55,310 matches
-
bani și bunăstare, și cum nu găsesc, mă las păgubașă... Doar știam că Max Weber e de altă naționalitate... Mă grăbesc să concluzionez: la noi e o prăpastie imensă între vis (unde ne sunt banii, prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor de vrăbii, auzim adesea: vrabia mălai visează... Orice predispoziție spre 98 Colegiul Gheorghe Tătărescu - Rovinari visul proiectiv e retezat ca alunecare gratuită într-un ipotetic improbabil
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
vis (unde ne sunt banii, prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor de vrăbii, auzim adesea: vrabia mălai visează... Orice predispoziție spre 98 Colegiul Gheorghe Tătărescu - Rovinari visul proiectiv e retezat ca alunecare gratuită într-un ipotetic improbabil... Înțelepciunea invocată nu îndeamnă la risc, ci la resemnare: nu da vrabia din mănă pe cioara de pe gard, ce-i în mănă nu-i minciună... Ethosul popular e expresia unei
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
folosirea unor substanțe capabile să altereze starea de conștiență, sau substanțe psihotrope, sugerând că obținerea halucinațiilor sau a stărilor de transă se răspândiseră deja În repertoriul religios (Lewis-Williams și Dowson, 1988). Ne aflăm probabil la Începuturile oracolelor și ale folosirii viselor; mai mult, controlarea extazelor are, probabil, o semnificație aparte În riturile de inițiere. Nu arareori figurile sunt organizate În funcție de proprietățile spațio-temporale ale mitului (mitograme), prin care se Întrevăd adevărate mitologii: dacă, pe alocuri, acestea sunt legate de marea vânătoare, de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trece de la semnul pentru divin la cel pentru negativ. În practica mentalitate egipteană, există căi prin care acest viitor deja potențialmente real poate fi cunoscut și, Într-un fel sau altul, chiar dominat de cel care Îl cunoaște: există Cărțile Viselor 5 extrem de metodice (care vor deveni Oneirocritici) și Calendarele Zilelor Faste și Nefaste, cu indicații specifice pentru diferitele părți ale fiecărei zile6. Din „sfaturi ale Zeului”, visuri care apar și În Învățătură pentru Merikara și În care sunt prezentate ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un fel sau altul, chiar dominat de cel care Îl cunoaște: există Cărțile Viselor 5 extrem de metodice (care vor deveni Oneirocritici) și Calendarele Zilelor Faste și Nefaste, cu indicații specifice pentru diferitele părți ale fiecărei zile6. Din „sfaturi ale Zeului”, visuri care apar și În Învățătură pentru Merikara și În care sunt prezentate ca dovezi ale grijii și iubirii zeului pentru oameni, acestea devin material pentru speculații specializate; și, de multe ori, calitatea de zile faste sau nefaste derivă din fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Plângerile lui Dumuzixe "Dumuzi" - Mesopotamienii l-au preamărit pe acest zeu În multe texte care amintesc despre „căsătoria sacră” cu Inanna/Iștarxe "Iștar", În descântece Împotriva unor boli, În vrăjile pentru iubire, În celebrările anuale ale Învierii sale, În textul Visul lui Dumuzi și altele. În ceea ce privește tema tratată mai sus cea referitoare la moartea lui Dumuzixe "Dumuzi" și la coborârea sa În infern, o importanță aparte o au Plângerile Împreună cu Ritualurile care Îi comemorează dispariția și Îi invocă revenirea pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și nou-născuți malformați (izbu). b) Profeția Profeția, adică „vorbirea În numele” divinității, este un fenomen bine atestat chiar și În Mesopotamia antică. De la Mari, de pe cursul mijlociu al Eufratului, ne provin 52 de scrisori integrale sau fragmentare aparținând subcategoriei profeției și viselor profetice. Aceste documente, a căror autenticitate nu poate fi pusă la Îndoială, dau mărturie despre diferite intervenții ale unor divinități (Adadxe "Adad", Daganxe "Dagan" etc.) asupra unor persoane aflate În serviciul templului sau chiar asupra unor oameni obișnuiți, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
arătau În mod Încifrat voința, numai lui Apollo Îi reveneau inventarea artei de a le interpreta și puterea de a dărui această artă. Clasificarea mesajelor comporta o articulare a tehnicilor divinatorii, care puteau fi oniromantice, dacă erau legate de interpretarea viselor, ornitomantice, În schimb, dacă aveau drept obiect zborul păsărilor, cleromantice, dacă se Întemeiau pe „sorții” (kleroi) aruncați cu zarurile sau din pozițiile luate de niște bețișoare lăsate să cadă. În toate aceste cazuri, arta divinatorie (mantikè tehne) apărea ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Dar divinația putea să fie și rodul inspirației divine (mantikè adìdaktos sau àtehnos sau èntheos), care Îl făcea pe vizionar să vorbească; sau cel care cerea sfatul, dormind În sanctuarul zeității sau al eroului, putea primi direct de la aceștia un vis revelator. Acestea erau oracolele de incubație, enkòimesis, care puteau fi și vindecătoare când de la zeitate se așteptau Îndrumări terapeutice, sau chiar vindecarea Însăși. a) Oracolele Ca orice altă practică divinatorie greacă, și oracolul, din latinescul oracolum, avea misiunea nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Instituție cultuală cu caracter de cele mai multe ori local, delimitat de un „loc sacralizat” (mantèion, hrestèrion), din punct de vedere formal oracolul era un spațiu În care erau cerute și apoi rostite răspunsurile, care aveau ca obiect evenimente extraordinare sau neobișnuite, vise, boli sau preziceri finalizate cu orientarea acțiunii umane, atât individuală, cât și publică. „Puterea de a da răspunsuri” (mantèia) Îi revenea unei „persoane” extraumane, zeu, erou sau defunct, destinatară a cultului. „Răspunsul” (hresmòs) avea adesea trăsăturile unei profeții sau ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
definite ca atare, ca Lasa Sitmicaxe "Lasa Sitmica", Lasa Racunetaxe "Lasa Racuneta", Lasa Acunanuxe "Lasa A÷unanu" și Lasa Vecuxe "Lasa Vecu" (despre aceasta din urmă vom vorbi mai jos), sau apropiate de ele sub aspect iconografic, ca A (a)vis(e)rxe "A÷(a)vis(e)r", Zipna, Leinqxe "Leinè", Snenaqxe "Snenaè", Rescual (Recialxe "Recial"), Evanxe "Evan", Mean, Hinqialxe "Hinèial", Munqucxe "Munèu÷". Pentru unele dintre aceste figuri este evident rolul de „mesageri ai destinului” care trec dintr-o lume În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Sitmicaxe "Lasa Sitmica", Lasa Racunetaxe "Lasa Racuneta", Lasa Acunanuxe "Lasa A÷unanu" și Lasa Vecuxe "Lasa Vecu" (despre aceasta din urmă vom vorbi mai jos), sau apropiate de ele sub aspect iconografic, ca A (a)vis(e)rxe "A÷(a)vis(e)r", Zipna, Leinqxe "Leinè", Snenaqxe "Snenaè", Rescual (Recialxe "Recial"), Evanxe "Evan", Mean, Hinqialxe "Hinèial", Munqucxe "Munèu÷". Pentru unele dintre aceste figuri este evident rolul de „mesageri ai destinului” care trec dintr-o lume În alta ducând rotuli cu fataxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Rudiae, În Messapia, În al său Epicharmus, le face cunoscută romanilor cosmologia și antropologia gânditorului sicilian. El pare să Își fi luat doctrina despre elemente și puteri (Discordia/Neikos) de la Empedocle (Norden, 1915, pp. 10 sqq.). Ennius Își primește În vis vocația sa de a fi un ucenic al lui Homer. Homer Îi apare și Îi spune că propriul său suflet va fi de acum Înainte În trupul lui1. El are trei inimi (tria cordia) și vorbește greacă, oscă și latină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
elenistico-romană. Povestirea, chiar și cu variațiile proprii fiecărei surse, reflectă o matrice unică și, În vivacitatea trăsăturilor ei, se dovedește a fi un document exemplar al „stilului” și al intereselor religioase ale unei epoci. În ea există, Înainte de toate, tema visului revelator, printre cele mai tipice ale religiozității elenistice, activă În nenumăratele culte iatromantice, care, legate de cele mai variate figuri de zei, eroi și profeți taumaturgi, Își găsesc În Serapisxe "Serapis", dincolo de grecul Asclepiosxe "Asclepios", unul dintre titularii principali. Suveranului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai tipice ale religiozității elenistice, activă În nenumăratele culte iatromantice, care, legate de cele mai variate figuri de zei, eroi și profeți taumaturgi, Își găsesc În Serapisxe "Serapis", dincolo de grecul Asclepiosxe "Asclepios", unul dintre titularii principali. Suveranului Îi apare În vis statuia lui Plutonxe "Pluton" din orașul Sinope de pe litoralul Mării Negre (Plutarh) sau Însuși zeul În chip de iuvenis (Tacit), poruncindu-i propria „mutare” la Alexandria. Interpretarea visului și, În special, identificarea epifaniei cer intervenția exegeților, acei binecunoscuți specialiști În sacru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Serapis", dincolo de grecul Asclepiosxe "Asclepios", unul dintre titularii principali. Suveranului Îi apare În vis statuia lui Plutonxe "Pluton" din orașul Sinope de pe litoralul Mării Negre (Plutarh) sau Însuși zeul În chip de iuvenis (Tacit), poruncindu-i propria „mutare” la Alexandria. Interpretarea visului și, În special, identificarea epifaniei cer intervenția exegeților, acei binecunoscuți specialiști În sacru, alături de cea a unui oneirokrìtes („interpret de vise”) și a unui theològos (cel care cunoaște/elaborează discursul despre zei), conform documentației, mai ales epigrafice, a epocii. La fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de pe litoralul Mării Negre (Plutarh) sau Însuși zeul În chip de iuvenis (Tacit), poruncindu-i propria „mutare” la Alexandria. Interpretarea visului și, În special, identificarea epifaniei cer intervenția exegeților, acei binecunoscuți specialiști În sacru, alături de cea a unui oneirokrìtes („interpret de vise”) și a unui theològos (cel care cunoaște/elaborează discursul despre zei), conform documentației, mai ales epigrafice, a epocii. La fel de semnificativă este calitatea acestor interpreți: preotul egiptean Manethon și exegetès Timotheus, din familia Eumolpizilor, adică din acel genos de la Eleusis care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale populației și exprimată la nivel cultural, de confruntare imediată cu o figură divină sau alta, considerată capabilă să comunice cu credinciosul, adesea prin intermediul unui personal sacru care, În număr diferit și cu funcții diverse, prezidează viața sanctuarului. 2. Oracole, vise și zeități vindecătoare: cazul lui Aelius Aristidestc "2. Oracole, vise și zeități vindecătoare \: cazul lui Aelius Aristides" În vara lui 145 d.Hr., tânărul orator Aelius Aristides, la Întoarcerea dintr-o nefastă călătorie la Roma, se oprește În Pergam la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu o figură divină sau alta, considerată capabilă să comunice cu credinciosul, adesea prin intermediul unui personal sacru care, În număr diferit și cu funcții diverse, prezidează viața sanctuarului. 2. Oracole, vise și zeități vindecătoare: cazul lui Aelius Aristidestc "2. Oracole, vise și zeități vindecătoare \: cazul lui Aelius Aristides" În vara lui 145 d.Hr., tânărul orator Aelius Aristides, la Întoarcerea dintr-o nefastă călătorie la Roma, se oprește În Pergam la sanctuarul lui Asclepiosxe "Asclepios", adăpost ultim În care spera să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Asclepios converg toate elementele tipice ale atâtor ansambluri de cult grecești și orientale cu o finalitate analoagă: dimensiunea iatrică, În dubla posibilitate a intervenției miraculoase instantanee și a diferitelor prescrieri medicale, se Îmbină cu cea oraculară, În forma privată a visului revelator obținut prin incubație. Credinciosului care doarme În interiorul sanctuarului zeul i se manifestă În formă directă sau prin diferite mijlociri și Îi dă indicații care, interpretate de personalul sacru, vor oferi Îngrijirea potrivită pentru fiecare caz. Devoțiunea și recunoștința credincioșilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
parte a Discursurilor (XLVII-LII) care, prin Însăși definiția autorului, se numesc „sacre” (Hieròi logoi). În specifica lui dimensiune divinatorie, atât de esențială pentru omul antic (Guidorizzi, 1988), obiect al unei vaste literaturi al cărei exemplu cel mai cunoscut este Cheia viselor a lui Artemidoros din Daldis, teren de comparație și Înfruntare Între păgâni și creștini (cf. Tertullian, De anima, 45-49; „Augustinianum” 1989), fenomenul oniric atinge la Aelius Aristide gradul maxim de putere. Intimul raport de familiaritate cu „mântuitorul” său se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și să rămân Într-o stare de mijloc Între somn și veghe și să vreau să Îmi ațintesc privirea asupra lui și să mă neliniștesc pentru un rămas bun timpuriu din partea lui, să Îmi ciulesc urechile și să ascult, Între vis și realitate, cu părul zbârlit pe cap, să vărs lacrimi de bucurie și să simt ușoară povara minții (II, 32-33; Nicosia, 1984, p. 90). Izbăvirea garantată de zeu nu se limitează la sănătatea fizică, ci atinge Întreaga dimensiune existențială a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care Îl fac și mai plăcut. Povestea morții sale ne-a parvenit În două versiuni (cf. Dumézil, 1983, pp. 159 sqq.), una de origine scandinavă, iar cealaltă de origine daneză; totuși acestea sunt, În linii mari, identice. Baldrxe "Baldr" are vise care Îi prevestesc apropierea morții. Le povestește Aesiri-lor despre temerile sale, iar aceștia țin sfat și În final, hotărăsc să ceară fiecărei entități să jure solemn că nu Îi va face nici un rău lui Baldr. Așadar, Friggxe "Frigg", mama lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ȘI MODERNITC "INDEX DE NUME DE PERSONAJE ISTORICE, AUTORI ANTICI ȘI MODERNI" tc "" INDEX DE TEXTE ȘI MITURITC "INDEX DE TEXTE ȘI MITURI" tc "" LISTA FIGURILORTC "LISTA FIGURILOR" TC "" Indextc "Index" A A<po> 449 a>zi 500 A÷(a)vis(e)r 328 Abgal 240 Abu 72,74,83,86,87,115,118,220 Acron 593 Ada 215,216,223 Adad 123,137,141,167,169,170,215 Adam 125,561,628,637 Adamatera 220 Adammaum 216 Adapa 130,132
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
3. Misterii grecești și misterii orientale 413 4. Cultul suveranilor elenistici și cultul imperial: de la oameni la zei 416 3. Aspecte ale vieții religioase În lumea elenistico-romană 418 1. În căutarea revelației: oracolul teologic și literatura hermetică 418 2. Oracole, vise și zeități vindecătoare: cazul lui Aelius Aristides 422 3. Alexandru din Abonotichos: un profet și fondator religios 424 4. „Omul divin” și religio mentis pură: Apollonius din Tyana 427 5. Ultimii greci: religia neoplatonicienilor Între logos și mistică 429 Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]