55,270 matches
-
Mexicanii au altă cultură, altă tradiție, altă mentalitate și nu râd așa de repede la glumele noastre. Acest lucru trebuie să dea de gândit actorilor, care nu trebuie doar să glumească pe scenă. Am sesizat că spectatorii mexicani nu afectează spectacolul cu râsul lor. L. R.: Am sentimentul că ei nu râd așa ușor ca în România sau ca în Italia, la Palermo, anul trecut la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa. Y. K.: Râsul poate deveni uneori periculos fiindcă actorii încep
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
vreau să critic S.U.A., am prieteni acolo, foarte buni regizori și actori, și știu că fac tot ce le stă în putință ca să facă artă, dar problema e că au de luptat cu gustul publicului, care s-a stricat din pricina spectacolelor muzicale, a spectacolelor comerciale. Banul dictează aici regulile, dramaturgii sunt obligați să scrie o piesă în două săptămâni, iar regizorii să monteze în patru săptămâni. Teatrul comercial creează un anumit public care refuză să gândească, oamenii nu vor să se
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
S.U.A., am prieteni acolo, foarte buni regizori și actori, și știu că fac tot ce le stă în putință ca să facă artă, dar problema e că au de luptat cu gustul publicului, care s-a stricat din pricina spectacolelor muzicale, a spectacolelor comerciale. Banul dictează aici regulile, dramaturgii sunt obligați să scrie o piesă în două săptămâni, iar regizorii să monteze în patru săptămâni. Teatrul comercial creează un anumit public care refuză să gândească, oamenii nu vor să se simtă incomod, dar
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
refuză să gândească, oamenii nu vor să se simtă incomod, dar teatrul reprezintă el însuși o provocare; dacă nu provoacă oamenii, teatrul moare. În S.U.A. se obișnuiește ca teatrul să fie mort, să nu te deranjeze, pleci din sala de spectacol și în următoarele 5 minute ai uitat ce ai văzut. Acest gen de teatru creează gustul publicului, gust care se moștenește de la o generație la alta și asta dăunează enorm. L. R.: Cum se învață teatru în America? Y. K.
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
Nu mai puțin m-a impresionat reprimarea sălbatică a revoluției maghiare. Și totuși nu eram încă pregătit s-o rup cu comunismul. În anii ce au urmat, procesul de auto-elucidare a continuat. Am trăit pe pielea mea, în 1958, și spectacolul umilitor al "demascării", într-o ședință publică, sub învinuiri nu doar mincinoase, ci și ridicole, al căror scop era să mă intimideze, să-mi taie orice imbold de a gândi "altfel", cu propriul meu cap. Ulterior, nu mi-a fost
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
meu. N-aveam nevoie de nici un efort de adaptare: iubeam teatrul, mirajul scenei mă fascina, deși fără educație de specialitate, eram un amator de muzică clasică. Seară de seară ieșeam pe "teren", la premiere sau la concerte sau la diverse spectacole. Asta a contribuit - și nu puțin - alături, probabil, de firea mea deschisă și nesuspicioasă, la apropierea de slujitorii scenei. Pe toți cei importanți i-am cunoscut, iar cu unii (Constantin Silvestri, Zeno Vancea, Nicușor Constantinescu, Moni Ghelerter etc.) am devenit
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
domeniu de specializare convenabil, care să-mi armonizeze cumva antinomiile spiritului. Căci, pe de o parte, mă pasiona studiul totalităților productive - contexte, metode, scheme, clasificări - care permit generalizarea, suișul în orizontul conceptului; pe de o altă parte, mă atrăgea irezistibil spectacolul individualului, în culorile, pitorescul, senzorialitatea, bogăția lui empirică non-reductibilă fără rest. Cursurile lui Gusti și Stahl erau savante, se bazau pe o imensă substructură bibliografică, impuneau prin cartografierea exemplară a materiei, îți dădeau iluzia unei "explicații" credibile, reutilizabilă în contexte
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
care inchizitorii îl puneau în gura vrăjitoarelor, completându-le imaginația individuală cu datele unui gen proxim acumulat în timp. Rămâne deschisă întrebarea "de ce mărturiseau astfel de blasfemii, știind prea bine ce le așteaptă?" De ce își asumau toate detaliile deșuchiate ale spectacolului, adică mai mult decât făcuseră, visaseră sau își imaginaseră. Doar de dragul de a ieși din anonimat, de a avea un destin extraordinar, fie el și tragic? Angajamentul transmutării unui destin din banal în excepțional prin inițiere și revelații succesive, rămânea
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare, la cele pline de entuziasm, aflate mai departe, iar mintea refuza să mai asimileze ceva din acest spectacol, o stranie transformare puse stăpânire pe el. "Nu mai pot continua cu viața asta, și nici nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari de pe perete, cu biroul cel
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
adevărat; însă englezului i-a plăcut textul, știe el mai bine de ce! Jur împrejur, bișnițari autohtoni și străini, cerșetori, aurolaci ș.a.A avut parte și de un moment unic când cineva i-a oferit spre cumpărare un bilet la un spectacol „popular”. Care spectacol se intitula „O super vrăjeală de două ore; Băieți de băieți”. Printre numerele din program: „Melodii hip/hop. Să ți-o dau cu dop”, „Dacă ești singur, vino la spectacol: suntem fierbinți”, „Așa vrea mușchii mei și
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
i-a plăcut textul, știe el mai bine de ce! Jur împrejur, bișnițari autohtoni și străini, cerșetori, aurolaci ș.a.A avut parte și de un moment unic când cineva i-a oferit spre cumpărare un bilet la un spectacol „popular”. Care spectacol se intitula „O super vrăjeală de două ore; Băieți de băieți”. Printre numerele din program: „Melodii hip/hop. Să ți-o dau cu dop”, „Dacă ești singur, vino la spectacol: suntem fierbinți”, „Așa vrea mușchii mei și pe tine și
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
oferit spre cumpărare un bilet la un spectacol „popular”. Care spectacol se intitula „O super vrăjeală de două ore; Băieți de băieți”. Printre numerele din program: „Melodii hip/hop. Să ți-o dau cu dop”, „Dacă ești singur, vino la spectacol: suntem fierbinți”, „Așa vrea mușchii mei și pe tine și pe ei”, „ Asta vreți, asta vă dăm”. Cât despre „artiștii” recomandați, iată-i: „Gurista trupei: Cocaina din Pantelimon”, „Mangă și Rangă din formația S.U.G. Rafia”. Dintr-un reflex
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
Elie Wiesel» contribuie semnificativ la promovarea memoriei și completarea unei pagini de istorie recentă pentru toți aceia dintre noi care am studiat pe băncile școlii o istorie incompletă“, punctează istoricul de artă Valentina Iancu.Cu acest prilej a fost prezentat spectacolul de teatru „INTERFAȚA 3”, bazat pe compoziție muzicală de avangardă, inovație tehnologică și teatru documentar. Reprezentația a adus în dezbaterea publică trecutul recent și prezentul României, construcția artistică fiind realizată cu ajutorul interviurilor cu supraviețuitori evrei și romi ai Holocaustului și
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
Într-o atmosferă de sărbătoare, în incinta unuia dintre reperele spiritualității românești, Ateneul Român, a avut loc spectacolul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing, cu ocazia intrării în . Frumoasa tradiție a celebrării Anului Nou Chinezesc în România a fost continuată și în 2017, printr-un eveniment de excepție, Organizat de Casa Româno-Chineză și Ambasada Republicii
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
asociații non-profit, precum și un numeros public. În deschiderea galei a luat cuvântul E.S. Xu Feihong, Ambasador al R.P. Chineze la București: „Cu ocazia Anului Nou Chinezesc, doresc să adresez tuturor celor prezenți un călduros bun venit. Astăzi veți vedea un spectacol care reprezintă un cumul de comori tradiționale chinezești. Este o colecție de dansuri care reprezintă toate regiunile din China și sperăm că ceea ce veți vedea vă va aduce mai aproape de cultura autentică chineză. De altfel, spectacolul din această seară face
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
Astăzi veți vedea un spectacol care reprezintă un cumul de comori tradiționale chinezești. Este o colecție de dansuri care reprezintă toate regiunile din China și sperăm că ceea ce veți vedea vă va aduce mai aproape de cultura autentică chineză. De altfel, spectacolul din această seară face parte din manifestările prin care de cinci ani celebrăm și în România. De fiecare dată încercăm să aducem în fața publicului românesc parfum de tradiție chineză, precum și manifestări ale spiritualității noastre. Ne dorim ca și de această
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
nouă regiuni diferite ale Chinei, o țară de o mare diversitate etnică, în care trăiesc armonios 56 de naționalități. În mod firesc, fiecare etnie își aduce trăsăturile culturale specifice în acest ansamblu de mari dimensiuni care este cultura chineză. În cadrul spectacolului, publicul a putut admira o adevărată sinteză a acestei varietăți de tradiții: dansul uigur, plin de vigoare, a trimis cu gândul la generozitate și umor, dansul Yangko a venit cu simbolistica frumuseții feminine, dansul Beilun a încântat cu elemente de
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
tobelor, dansul kazah Kara jorga a adus atmosfera nunților tradiționale din Altay, dansul Trenei a creat o proiecție artistică a ocupațiilor tradiționale. Programul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing cu ocazia Anului Nou Chinezesc a fost un spectacol de rezonanță, o ocazie deosebită pentru publicul din România de a se conecta cultural cu strălucirea, vitalitatea și culoarea tradițiilor chinezești prin intermediul unor artiști chinezi de certă valoare internațională. Evenimentul a fost organizat la standardele cele mai înalte, onorat de
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
excepție, spectatorii au avut un cuvânt hotărâtor. Publicul este cel care a decis că Radu Beligan este un nume de referință pentru teatrul românesc din ultimul secol. A certificat acest lucru de fiecare dată când prezența sa pe afiș genera spectacole cu casa închisă. Publicul l-a înconjurat cu valuri de ovații și atunci când susținea cu aplomb un maraton teatral ca „Numele trandafirului”, și când completa perfect echipa minunată din „Take, Ianke și Cadîr”, piesă la care era aproape imposibil să
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
trandafirului”, și când completa perfect echipa minunată din „Take, Ianke și Cadîr”, piesă la care era aproape imposibil să găsești un loc în sală. Același public i-a stat alături de fiecare dată când maestrul a propus un rol nou, un spectacol inedit, spectatorii fiind întotdeauna convinși că „pecetea” lui Radu Beligan asupra unei montări era în sine o garanție de profesionalism și înaltă ținută. Tot publicul l-a postat în galeria marilor actori români încă din timpul vieții și a apreciat
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
și unele personaje - e drept, telegenice - sosite direct din închisoare sau care se îndreaptă către locuri zăbrelnice și a căror cugetare este așteptată. Și totuși, o seamă de întrebări năvălesc: de ce aceiași clienți, „invitați translatori” sunt aduși la aproape toate spectacolele de seară ale unor importante televiziuni: de către cine? Și de ce? „Merge, că așa-i în tenis”, vorba lui Toma Caragiu. Doar rareori se abate și un „neavenit”, cum ar fi câte un cunoscut om de cultură ori vreun politician rutinat
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
care iau parte la manifestări cu caracter național sau asistă la concerte și recepții. Românii din Germania, Belgia, Danemarca și Olanda, chiar dacă nu sunt atât de numeroși precum cei din Spania, se adună de Ziua Națională pentru a celebra prin spectacole diverse însemnătatea unirii tuturor românilor într-un singur stat. Și conaționalii noștri din Franța punctează marele moment al istoriei naționale prin dans și cântec românesc. O mențiune specială se cuvine Ligii Studenților Români din Străinătate, care celebrează în fiecare an
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
și solicitări zgomotoase de a se interpreta și alte cântece de aceeași sorginte, însă... disciplina militară este disciplină! În orice caz, avem impresia că „The Great Choir Red Army ALEXANDROV” a acceptat, în mod surprinzător, să prezinte în România, spre deosebire de spectacolul oferit bucureștenilor anul trecut, acest repertoriu american și mai puțin rusesc. Iar pe scena bucureșteană consemnăm că rușii s-au împăcat bine cu americanii! Și poate că, de sămânță, nu ar fi fost rău să fie intonat și un cântec
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
marcând astfel împlinirea unui vis nutrit de multă vreme. Cu aceeași ocazie, în România îi sunt editate un CD și albumul „În oglinda clipelor”. De atunci, a revenit periodic în țara noastră, iar la 25 noiembrie 2012 a susținut un spectacol aniversar, tot la Ateneul Român, sub titlul Toamnă romantică. La începutul acestui an, la 27 ianuarie 2017, la magazinul „Muzica” din București a fost lansat un nou album - „Mari Succese” - care cuprinde, potrivit compozitorului, „piese ce au rezistat timpului” și
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
ignorat, la remarcabilul „Transilvane cetăți fără somn” (1977), este un drum lung de autosalvare și automodelare. Mă gândesc cu respect și chiar admirație la „lungul drum al Crucii” pe care Ion Brad l-a parcurs, fără a se exhiba, fără spectacol, doar cu credința mărturisită că Via dolorosa a unui scriitor este drumul printre circumstanțe. În lunga sa carieră, Ion Brad a cunoscut îndeaproape atât mecanismele puterii, cât și libertatea ce ți-o dă puterea gândului și a imaginației. Este un
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]