55,310 matches
-
Iorga un conservator pătimaș? Adevăratul naționalism include prin definiție întreaga națiune, care în România era în cea mai mare parte săracă. Adevărații naționaliști susțin că națiunea cuprinde toate clasele. Acum, la sfîrșitul secolului al XX-lea, să medităm asupra cîtorva vise mesianice ale mileniului: cum au devenit ele realitate? Încotro a luat-o Revoluția Rusă? A devenit oare naționalismul muncitoresc o stradă cu sens unic? A fost Tito comunist, naționalist, sau și una și alta? Erau absurditățile comunismului albanez motivate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor Moldovei, izolînd chiar și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
statul român și în alte state. La 1 Decembrie 1918, delegații românilor transilvăneni s-au adunat la Alba Iulia, capitala lui Mihai Viteazul. În cadrul unei uriașe Adunări Populare, ei au proclamat unirea Transilvaniei cu România. "S-au împlinit Scripturile..." Un vis, ceva ce, în timpul lunilor de umilință din primăvara și vara lui 1918, nimeni n-ar fi putut prevedea, se realizase în cîteva luni. Unirea a fost orchestrată și dusă la bun sfîrșit de liderul românilor transilvăneni, marele democrat Iuliu Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fără prihană al cărui drum este drept și cinstit, oricine trebuie să-și arunce privirile spre calea urmată de Iuliu Maniu". Încheia amintindu-și că Maniu a înfăptuit marele act de la Alba purtînd o uniformă militară de ostaș demobilizat 122. Visul național al românilor se împlinise. Iorga fusese desigur unul dintre arhitecții principali ai lui. Avea acum să se repeadă la București ca să profite de oportunitățile uluitoare așa cum făceau toți cei de la Iași? Prin noiembrie și decembrie, nici o persoană importantă nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-mi place mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică, în ciuda deficiențelor, a fost cea mai fericită perioadă din istorie României
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bogate, i se spunea "o frumoasă fată de măritat cu o zestre bogată". Ce altceva își mai putea dori o națiune? Din nefericire, tabloul acesta roz nu prea reflecta realitatea românească. Să ne amintim de aforismul lui Oscar Wilde despre vise, conform căruia există două feluri de tragedii: cînd nu se împlinesc și cînd se împlinesc. Acest lucru pare să fie adevărat pentru națiunile Lumii a Treia, iar România era mai mult decît orice o națiune subdezvoltată. Ca în multe alte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se referă la situația din țară. "L'Indépendance Roumaine" (ziarul liberalilor) pur și simplu îi iubește"29. Naționalismul are două fețe: dacă în naționalismul lui Iorga s-a impus conservatorismul tradițional, aceasta s-a datorat unor motive personale: lumea de vis a sămănătorismului său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este meritul și realizarea noastră". Ei au lăsat astfel o mulțime de speranțe înșelate neîmplinite și grave probleme nerezolvate. Iorga a rămas undeva între așteptările generației tranșeelor și complezența automulțumitoare. El rămînea un om al secolului al XIX-lea, tributar visului său sămănătorist, dar care considera perioada interbelică drept o realizare și nu o provocare, nu din punctul de vedere al noului tip de naționalism pe punctul de a se naște. Ziua de 13 martie 1906 era departe. Pretextul folosit pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
români patrioți. Studenții evrei români (ai lui Iorga), care efectuează o muncă științifică de valoare în istoria României, precum și alte dovezi ale atitudinii corecte a evreilor față de România etc". Dar Iorga considera sionismul drept un fel de utopie romantică, un vis imposibil. Să ne amintim de entuziasmul lui față de sionism, din 1918, numai că atunci el nu avea sarcina de a transforma în români un milion de evrei. Intra astfel în scenă "Legea Supremă". "Cum poate un evreu european să manifeste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conferința ținută de Iorga în 1923 în orașul moldovenesc Roman. (Era ceva nou și avea loc în toată România). A vorbit despre diferența dintre naționalismul latin, cu diversitatea sa inerentă, și despre naționalismul "păgîn" al germanilor. A atacat sionismul, un "vis imposibil după 2.000 de ani". Evreii ar trebui să renunțe la ideea a "două patrii", n-ar trebui să caute salvarea în noua Constituție democrată și "ar trebui să găsească drumul spre inima poporului român. Calea nu este închisă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de adecvat denumit de către Armein Heinen) "Noul naționalism"107. Un naționalism al secolului al XX-lea semănînd vag cu predecesorul lui, naționalismul secolului al XIX-lea. Acest "Nou naționalism" își are obîrșia în capacitățile extraordinare ale românilor de a simboliza visele îndrăznețe pe care atîția oameni și le făceau în privința României Mari. Adepții lui au introdus metode specifice secolului al XX-lea în "lupta naționalistă". În 1923, atunci cînd (ca protest împotriva naturalizării evreilor) Cuza și Codreanu au format Liga Apărării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doar o candidată se înscrisese la ele în noiembrie 1923151. În primul deceniu al perioadei interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internaționale și a participat la cîteva altele. Fiind un bizantinolog de renume, și-a împlinit acum un vechi vis: convocarea la București a Primului Congres Internațional de Studii Bizantine, în aprilie 1924. A fondat o revistă, "Byzantion", care a devenit o sursă de informații asupra istoriei Bizanțului. Mulți bizantinologi renumiți au devenit colaboratori ai acestei reviste. După congres, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
strînse, dar bazată pe statu-quo. După părerea lui, Ungaria era aliatul logic al României, dar această colaborare era zădărnicită de atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zicală: "Fiecare popor trebuie să trăiască în cadrul granițelor lui etnice". Iar, în final: Urmărind realizarea visului de a reface Ungaria așa cum era, bandele lui Horthy distrug Ungaria care ar putea fi!"173. Iorga nu era îngrijorat de Austria. Îl cataloga pe Karl de Habsburg, cu încercările de restaurație ale acestuia, drept "Habsburgul degenerat, concentrîndu-și ura asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fie alături de soția și de fiul său. Acest lucru a devenit o chestiune de credință pentru conștiința mea"198. Poporul român, profund religios și monarhist în cea mai mare parte, dorea din tot sufletul întoarcerea lui Carol, "Prințul de vis", care avea să le îmbunătățească soarta. În toți anii aceștia (din 1922 pînă în 1928), Iorga a rămas în opoziție, sperînd într-o revenire politică. În mai 1924, partidul său a fuzionat cu Partidul Poporului al lui Argetoianu, considerînd în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o nutrea Iorga față de Italia, el a recunoscut întotdeauna că țărmul de est al Adriaticii este locuit de slavi și albanezi, care erau deosebit de nemulțumiți de pretențiile italienilor. A oferit în cartea sa cîteva mostre elocvente ale "zigzagurilor", naivității și visurilor sale. Îi sfătuia pe albanezi ca, "dată fiind lipsa populației, să se inspire din vitalitatea aromânilor vecini cu ei" și "să opteze pentru protectoratul Italiei", care nu avea să fie atît de abuziv ca (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a devenit simbolul răului absolut, o viperă care amenința să le sugrume țara. În 1930, atunci cînd Carol cobora din cer în Transilvania ca un Siegfried blond, poporul îl idolatriza. Milioane de români erau atît de fericiți de întoarcerea prințului viselor lor încît îngenuncheau în praf în fața lui. Dar Carol era tot timpul pregătit. O partidă de bridge în Aleea Vulpache (locuința de la București a Lupeascăi) sau un tîrg care trebuia încheiat cu colonelul Gavrilă Marinescu sau cu Max Aușnit. Poporul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al XX-lea era de neconceput pentru ei; dorind din tot sufletul întoarcerea lui Carol, românul din clasele sociale de mijloc se aștepta la o salvare ca-n povești care să repare relele guvernării proaste a liberalilor și să împlinească visele neîmplinite ale făuririi României Mari. Fratele lui Carol, prințul Nicolae (unul dintre regenți) era ocupat cu amanta sa, dra Doleti Dumitrescu. La sosirea lui Carol, fratele lui l-a primit cu brațele deschise. Guvernul Național-Țărănesc a fost de acord cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oficială sau contul nelimitat pentru cheltuieli. Asemenea lucruri ar putea părea de neconceput în țările în care echitatea constituia un principiu de bază, dar nu cine știe ce în țările în care acest principiu nu era cunoscut. Argetoianu nu a împărtășit niciodată visul lui Iorga referitor la o lume sămănătoristă. Mult mai important este faptul că Argetoianu, ca ministru de interne și de finanțe, știa totul despre putere. El știa ce înseamnă puterea, cum să o obțină și cum să abuzeze de ea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Zelea și a adăugat cuvîntul Codreanu, profesia strămoșilor lor fiind cea de pădurar. În tinerețe, Corneliu, ca fiu al marcantului camarad de arme al lui Iorga, a fost educat în spiritul "Neamului românesc" și al sămănătorismului și în cel al visurilor naționaliste ale lui Iorga. La izbucnirea războiului, tînărul Corneliu, care avea abia 17 ani, s-a înscris ca voluntar și l-a însoțit pe tatăl său, ofițer în armata română, în marșul spre Transilvania, dar a fost trimis acasă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau deloc identice cu afirmațiile pe care le va face între 1935 și 1940. Totuși, în 1934, Mussolini era după părerea lui Iorga superb, concepțiile lui fiind concepții "romane". Iorga era de părere că ungurii vor încerca să-și împlinească visurile revizioniste mai curînd cu ajutorul lui Hitler decît cu cel al lui Mussolini. El scotea în evidență faptul că Mussolini reprezenta un lucru, iar Hitler cu totul alt lucru. Unii îi puneau pe același plan, ceea ce, după opinia lui, era greșit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
eforturi susținute ca să le cîștige voturile! Chiar a publicat pamflete electorale în idiș, expunînd programul Partidului său Naționalist Democrat și a încercat să formeze un corp electoral evreiesc. Situația evreilor era atît de precară încît ei nu-și puteau permite vise romantice sămănătoriste. În perioada interbelică, mai exista o problemă pe care Iorga și majoritatea românilor trebuiau să o ia în considerație: simpatiile comuniste ale evreilor săraci lipiți pămîntului. În anii '30, au existat destule manifestări de sprijinire a URSSului și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aproape zece ani i se adresase personal, cerînd ca România "să facă sacrificii pentru pacea Europei" (să restabilească bunele relații cu URSS, fără să ridice problema Basarabiei). Iorga (și România) nu-i dădea un sfat similar colonelului Beck, "acum cînd visele lui se năruie"90. Între timp, puterile occidentale negociau un eventual tratat de neagresiune cu URSS și de cooperare împotriva Germaniei naziste. Iorga sesizase dintotdeauna dificultatea încheierii unei asemenea alianțe. Pentru ca, la 23 august 1939, să se răspîndească zguduitoarea veste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cele mai grave s-au produs în fosta Iugoslavie, România are o cultură politică și probleme asemănătoare: cine poate spune ce viitor le este hărăzit Transilvaniei sau Basarabiei? După opinia ziarului "International Herald Tribune", recentele evenimente din Balcani "au transformat visul unei Europe unite într-un coșmar"1. Nu este chiar așa. Aceste evenimente ilustrează doar cît de eficient este încă procesul de realizare a unității Europei, cît de indolenți și slabi sînt încă europenii și cît de confortabil au trăit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Diferența constă mai curînd în gradul de coeziune decît în privința genului. Dmowski era mai realist și mai puțin romantic decît Iorga. Pentru Iorga, a explica prin violență sau a aplica un naționalism cu brutalitate erau de neconceput. El rămînea la visurile lui sămănătoriste. Similaritățile dintre Iorga și gîndirea unui alt istoric politician, F. Tuchman, președintele Croației, sînt frapante: Tuchman crede și el în evoluția organică a națiunii; el numește națiunea (care rezultă din acest proces organic) un "individ colectiv" (foarte aproape de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]