583,813 matches
-
bisericii au fost tencuiți. Pridvorul este de dimensiuni foarte mici, el adăpostind intrarea în pronaos (vechea intrare în biserică). Ușa de intrare are un ancadrament care are la partea superioară pisania dispusă pe trei rânduri, iar pe părțile laterale se află un lanț de linii împletite (în formă de opturi), care se sprijină pe două rozete compuse. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, având dispusă o fereastră înspre nord-vest. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale. Între pronaos
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
gol de dimensiunea unei uși, care a fost lărgit în timp. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 m), cu câte două ferestre dreptunghiulare (0.60x0.90 m) pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.58 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, cu laturile neparalele inegale, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.58 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, cu laturile neparalele inegale, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.58 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, cu laturile neparalele inegale, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Todirești, cunoscută și ca Biserica de lemn „Înălțarea Sfintei Cruci”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1782 în satul Todirești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie, și "Înălțarea Sfintei Cruci", sărbătorit la data de 14 septembrie. a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Todirești, cunoscută și ca Biserica de lemn „Înălțarea Sfintei Cruci”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1782 în satul Todirești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie, și "Înălțarea Sfintei Cruci", sărbătorit la data de 14 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
a Nicolai Tipa, precum și a tututor membrilor din Consiliul și Comitetul parohial. În anul 1998, a fost construită în sat o biserică nouă de lemn cu hramurile "Sfinții Constantin și Elena" și "Ștefan cel Mare și Sfânt". Biserica nouă se află la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor deschis, pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și exteriori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul situat pe latura de sud este deschis, deasupra sa aflându-se
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și exteriori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul situat pe latura de sud este deschis, deasupra sa aflându-se un mic turn-clopotniță. El este construit din zidărie de piatră (element constructiv care deosebește biserica din Todirești de alte biserici de lemn), fiind susținut de patru stâlpi care formează trei goluri încheiate cu arcuri în plin cintru. Ușa de
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
25 m), având dispusă o fereastră îngustă (0.45x0.60 m) încheiată cu arc în plin cintru pe peretele de vest. Tavanul plan din scânduri groase este susținut de două grinzi longitudinale și două transversale. Între pronaos și naos se află un gol (1.25x1.75 m), situat la mijlocul peretelui despărțitor din bârne. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (5.25x5.70 m), cu câte o fereastră dreptunghiulară încheiată cu arc în plin cintru pe laturile de nord și de
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
75 m), situat la mijlocul peretelui despărțitor din bârne. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (5.25x5.70 m), cu câte o fereastră dreptunghiulară încheiată cu arc în plin cintru pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică sprijinită pe un arc dublou, plasat pe axul transversal al încăperii și este retrasă de la perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
o boltă semicilindrică sprijinită pe un arc dublou, plasat pe axul transversal al încăperii și este retrasă de la perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Catapeteasma se află avansată cu 1.25 m vest față de nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
arc dublou, plasat pe axul transversal al încăperii și este retrasă de la perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Catapeteasma se află avansată cu 1.25 m vest față de nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Catapeteasma se află avansată cu 1.25 m vest față de nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
m vest față de nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o a doua fereastră de dimensiuni mai mici în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
de sănătate precară, a renunțat să mai participe la eveniment, fiind înlocuit de Doris Lessing. La mai puțin de o lună de la convenție, Bester a murit în urma unor complicații apărute la șoldul dislocat. Totuși, cu puțin înainte de a muri, a aflat că Science Fiction Writers of America avea să îl onoreze cu premiul Grand Master Nebula la convenția lor din 1988. Două opere ale lui Bester au fost publicate postum. Prima, "Tender Loving Rage" (1991), este un roman mainstream (non-science fiction
Alfred Bester () [Corola-website/Science/320398_a_321727]
-
de tatăl său în sanatoriul profesorului Chirileanu. Ministrul vrea să obțină pentru fiul său un atestat medical care să confirme nebunia temporară a pacientului, susținând că acesta nu era în deplinătatea facultăților mintale atunci când a săvârșit crima. În lipsa profesorului Chirileanu (aflat pentru trei luni pe Coasta de Azur), expertiza medicală a pacientului urmează a fi efectuată de medicul psihiatru Dumitru Aioanei (Ștefan Iordache), asistentul șefului de clinică. Ministrul dispune ca fiul său să primească un tratament privilegiat în sanatoriu. Cu toate
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
aibă ca scop întărirea sângelui subțiat al familiei moșierului cu sânge proaspăt, sănătos, de la țară. În anul 1917, pe când mergeau pentru câteva zile la moșia Mănești din județul Argeș, ei opresc pentru a mânca la o cârciumă din satul Vărzari. Aflat în cerdacul cârciumei, Puiu observă o horă la răspântie și se prinde în joc la Ciuleandra cu o fată de 17 ani pe nume Mădălina Crainicu. Tatălui îi place fata și la întoarcerea de la moșie oprește la Vărzari și se
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
fost adevărat, dar Madelaine a rămas tăcută și absentă, iar privirea ei trecea prin el. În acel moment, el și-a pierdut firea și a strâns-o de gât. Policarp Faranga încearcă să-l scoată pe Puiu din sanatoriu deoarece aflase că doctorul Aioanei era cuprins de o ură împotriva „ciocoilor”. Cu sufletul zdruncinat, Puiu refuză să plece din sanatoriu, iar tatăl său îi cere medicului să-i aplice o terapie de șoc. Ministrul dispune efectuarea unei anchete a activității desfășurate
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Aioanei era cuprins de o ură împotriva „ciocoilor”. Cu sufletul zdruncinat, Puiu refuză să plece din sanatoriu, iar tatăl său îi cere medicului să-i aplice o terapie de șoc. Ministrul dispune efectuarea unei anchete a activității desfășurate de Aioanei. Aflând că psihiatrul era fiul învățătorului din Vărzari, Puiu se duce să-i ceară socoteală. Medicul îi spune că el a iubit-o pe Mădălina și urma să se căsătorească cu ea. Fata își dorea să ajungă învățătoare, iar cei doi
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
fericirii sale”, ci că își va face doar datoria. Deși Puiu îi repetă că el nu este nebun, doctorul Aioanei dispune externarea pacientului căruia îi dăduse diagnosticul de nebunie temporară. În acea noapte, Puiu s-a spânzurat de un copac aflat în fața sanatoriului. Filmul este o adaptare cinematografică a romanului "Ciuleandra" (1927) al lui Liviu Rebreanu. Romanul nu a fost primit cu prea mare entuziasm de critici și de presă, dar un producător german de film a realizat în 1930 o
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
apreciat - în linii mari - drept pozitiv efortul regizoral, chiar dacă nu a descoperit noutăți de viziune, chiar dacă adaptarea a fost considerată, de unii comentatori, doar «corectă». Dar filmul are ritm, operatorul Nicolae Girardi - după un sfert de veac de carieră - se afla într-un «vârf de formă», într-un apogeu al creației sale, iar regizorul Sergiu Nicolaescu, mizând îndeosebi pe actori tineri - în rolurile principale apar Anca Nicola și Ion Rițiu - și-a văzut răsplătită investiția de încredere”. Într-un articol publicat
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
studieze cu Faust Nicolescu (teorie-solfegiu) și cu Ion Nonna Otescu (armonie). Beneficiază apoi și de îndrumarea lui Mihail Andricu la muzica de cameră, acesta fiind numit la catedră în ziua de 1 septembrie 1926, adică exact atunci când Nicu Stănescu se afla în ultimul an de studii. În 1927 termină Conservatorul și este angajat la Filarmonica București recomandat de George Enacovici, pe atunci unul din concert-maeștrii, primi ai țării, repetându-se povestea cu tânărul Grigoraș Dinicu (de altfel prieten cu Nicu Stănescu
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
bogatei sale activități artistice: Dincolo de aceste distincții, Nicu Stănescu a primit numeroase elogii și aprecieri din partea unor mari personalități de talia lui Yehudi Menuhin, David Oistrah, Sviatoslav Richter, Igor Oistrah, Jacques Thibaud sau Fritz Kreisler, personalități în preajma cărora s-a aflat de nenumărate ori.
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]