rezultate concrete de dincolo de aspectul ontologic. Ele se ocupă de un concret al existenței. Acest soi de inoperabilitate cu învățăturile lui Heidegger pentru cunoașterea umanistă și istorică își găsește "împlinirea" frustrantă doar în dezbateri pseudo-ontologice, luate drept "model" pentru heideggerieni eșuați. Ființa de pe lângă istorie. Renunțați la modele, pe care oricum nu le înțelegeți în contextul lor social-politic! Ce a spus Heidegger la un moment dat al existenței sale profund politice, profund național-socialiste și ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
despre acest raport reciproc între forțe. Istoricii și ceilalți (filosofii, literații, sociologii etc.) compun acest raport de forțe, în măsura în care variate idei, concepții, moduri de a scrie, "orientări ideologice" și nevoi de a fundamenta altfel de proiecte sociale se află în dezbatere, în discurs. Discursul public și oficial asupra istoriei este un discurs al puterii politice și al diverselor orientări ideologice, care-și dispută dreptul la cuvânt. Istoriile lui Foucault au rămas inaccesibile publicului din România din cauza stilisticii sale "impenetrabile" (Hayden White
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
naratorul ca observator, aceasta fiind o reminiscență din timpul carierei medicale a lui P., o deprindere profesională fructuoasă, mediul spitalelor revenind deseori în proza lui. În atenție intră, bunăoară, ca la consultație, figurile reprezentative ale unui sat, surprinse în toiul „dezbaterilor de bufet” (La bufet, Primăvara la bufet), perorând în legătură cu efectele radiațiilor de la Cernobâl sau schițând actul de constituire a unui nou partid politic. Decupajul nu este inedit tematic, în imaginarul literar cârciuma fiind locul deplinei convivialități masculine, concurând bucătăria, destinată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Iași. Într-un raport din 3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor fuseseră reluate. De altfel, În discursul rostit În fața autorităților orașului, domnitorul sublinia: . Realizări a. vizite - Carol I a venit pentru prima dată la Iași În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
operele unora dintre cei mai mari poeți contemporani sunt însoțite de portrete-eseu; pe baza lor autorul va alcătui antologia Panorama poeziei universale contemporane (1972). Între 1965 și 1977, călătorește în Austria, Franța, Italia, Iugoslavia, Germania, unde participă la manifestări și dezbateri culturale și publică poezii și eseuri în mai multe reviste literare. Moare, împreună cu soția sa, în timpul cutremurului din 4 martie, sub dărâmăturile blocului „Continental”. A mai colaborat la „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Cronica”, precum și la „Literatur und
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
reinstaurarea lirismului în poezia românească de după 1947 - cea mai spectaculoasă atitudine fiind dezicerea, în 1956, de propria sa creație proletcultistă -, B. este autorul unei Schițe de fenomenologie poetică, al cărei cel mai interesant capitol, intitulat Declinul metaforei, a stârnit vii dezbateri în epocă, prefigurând atitudini lirice ulterioare. „Intrată sub zodia facilității și desuetudinii”, spune autorul, metafora este un simplu „ornament”, un „element al stilului”, de care poezia poate să se lipsească fără pierderi majore. Coerența însăși a poeziei fiind „de tip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
din Ierusalim, tratatul Mo’ed Qatan 1.5,80c: „Mai întâi le îngropau în pământ și, după ce putrezea carnea, adunau oasele și le îngropau în osuare”). De când datează această practică și unde a început sunt chestiuni care stau în centrul dezbaterii semnificației numeroaselor osuare găsite în jurul sau în interiorul Ierusalimului, datând din perioada lui Irod (circa 35 î.C. - 70 d.C.). După părerea mea, creșterea impresionantă a numărului de osuare în timpul lui Irod cel Mare și al succesorilor săi se explică cel
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
este un subiect important la Qumran. Abia dacă este menționat în treacăt. Însă pentru primii creștini el este absolut central. Pentru a ne da seama cât de esențială era pentru ei această credință, să luăm în considerare acest fapt. În dezbaterile actuale dintre „conservatori” și „liberali”, cele mai importante două argumente asupra cărora se discută sunt nașterea feciorelnică și mormântul gol. Însă în Noul Testament aceasta este o distorsiune. Deși importantă, nașterea feciorelnică nu are nici pe departe importanța vitală pe care
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
din relațiile internaționale și să propună cele mai bune soluții pentru România. Cele mai cunoscute au fost călătoriile sale din 1936 în Germania, inclusiv primirea lui de către Hitler, mult discutate în epocă și în istoriografie. Autoarea subliniază aportul Partidului la dezbaterea politicii externe a țării, la monitorizarea tuturor pașilor guvernelor pe acest tărâm, adevărat model de opoziție constructivă, într-un domeniu atât de important. El a venit și cu idei noi, ca aceea privind neutralitatea României. Evoluția vieții politice interne și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ai georgiștilor, în județul Vaslui, indicând posibilitatea existenței unei înțelegeri nedeclarate între partidul de guvernământ și georgiști. De altfel, presupusa înțelegere între PNL-Gheorghe Brătianu și partidul de guvernământ a fost intens mediatizată, în special de PNL tradițional, care a publicat dezbaterile purtate pe această temă în Camera Deputaților, pentru a-și demonstra afirmațiile 219. Prezența tânărului Gh.Gh. Mironescu în partidul condus de Gheorghe Brătianu este dovedită și pentru anul 1933, numele lui apărând pe lista de candidați din județul Storojineț, în preajma
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu precizie era, în concepția lui, soluția necesară, opusă ideii de suprimare a partidelor, care începea să fie vehiculată în mediul politic românesc. Ideea este reluată de Gheorghe Brătianu cu ocazia unui interviu acordat ziarului național-țărănist "Lupta", având ca temă dezbaterile pe marginea Mesajului tronului, desfășurate în iunie 1931325. Șeful georgiștilor se dovedea a fi susținător al ideii de "partid ca factor esențial de guvernământ al unei monarhii constituționale", sau ca "organizație de muncă și de jertfă", respingând caracterizarea lui drept
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
iunie 1931, confirmaseră necesitatea lor în societatea românească. Liderul georgist declara că partidul pe care îl reprezenta se situa "la antipodul ideilor directoare ale guvernului", căruia îi nega baza constituțională și opera salvatoare 379. Totuși, parlamentarii georgiști au participat la dezbaterile desfășurate la Cameră pentru majoritatea proiectelor de legi propuse de guvernul de uniune națională. Au atras atenția asupra faptului a la începutul guvernării, fără a aștepta părerea partidelor asupra politicii sale generale, guvernul a adus în dezbaterea deputaților "legi cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au participat la dezbaterile desfășurate la Cameră pentru majoritatea proiectelor de legi propuse de guvernul de uniune națională. Au atras atenția asupra faptului a la începutul guvernării, fără a aștepta părerea partidelor asupra politicii sale generale, guvernul a adus în dezbaterea deputaților "legi cu caracter mărginit", încălcând uzanțele parlamentare 380. În martie 1932, când la Cameră se discuta proiectul de lege pentru modificarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, participând la dezbateri, N. Constantinescu-Bordeni cerea o mai mare atenție pentru aplicarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidelor asupra politicii sale generale, guvernul a adus în dezbaterea deputaților "legi cu caracter mărginit", încălcând uzanțele parlamentare 380. În martie 1932, când la Cameră se discuta proiectul de lege pentru modificarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, participând la dezbateri, N. Constantinescu-Bordeni cerea o mai mare atenție pentru aplicarea principiului separării puterilor în stat, prin prevederile legii 381. Desfășurând o activitate parlamentară susținută, deputații georgiști au adus modificări și amendamente la proiectele de legi propuse de guvern și au depus
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Maniu publica declarații ostile camarilei, evidențiind "zelul [...] care stingea focul aprins de Iuliu Maniu" și avantejele resimțite de suveran 391. Parlamentarii georgiști au urmărit cu atenție activitatea guvernelor național-țărăniste, exprimându-și punctele de vedere critice, de câte ori acestea au adus în dezbaterea Parlamentului proiecte noi de legi. Anul 1933 a avut o importanță deosebită în viața politică a României. S-a pus capăt guvernării național-țărăniste și s-a accentuat procesul de polarizare a elitelor intelectuale tinere ale țării, facilitând dezvoltarea ulterioară a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]