55,798 matches
-
privilegiate, neținându-se cont de interesele agricultorilor 426. Partidul liberalilor georgiști și-a exprimat poziția față de politica economică a Guvernului N. Iorga, prin cuvântul parlamentarilor săi și prin articolele publicate în presă. Astfel, în iulie 1931, N. Constantinescu-Bordeni intervenea în dezbaterile Camerei Deputaților, pe marginea proiectului de lege pentru rectificarea bugetului pe exercițiul 1931. El exprima convingerea georgiștilor că era necesară o reexaminare a asietei bugetare, în așa fel, încât prin modul de stabilire a impozitelor să sporească puterea de plată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conversiunea datoriilor agricole, adoptată în timpul Guvernului Iorga. În așteptarea unei noi legi pentru conversiune, guvernul condus din octombrie de Iuliu Maniu a trecut la suspendarea execuțiilor silite, până în aprilie 1933. Din inițiativa guvernului, în aprilie 1933, a fost adus în dezbaterea Camerei un proiect de lege pentru reglementarea datoriilor agricole și urbane. Acesta acorda un nou moratoriu, de 5 ani, pentru debitorii agricoli cu proprietăți mai mici de 10 ha și de 2 ani, celor care aveau proprietăți cuprinse între 10
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
băncile din provincie, iar cetățeanul era răspunzător pentru faptul nu ceruse socoteală deputaților pentru felul în care aceștia și-au îndeplinit mandatul 449. În timpul guvernării național-țărăniste de sub conducerea lui Al. Vaida-Voevod, parlamentarii georgiști și-au continuat activitatea, participând activ la dezbaterea proiectelor de legi. Analizând la Cameră, proiectul de lege a impozitelor, N. Constantinescu-Bordeni arăta că acesta nu realiza o degrevare fiscală egală, pentru toate clasele sociale. Participând la dezbaterile asupra proiectului de buget pe exercițiul 1933-1934, D. Cioc observa că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Al. Vaida-Voevod, parlamentarii georgiști și-au continuat activitatea, participând activ la dezbaterea proiectelor de legi. Analizând la Cameră, proiectul de lege a impozitelor, N. Constantinescu-Bordeni arăta că acesta nu realiza o degrevare fiscală egală, pentru toate clasele sociale. Participând la dezbaterile asupra proiectului de buget pe exercițiul 1933-1934, D. Cioc observa că alocarea de fonduri din veniturile statului pentru Regiile Autonome era nepotrivită, iar finanțele locale necesitau un control mai sever din partea autorităților 450. La 28 ianuarie 1933, a fost semnat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Tătărescu a încurajat investirea unor mari capitaluri în industrie, promovând doctrina economică "prin noi înșine". La începutul guvernării, noul cabinet a avut de rezolvat însă, problemele generate de marea criză economică. Pentru aceasta, în februarie 1934, a fost adus în dezbaterea Camerei, proiectul de lege privind lichidarea datoriilor agricole și urbane. Acesta prevedea reducerea datoriilor tuturor debitorilor agricoli cu 50%, plata datoriei restante în 15 ani cu o dobândă de 3 % pe an, precum și reducerea cu 20 % a datoriilor urbane, restul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a produce tipurile de avioane necesare 470. La rândul sau, C. C. Giurescu exprima, în luna aprilie, cererea georgiștilor ca guvernul liberal să deschidă o anchetă parlamentară pe marginea afacerii Skoda 471. În luna mai, când afacerea Skoda a intrat în dezbaterile Camerei, punctul de vedere al georgiștilor a fost expus de deputatul lor de Prahova, N. Constantinescu-Bordeni. Dezbaterile din Cameră au fost urmate de cererea formulată de Bruno Seletzki de a fi audiat de Comisia de anchetă parlamentară. Pentru că majoritatea membrilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștilor ca guvernul liberal să deschidă o anchetă parlamentară pe marginea afacerii Skoda 471. În luna mai, când afacerea Skoda a intrat în dezbaterile Camerei, punctul de vedere al georgiștilor a fost expus de deputatul lor de Prahova, N. Constantinescu-Bordeni. Dezbaterile din Cameră au fost urmate de cererea formulată de Bruno Seletzki de a fi audiat de Comisia de anchetă parlamentară. Pentru că majoritatea membrilor comisiei a refuzat audierea martorului, deputatul georgist a demisionat din acest for, în semn de protest 472
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cărora s-ar fi calculat în viitor veniturile bugetare. Proiectul de lege desființa impozitul pe venit global progresiv, înlocuindu-l cu un impozit suplimentar, adăugat la fiecare impozit elementar în parte, cu scopul de a împiedica evaziunea fiscală. Participând la dezbateri, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni aprecia că modificările aduse cotelor de impozitare stabilite în 1923 de Vintilă Brătianu, pentru fiecare din cele "6 clase de impozite elementare", au determinat modificarea proporției dintre ele, nedreptățind categorii sociale, precum cea a salariaților publici
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și sugera soluții pentru echilibrarea bugetară: înlăturarea îngrădirilor economice, pentru a obține o sporire a venitului național, măsuri pentru obținerea de debușeuri, pentru înviorarea comerțului, și o politică valutară, care să încurajeze intreprinderile economice 494. În aprilie 1936, participând la dezbaterile pe marginea bugetului general pentru 1936-1937, N. Constantinescu-Bordeni demonstra că, așa cum fusese proiectat, bugetul era dezechilibrat, unele ministere, ca cel de Interne, al Justiției, al Sănătății și al Agriculturii fiind neglijate la repartizarea sumelor. Alte comentarii pe marginea bugetului au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la guvernare, bazat pe o gestiune cinstită a finanțelor publice 500. Prețul produselor agricole a continuat să rămână scăzut, determinând o rentabilitate redusă a exploatărilor agricole. Cum situația din agricultură nu se îmbunătățea, în primăvara anului 1937, guvernul a supus dezbaterilor corpurilor legiuitoare, proiectul legii pentru încurajarea și organizarea agriculturii. Considerată astăzi drept absolut necesară pentru acele momente, legea urmărea sporirea, ameliorarea și valorificarea producției, orientarea spre cultura unor plante mai rentabile, înzestrarea gospodăriilor agricole cu inventar modern. Ea introducea, de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acele momente, legea urmărea sporirea, ameliorarea și valorificarea producției, orientarea spre cultura unor plante mai rentabile, înzestrarea gospodăriilor agricole cu inventar modern. Ea introducea, de asemenea, măsuri privitoare la circulația pămâmtului, la succesiuni, la regimul învoielilor agricole 501. Participând la dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege, deputatul georgist Radu Lascu a trecut sumar în revistă istoricul preocupărilor guvernamentale pentru "cauza țărănească", ajungând la concluzia că, atât guvernele național-țărăniste, cât și cele liberale, au dus în realitate, lupta pentru anumite capitaluri
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care îl profesa, de șovinism, arătând că susținea ideea realizării unui trai cât mai bun pentru elementul autohton, în condițiile în care PNL înțelegea să respecte drepturile minorităților 687. Poziția georgiștilor față de "problema muncii naționale" a fost afirmată cu ocazia dezbaterilor desfășurate la Cameră pe această temă, în martie 1934. Luând cuvântul după susținători ai ideii primatului românesc în administrație și în economie, precum Octavian Goga și Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu constata existența unui număr îngrijorător de mare de străini în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
imaginate de georgiști pentru rezolvarea problemei 692. De altfel, grija pentru soarta tinerilor români, care erau nevoiți să înfrunte pe plan economic concurența imigranților de altă etnie avea să devină o constantă a programului politic al georgiștilor în perioada următoare. Dezbaterile desfășurate la Cameră pe marginea proiectului de lege pentru încurajarea muncii naționale s-au finalizat în iulie 1934, prin adoptarea legii, care prevedea ca 80% din personal și 50% din membrii consiliilor de administrație din întreprinderi să fie români 693
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cameră pe marginea proiectului de lege pentru încurajarea muncii naționale s-au finalizat în iulie 1934, prin adoptarea legii, care prevedea ca 80% din personal și 50% din membrii consiliilor de administrație din întreprinderi să fie români 693. Participând la dezbaterile pe marginea proiectului de lege referitor la modificarea statutelor Societății Reșița, în martie 1935, Gheorghe Brătianu își demonstra, din nou, interesul pentru afirmarea rolului preponderent al românilor în economie și în domeniul apărării naționale. Astfel, el arăta că Uzinele Reșița
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Interpelat de Grigore Filipescu asupra atitudinii permisive a guvernului în fața participării diplomaților străini la funeraliile celor doi legionari, primul ministru Gheorghe Tătărescu a recunoscut că gestul acestora a reprezentat o încălcare a principiilor și uzanțelor internaționale 732. Luând cuvântul în dezbaterile purtate la Cameră pe această temă, Gheorghe Brătianu a apreciat poziția guvernului de apărare a demnității naționale, dar a observat că aceasta trebuia să se manifeste constant, față de încercările tuturor puterilor străine de a se amesteca în politica internă a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștilor aprecia că, în aceste împrejurări, adevărata primejdie care plana asupra vieții politice românești consta în periclitarea echilibrului între politica de dreapta și cea de stânga, datorită scăderii ponderii elementelor de centru, reprezentate de tradiția liberală 736. Luând cuvântul în timpul dezbaterilor desfășurate în Cameră pe marginea proiectului de lege a învățământului superior din 1937, Gheorghe Brătianu revenea asupra problemei culpabilizării întregii studențimi române, precum și a profesorilor implicați în politică. Șeful partidului accepta ideea că de la catedră nu trebuia să se facă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
granița de vest a țării, în apropierea Ungariei. Deputatul georgist afirma că manifestele electorale ale comuniștilor fuseseră tipărite, dincolo de graniță, în Ungaria, iar discursurile lor electorale încălcaseră Constituția, cerând îndepărtarea monarhiei. În consecință, el cerea invalidarea alegerilor din Satu-Mare744. În urma dezbaterilor, cele cinci mandate ale deputaților comuniști au fost invalidate, iar unul dintre comuniștii vizați, Imre Aladar, a fost expulzat din România 745. În toamna anului 1931, C. Ionescu-Olt a formulat aprecieri noi față de mișcarea de extremă stângă. El a realizat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a negocierilor pentru securitatea graniței de răsărit a României. Șeful georgiștilor cerea ministrului de Externe să îi pună la dispoziție, pentru informare, dosarul privitor la acțiunea diplomatică a României, în această chestiune. Problema pactului de neagresiune a fost adusă în dezbaterea Parlamentului, în luna august, liderul liberalilor georgiști relevând, cu acel prilej, că negocierile între România și U.R.S.S. se întrerupseseră, datorită faptului că ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca definitiv încheiată 781. Abordând problema pactului de neagresiune dintre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
S, în condițiile garantării mutuale a suveranității celor două state 786. Poziția prudentă a PNL-Gheorghe Brătianu față de aceste aspecte ale situației internaționale și ale politicii externe a României este precizată pe larg, într-o ședință a Camerei din aprilie 1934. Dezbaterile au fost determinate, atunci, de o declarație a lui Benito Mussolini, potrivit căreia, Italia înțelegea aspirațiile revizioniste ale Ungariei. În discursul său, Gheorghe Brătianu a arătat că accepta "înțelesul [și] direcția alianțelor" încheiate de guvern, dar critica unele din modalitățile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că modul în care statul vecin și-a formulat poziția ar putea să fie dăunător, deoarece implica o revizuire a tratatelor de pace, care ar atrage după sine "nesiguranța generală, războiul și revoluția"828. Problema revizionismului era adusă și în dezbaterea Camerei Deputaților, în decembrie 1934, cu ocazia discuțiilor la Mesajul tronului. Cu acel prilej, ministrul liberal, Victor Iamandi, semnalase intensificarea manifestărilor extremist naționaliste, afirmând, în mod paradoxal, că maghiarii reprezentau "o continuitate istorică în unele părți ale țării", iar "orașele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o "rezervă totală", promovând în continuare o politică, apreciată, uneori, ca fiind "lipsită de pragmatism"844. Ideea privind necesitatea unei politici externe care să promoveze neutralitatea României era reluată în discursul susținut de Gheorghe Brătianu, la 11 decembrie, cu ocazia dezbaterilor pe probleme de politică externă angajate în Comisiile reunite ale Camerei și Senatului 845. Șeful georgiștilor își începea explicațiile, citând exemplul Belgiei, al cărui rege, Leopold, își definise intențiile fără a utiliza termenul de neutralitate, arătând că țara sa rămânea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu caracter economic, georgiștii au insistat asupra necesității de a diminua amestecul statului, pledând pentru aplicarea liberalismului economic. Și-au exprimat punctele de vedere în legătură cu afacerea Skoda și, legat de ea, în legătură cu problema industriei naționale de armament, au participat la dezbaterile privind problema impozitelor și a bugetelor adoptate de-a lungul deceniului al IV-lea și au exprimat în Parlament poziția partidului în legătură cu exploatarea bogățiilor subsolului. Participând la discutarea tuturor proiectelor de buget în perioada 1931-1938, PNL-Gheorghe Brătianu a subliniat limitele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului Raportul d-lui Dimitrie Cioc fost prefect și deputat ( județul Teleorman) Comisiunea pentru organizarea generală a partidului întrunindu-se în casele d-lui Sturza, sub președenția d-lui C. IonescuOlt și avându-mă pe mine raportor a luat în dezbateri în ședința din 7 noiembrie 1931 anteproiectul privitor la redactarea statutelor partidului și după discuțiunile urmate a fixat alăturatul proiect de statute. La întocmirea proiectului am fost călăuziți de vechile noastre statute de congresul general al Partidului liberal din ședința
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. IX, București, Editura Machiavelli, 1997, p. 239; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 290. 378 "Mișcarea", nr. 122, 22 aprilie 1931, p. 1. 379 "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 13, ședința din 2 decembrie 1931, pp. 266, 273. 380 Idem, nr. 8, ședința din 22 iunie 1931, p. 262. 381 Idem,, nr. 63, ședința din 17 martie 1932, pp. 2549, 2550 . 382 Idem, nr. 67, ședința
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
274; Ovidiu Buruiană, "Georgismul". Înființarea Partidului Național Liberal Gheorghe Brătrianu (iunie 1930)", în Anuarul Institutului de Istorie "AD Xenopol"Iași, XLIX/2012, p. 159. 401 Idem, nr. 945, 16 martie 1934, p. 1. 402 "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 39, ședința din 5 aprilie 1934, pp. 1683, 1684, 1685, 1694-1698, 1715; "Mișcarea", nr. 964, 8 aprilie 1934, pp. 3-4. 403 "Mișcarea", nr. 1074, 12 septembrie 1934, p. 1. 404 Idem, nr. 1066, 1075; 29 august, 13
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]