55,310 matches
-
al epocii și nu-i decât o noutate stilistică, nu una de fond, când afirm că acest personaj s-a instalat atât de temeinic În structura socioantropologică actuală Încât Îl Întâlnim În toate ipostazele vieții, În veghe și somn, În vis și chiar În boala sufletului. E un fel de a spune, dar nu o derogare de la adevăr, că trăsăturile caracteristice omului de tip nou modifică schizofrenia și melancolia actuală, Întreține nevrozele sau le anulează când aceste nevroze semnifică o adaptare
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
banal cotidian de familie; un popor care, lipsit de cadrele impunătoare, nu resimțea nevoia templului purtând biserica În suflet, un popor cu puțini sfinți consacrați dar cu multă sfințenie. Ar fi interesant și poate tulburător să ne putem apropia de visele, fantasmele, intimitățile sufletești ale omului care a devenit subiect de experiență sociopsihologică Începând din 1944. Nu știu cât de preocupați de această temă vor fi fost psihologii și psihiatrii români din ultimele decenii. Subiectul nu a interesat sau a fost
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de Itinerar cu anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
mai restrânsă decât se crede. Cel mai îndepărtat de o asemenea contaminare este tulburătorul roman Ion Aluion, al cărui conflict tragic va persista multă vreme în memoria cititorului. ION SIMUȚ SCRIERI: Carte de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
epoca exilului deoarece doar în timpul acestei perioade Israel a luat cunoștință de ceea ce erau marile imperii ale Mesopotamiei. Vrea să demonstreze, printr-o scurtă anecdotă, ce sfârșit are o lume totalitară și imperialistă precum cea a Mesopotamiei. Un astfel de „vis” al unității care se dorește a fi realizat în dauna diferențelor culturale este destinat falimentului. Capitolul 3 Abraham și patriarhii, actori ai istoriei sau figuri legendare? I. Introducere: relatările patriarhale și începutul „istoriei lui Israel” Mulți autori consideră, pe bună
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
moment, Ierusalimul și-a asumat succesiunea Samariei și a devenit cetatea cea mai importantă din regiune. Regii lui Iuda, care aparțineau „casei lui David”, au făcut din strămoșul lor primul rege al unui mare regat care corespundea probabil mai mult visurilor lor decât realității istorice. În lumea antică, din care face parte și Biblia, trecutul înseamnă prezent. Istoria lui David și Solomon justifica pretențiile regilor iudei asupra teritoriilor din nordul țării care trecuseră sub hegemonia asiriană. Apoi, odată slăbit Imperiul Asirian
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
întregul univers e o idee, el se simte atins de morbul îndoielii, al zădărniciei și, ca un „zeu frustrat”, se retrage din „orașul atomic”; îndrăgostit de „semn” și de „ore”, nu va putea niciodată defini limita iubirii, între realitate și vis. „Personaje” ca Pitagora, Euclid, Socrate, Homer, Borges, Kant, prezente în versuri, accentuează livrescul textelor. Departe de formulele poetice la modă, V. cultivă un discurs sobru și un limbaj rafinat, rămânând fidel maeștrilor interbelici. SCRIERI: Drumul și timpul, București, 1979; În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
Ca ziarist și prozator, P. are meritul de a fi participat la lupta pentru drepturi a românilor din Transilvania și de a fi contribuit la dezvoltarea interesului lor pentru cultură. SCRIERI: Flori de toamnă, Timișoara, 1882; Jertfele românilor, Sibiu, 1923; Visul lui badea Simion, Când ceasul bate treisprezece, în Un ceas de șezătoare poporală, Sibiu, 1927, 49-64. Traduceri: John Stuart Mill, Libertatea, Sibiu, 1899; E. Raupach, Sâmbăta morților, Sibiu, 1906; G. S. Petrov, Calea spre Dumnezeu, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Miron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
sau doar mâhnit de derapajele, fără număr parcă, ale timpului contemporan. SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000; Băi, profesore..., Timișoara, 2001; Ieșind din vis puțin îngândurat, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Radu Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985, 4; Cornel Ungureanu, Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
Magda Răduță, „Băi, profesore...”, OC, 2002, 30 aprilie; Alexandru Ruja, Distilerii epice, „Paralela 45”, 2003, 3 iunie; Țintă fixă: Mircea Pora, VTRA, 2003, 4-5 (semnează Tudor Crețu, Virgil Podoabă, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Eugen Bunaru ș.a.); Ion Arieșanu, „Ieșind din vis puțin îngândurat”, O, 2003, 8; Alexandru Ruja, Un prozator în ascensiune, O, 2003, 9. D.B.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
din Craiova (1971), lucrează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Dolj. Colaborează la „Ramuri”, „Înainte”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul libertății”, „Independentul”, „Meridian”, „Gorjanul” ș.a. După 1989 înființează Editura Cartea Nouă. Debutează cu volumul de povestiri Clopotul viselor (1975), urmat de alte volume de proză scurtă: Dealul lupului (1978), Poveștile de fiecare zi (1982), Povestiri de pe Desnățui (1988), încercări izbutite de a ilustra genul scurt în literatura contemporană. Între acestea se intercalează un roman, Drum în tăcere (1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac sau Judecata de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac sau Judecata de... acum, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1999. Repere bibliografice: V. Mihai, „Clopotul viselor”, ST, 1976, 7; Aureliu Goci, „Poveștile de fiecare zi”, R, 1983, 5; Firan, Profiluri, 99-100; Popa, Clasici, 112-115; Ulici, Lit. rom., I, 419-420; Constantin Dumitrache, Plăcerea vorbei, LCF, 1999, 34; Tudor Nedelcea, De la Poiana lui Iocan la Valea Desmățuiului, „Terca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
Rienzi. Fără a reuși să contureze cu prea multă vigoare personalitatea lui Rienzi, B. a creat totuși un tip de posedat, a cărui viață nu are preț decât în măsura în care slujește unui scop. Rienzi e un idealist care se bizuie pe vise și iluzii. El se socotește un iluminat, venit să propovăduiască „omenia” într-o lume pe care o consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu poate susține o compoziție șubredă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
va fi posibil. Ai grijă de viața ta! Ai numai o viață, nu ai mai multe și acea viață merită traită din toate punctele de vedere! Mai bine spune stop drogurilor, decât să spună drogurile stop vieții! Nu-ți distruge visele, injectează SPERANȚA
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Drăgan Gabriela, Popa Luminiţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1974]
-
li s-a dat, din această lume înzestrată inferior și care înalță pe un surogat de libertate iluzia unei libertăți sporite, din această lume veleitară care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mai norocoase. Cu un fir epic încâlcit, romanul Statuia care arde (1934) plutește în aceeași nebuloasă cu pretenții moral-filosofice. Codrea, un „răzvrătit” pe care nu îl sperie hărțuielile la care se vede supus, e stăpânit de un ideal, de un „vis luxuriant”. Un proiect utopic și confuz, vizând, din câte se poate înțelege, reformarea justiției (în iluminările lui, el crede în posibilitatea unei „justiții ideale”) și chiar a sistemului social (întrezărind, înfrigurat, „un sistem social în stare să ridice la înălțimi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
ca și în romanul precedent, de prețios ilare cogitații sau de bruște scăpătări în sentimentalitate (suspinuri, leșinuri, frecvente izbucniri în plâns), discursul se reabilitează cât de cât în pasajele în care fâlfâie „nălucirea” și imaginile eterice par să lunece din vis într-un coșmar. La fel, în nuvelele din Tunda (1940), unde se salvează rare insulițe conturate în registrul sugestivității vagi, nelămurite, cu vedenii „fumegânde”, ca într-un „miragiu”. Peisajul dobrogean, cu întinderile de nisip pârjolit de soare și cu tainice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
a se metamorfoza în parabolă, dar rezultatul e un text dezarticulat. La nivelul fragmentelor există o anume coerență în maniera narativă, dar, pe ansamblu, persistă etalarea informului, pentru că se acționează și se vorbește în neștire. Secvențele realității, percepute ca în vis sau ca prin ceața unei minți bolnave, se deformează, se descompun, se mișcă haotic prin memoria personajelor și trec în text la întâmplare, în intenția de a sugera precaritatea identității eului, nonsensul existenței umane. În cele din urmă, P. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
de existență, înțepenit într-o nebunie mută: „Gândesc cu trupul”, „spusele n-au sânge/ n-au carne n-au văz nici auz/ zac moloz adunat frământat biciuit” ( Idee); „bolnav sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. Începînd cu domnia ei, rușii au traversat în marș principatele române în drum spre Constantinopol de mai mult de zece ori, spre intangibilul țel al Țarigradului, primul dascăl al slavilor de răsărit, spre visul de a sluji liturghia în Catedrala HagiaSofia, curățată între timp de necredincioși. Ori de cîte ori au trecut, au lăsat în urma lor o dîră de jaf, moarte, boli și ruine. Un stat rus centralizat începuse să se extindă încă de pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
38. Tînărul Iorga deținea probe ale problemelor cumplite care împăvărau societatea din satele din jurul Botoșanilor. Mizeria și brutalitatea țăranilor și abuzurile moșierilor au avut un impact profund asupra conștiinței sale. Ca și frumusețea pe cale de dispariție a relațiilor tradițional-patriarhale un vis pe care va încerca să-l refacă toată viața. Iorga era moldovean și vorbea limba română cu un accent moldovenesc autentic. La Botoșani, pe vremea cînd se năștea Iorga, evreii constituiau aproape jumătate din populație, iar numărul lor era în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i-au oferit "nici dragoste, nici mîndrie"15. Era mult înaintea celor de vîrsta lui și tot timpul singuratic. S-a înscris la școală știind deja să citească și să scrie și stăpînind limba franceză, cufundat într-o lume de vis clădită pe lecturile lui tot mai extinse. Singurătatea și lipsa prietenilor s-au perpetuat în anii de liceu și în cei petrecuți în universitățile românești (și străine)16. După absolvirea universității, o celebritate timpurie l-a catapultat și mai departe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interes pentru fizică, matematică sau biologie. Așa cum spunea el, "nu oricine este făcut pentru științe exacte"20. Botoșanii copilăriei sale pare să fi fost un tîrg mizerabil în care copilul a fost fără voia lui smuls din lumea cărților și viselor lui și de la adăpostul modestului său cămin. Depravarea claselor de jos, chiar și a colegilor săi de școală (atît români cît și evrei), constituia o amintire vie pentru el21, ca și demagogia antisemită a lui Polihroniade, care a găsit un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încît călătoria a fost mai curînd una de recunoaștere decît de studii. Se va întoarce iar și iar în Italia toată viața. Gusta totul cu lingurița ca să vadă mai multe. S-a dus mai întîi la Veneția, orașul acela de vis și mistic, cu canalele și palatele sale, cu apusul lui și cu omniprezentul trecut. Veneția prezenta un interes profund mai ales pentru romantici, deci și pentru Iorga. Pentru el era înfiriparea unei legături de dragoste. Mai tîrziu va fonda o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]