65,481 matches
-
Celui omorât de trăsnet i se iartă păcatele și se duce drept în rai. Dacă mortul, până la înmormântare, capătă miros greu, se crede că în viața lui a făcut multe păcate. Cei care petrec mortul la groapă, când se întorc acasă, să se spele pe mâini cu apă, apoi să stropească inapoi, ca să nu se lipească ceva de ei; după aceea, sar peste un foc, în semn de curățenie, afumare. În casa unde se află un mort nu se mătură până
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu obiectului desemnat prin cuvânt, ci cuvântului însuși; - faza însușirii regulilor și definițiilor; comparația, clasificarea, generalizarea și sinteza conduc la însușirea regulilor și definițiilor. - faza fixării și operării superioare cu noțiunile de limbă însușite - aplicarea cunoștințelor prin exerciții, compuneri realizate acasă sau în clasă. Modelul didactic propus de V. Goia descrie un proces de învățare coerent, desfășurat inductiv, cu un parcurs în patru trepte succesive: treapta intuitivă, cea analitică, cea sintetică și cea operațională și constituie demersul didactic predilect pentru majoritatea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
uită și el la dânsa și parcă îi zicea inima ceva, dar nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără să- i pese de ceva, și se duse acasă. A doua zi, iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva și fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
certe când am sosit cu 10 minute întârziere la catedră și eram de serviciu. Ne ajută cu răbdare și meticulozitate la pregătirea dosarelor de concurs și ne dojenea, cu blândețe totuși, atunci când făceam greșeli. Mai mult, ne chema la dumnealui acasă și cu multă răbdare și înțelepciune ne ordona materialele pregătite. Este singurul profesor care la promovare, de la asistent la lector, m-a îndrumat să continui muncă de cercetare. Nu-i voi uita niciodată sfaturile, gândurile bune și impecabila prezentare a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
publicația L'Entreprise, care se arată dornică să surprindă esențialul, să economisească timpul prețios al unui cititor care este și el grăbit. Pot exista și alte motive pentru a suprima elementele introductive. Este și cazul reportajului următor (intitulat "Pleudihen, întoarcerea acasă"), dedicat lui Christophe Auguin, cîștigătorul cursei Vendée Globe 1997: Iată că au trecut deja cinci ani de cînd Christophe și Véronique s-au instalat în acest colț de Bretania. "Ne săturasem de Paris! Voiam să stăm la țară, în apropierea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
naștere. "Neobositul scamator..." este el însuși redundant în raport cu "longevitatea" care îi este atribuită; cît despre desemnarea "animatorul", ea nu face decît să condenseze rolurile care îi sînt atribuite de către frazele deja citate: Jacques Martin este animator la antenă, dar și acasă, pentru copiii săi. Observăm că anafora lexicală permite plasarea lui Jacques Martin în perspective diferite, pe care contextul imediat nu face decît să le justifice. Avem aici de-a face cu un discurs fără surprize, în care se dezvoltă ceea ce
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
apelat la consumul de hașiș. În 1800, o interdicție a consumului de hașiș a fost impusă pentru trupele franceze în Egipt, dar a fost ineficientă, iar atunci când blocada britanică a fost ridicată, trupelor li s-a permis să se întoarcă acasă, și au adus cu ei hașiș. Folosit inițial în scopuri terapeutice, necunoscându-se efectele nocive pe care acesta le avea asupra sănătății (un exemplu fiind Paganini, care era tratat de sifilis cu opiu și mercur), în Europa, opiumul și cannabisul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deteriorare clinică manifestată prin unul sau mai multe din următoarele și care survin oricând în cursul aceleiași perioade de 12 luni: * uz recurent de o substanță, ducând la incapacitatea de a îndeplini obligațiile rolului major la serviciu, la școală sau acasă; * uz recurent de o substanță în situații în care acesta este periculos fizic (condusul automobilului, manipularea utilajelor grele); * probleme legale repetate în legătură cu uzul de o substanță; * uz continuu de o substanță în ciuda faptului că individul are probleme sociale sau interpersonale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care sunt comportamente deviante neutre. Delincvența juvenilă este un concept juridic ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat, delictele sexuale, omucidere, la înfruntarea părinților, furturi, fuga de acasă. Conduitele de delincvență juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a putea obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (absenteism, abandon școlar) și comportamentul de grup sau de bandă (Neamțu, C., 2003, p. 230). În
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
copiilor mai mici, sub 14 ani (22%) și în mai mică măsură în rândul copiilor mai mari (11%). O constatare oarecum surprinzătoare (ASIS, 2004, p. 16) este aceea că nu mai puțin de 61% dintre copiii de toate vârstele locuiau acasă cu părinții, 29% dintre copiii de vârste foarte mici locuiau la un părinte sau la rude. Spre deosebire de credința generală, între copiii care au împlinit 14 ani doar 2% sunt copii ai străzii și doar 3% provin din instituții, iar între
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au părinți divorțați, 13% au părinți separați; * 13% proveneau din familii în care erau prezente comportamente imorale; * 14% din cazuri copii au schimbat două medii familiale; * 13% au schimbat mediul familial cu cel instituțional; * 17% au avut dese plecări de-acasă; * 9,73% sunt absenți constant din familie. Proporția relațiilor tensionate dintre părinți sau absența relațiilor (determinate de divorț, abandon, deces) este mai mare în cazul delincvenților juvenili. După studiu lui Roșca A. (1932) putem observa corelații între tipul de relații
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
intens fiecare eveniment desfășurat în familia lor. Efectul principal al relațiilor conflictuale din cadrul familiei îl constituie devalorizarea modelului parental și pierderea posibilității cu identificarea cu acest model. Nu de puține ori copiii care resimt puternic influențele climatului conflictual, fug de acasă și caută să găsescă un grup de apartenență, care poate fi antisocial. Din cadrul lotului studiat de Dragomirescu, V., (1976) 62% din minori provin din familii conflictuale și, procentul crește la 72% când stările conflictuale sunt asociate cu consumul de alcool
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Siegel, L.J. și Welsh, B.C. (2009, pp. 130-136) În opinia acelorași autori, periculozitatea deosebită a grupurilor stradale constă în aceea că sunt alcătuite, în cea mai mare parte din tineri ce prezintă deficite emotive socializante. Mulți abandonează școala, fug de acasă și au ca modele infractori celebri. Importanța legăturilor de prietenie cu tineri cu înclinații delicvente este semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a prezentat despre efectele alcoolului la volan. Bine... aici sunt de acord... dar așa, să te duci la o petrecere, și să consumi, nu e nimic rău în asta. Acum, strâng bani pentru camere video, ca să ne vadă părinții de acasă (elev, 17 ani, grup școlar). La școală, ce pot să ne facă, să ne spună ce se poate întâmpla, asculți, vezi și atât. Părinții, la fel, îți spun: nu bea, nu fuma, dar după aia, când nu e nimeni lângă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la mentalitatea mea de profesor de modă veche, parinții din ziua de azi, sar în sus și își apară cu îndârjire odrasla, cum copilul meu? ... Nu se poate ....nu e de vină copilul meu...da...știu că a venit beat acasă...dar nu e de vină ea...celelalte fete...sunt de vina... Deci asta este atitudinea parinților, prea puțini sunt părinții care întradevăr se implică și intervin atunci când văd că, copii lor o iau pe căi greșite ... Are ceva cu copilul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trebuie să plece la serviciu, și ce ar putea ea să facă dacă vine la școală. A venit, i-a dat o palmă băiatului după care a plecat. Sprijinul din partea familiei e foarte mic. Mulți copii fumează cu părinții lor acasă... noi ce mai putem face? Au fost cazuri în care bunicii, sau alte rude au venit și au spus: eu nu știu ce să fac cu el/ea. Faceți voi ce știți. Sunt cazuri în care părinții știu, dar nu fac nimic
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
facă copilului. Noi facem tot ce trebuie făcut, dar mai mult de 6 ore nu poți sta cu un elev, sau poate nici 6 ore nu stai cu el, sau orele de dirigenție. El pleacă din școală, pe drum până acasă nu îl mai putem controla și tot părintele e de vină sau nu pentru ceea ce face elevul (profesor, desen, 36 de ani). Încercăm să colaborăm cu familia, organizăm ședințe cu părinții, dar până acum doar noi am anunțat familia când
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sau i-au scăpat din mână, noi cu atât mai puțin putem face ceva, cazurile problemă vin din familii problemă (profesor, religie 38 de ani). Primul rol este al familiei, de aceea se și vorbește de cei șapte ani de acasă, însemnând principii de viață sănătoase (profesor, limba romană, 36 de ani). Întotdeauna părinții care au o problemă cu copilul nu au timp pentru nimic de aceea cred că se ajunge aici, deoarece au fost lăsați liberi, fără să fie controlați
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fumatul chiar dacă fumează în afara școlii lângă poartă sau se știe că uneori și în băi chiar știind că riscă să fie exmatriculați. Unii dintre elevi, în special cei din mediul rural, în perioada de toamnă, octombrie-noiembrie a fiecărui an, când acasă la țară, se culegea via și se făcea mustul, vinul, veneau în mod constant băuți la școală (profesor, geografie 37 ani). Din fericire, nu am întâlnit astfel de cazuri în liceul nostru și sper să nu se întâmple nici de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumă, cel mai frecvent, droguri, elevii de liceu au menționat în procent de 86,8% "clubul" ca fiind locația cea mai propice desfășurării acțiunilor de consum. Urmează barurile o frecvență de menționare de 63,4% și parcurile cu 58,2%. "Acasă" este locul de consum regulat al drogurilor din perspectiva a 35,4% dintre liceeni, iar instituții de învățământ au fost menționate de 30,0% dintre participanții la studiu. Dintre locurile unde studenții au văzut că se consumă droguri, cluburile sunt
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri sunt: petrecerile private (18,21%) și discotecile (16,53%). Se observă că locurile cu frecvența cea mai mare sunt cele destinate distracțiilor, dar cu acces limitat publicului larg. Locurile care sunt expuse publicului larg (barurile) sau cele prea intime (acasă) au frecvența cea mai redusă, reprezentate fiind de același procent de 31% în totalul răspunsurilor. Figura 30: Mediul de consum (analiza în baza chestionarului) La întrebarea unde au auzit că se consumă substanțe au fost din nou menționate cluburile, cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
19,44%), respectiv discoteci (18,54%). Referitor la substanța consumată și mediul în care aceasta se consumă, elevii intervievați au răspuns de asemenea că cele mai frecvente medii de consum, atât pentru drogurile licite, cât și pentru cele ilicite, sunt acasă, sau acasă la prieteni și în baruri, cluburi, discoteci. Putem observa diferența mare între răspunsurile elevilor la indicatorul mediu de consum (bar, club, discoteci) datorată faptului că întrebarea privind mediul de consum din chestionare nu prevedea diferențierea droguri legale-droguri ilegale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
respectiv discoteci (18,54%). Referitor la substanța consumată și mediul în care aceasta se consumă, elevii intervievați au răspuns de asemenea că cele mai frecvente medii de consum, atât pentru drogurile licite, cât și pentru cele ilicite, sunt acasă, sau acasă la prieteni și în baruri, cluburi, discoteci. Putem observa diferența mare între răspunsurile elevilor la indicatorul mediu de consum (bar, club, discoteci) datorată faptului că întrebarea privind mediul de consum din chestionare nu prevedea diferențierea droguri legale-droguri ilegale. Cumulate, cele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Putem observa diferența mare între răspunsurile elevilor la indicatorul mediu de consum (bar, club, discoteci) datorată faptului că întrebarea privind mediul de consum din chestionare nu prevedea diferențierea droguri legale-droguri ilegale. Cumulate, cele două procentaje, care menționează mediul de consum - acasă și acasă la prieteni - însumează 29% dintre răspunsuri (studenți) față de 35,4% dintre elevii. Figura 31: Mediul de consum (interviuri consumatori) " În curtea școlii era un loc amenajat pentru fumat și chiar pe timpul iernii, era un corp, unde era și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
diferența mare între răspunsurile elevilor la indicatorul mediu de consum (bar, club, discoteci) datorată faptului că întrebarea privind mediul de consum din chestionare nu prevedea diferențierea droguri legale-droguri ilegale. Cumulate, cele două procentaje, care menționează mediul de consum - acasă și acasă la prieteni - însumează 29% dintre răspunsuri (studenți) față de 35,4% dintre elevii. Figura 31: Mediul de consum (interviuri consumatori) " În curtea școlii era un loc amenajat pentru fumat și chiar pe timpul iernii, era un corp, unde era și biblioteca, și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]