56,840 matches
-
1088, chinezul Shen Kuo descrie acul magnetic utilizat la busolă pentru orientare în cadrul navigației maritime. Prin secolul al XIII-lea, Pierre de Maricourt ("Petrus Peregrinus") efectuează experiențe cu magneți și descrie proprietățile acestora, realizând în premieră o hartă a liniilor câmpului magnetic. Girolamo Cardano, în lucrarea "De subtilitate", apărută în 1550, face distincția dintre forțele magnetice și cele electrice. În lucrarea "De magnete, magneticisque corporibus, et de magno magnete tellure" apărută în 1600, savantul englez William Gilbert descrie acest fenomen și
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
se rotea și care prin frecare de un material textil producea electricitate statică. Englezul Francis Hauksbee i-a adus unele îmbunătățiri transformând-o într-un adevărat generator electric. În 1644, René Descartes (1596 - 1650) realizează un desen al liniilor de câmp din jurul unui magnet, susținând că magnetismul se datorează circulației unor particule între cei doi poli. Cuvântul "electricitate" este utilizat pentru prima dată, în 1646, de autorul englez Thomas Browne într-una din lucrările sale. Robert Boyle observă în 1675 că
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
stronțiu, calciu, sodiu, potasiu, bor. În 1813, fizicianul și chimistul danez Hans Christian Ørsted (1777 - 1851) prezice existența fenomenelor electromagnetice descoperind relația dintre electricitate și magnetism. Acesta a observat că în jurul unui conductor parcurs de curent electric se creează un câmp magnetic. Fizicianul estonian Thomas Johann Seebeck descoperă în 1821 efectul termoelectric, care va sta la baza construcției termocuplului de mai târziu. Unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului a fost André-Marie Ampère (1775 - 1836). Acesta studiază interacțiunea reciprocă a curenților electrici
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
1791 - 1867) continuă cercetările lui Ampère referitoare la forțele electromagnetice și descoperă în 1831 fenomenul de inducție electromagnetică, enunțând Legea inducției electromagnetice, care pune bazele teoretice ale conversiei diferitelor forme de energie în energie electrică și demonstrând astfel că un câmp magnetic variabil poate genera un curent electric. Faraday a mai studiat și electroliza și a formulat legile electrolizei care îi poartă numele, astfel fiind considerat unul din fondatorii electrochimiei. Faraday a evidențiat clar modurile în care poate fi obținută electricitatea
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
lege în mod independent, care va purta numele celor doi, legea Lenz-Joule. În 1855, Léon Foucault (1819 - 1868) descoperă curenții turbionari (ce ulterior vor fi numiți și "curenți Foucault") și care apar într-o masă de metal aflată într-un câmp magnetic variabil. Aceștia provoacă, conform regulii lui Lenz frânarea masei de metal aflată în mișcare sau, conform efectului Joule, încălzirea acesteia. În 1873, Frederick Guthrie descoperă emisia termoelectronică, fenomen redescoperit de Edison în 1880 și utilizat ulterior la construcția diodei
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
realizării diodei semiconductoare de mai târziu. Fizicianul scoțian James Clerk Maxwell (1831 - 1879) elaborează, în 1861, setul de ecuații care descriu legile de bază ale electromagneticii, numite ulterior ecuațiile lui Maxwell și prin care a demonstrat propagarea în spațiu a câmpului electric și a câmpului magnetic sub formă de unde electromagnetice. Aceasta va avea aplicații, în perioada ce va urma, în utilizarea undelor radio pentru transmiterea informației. Sir William Grove construiește, în 1839, prima pilă de combustie care genera curent electric prin
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
mai târziu. Fizicianul scoțian James Clerk Maxwell (1831 - 1879) elaborează, în 1861, setul de ecuații care descriu legile de bază ale electromagneticii, numite ulterior ecuațiile lui Maxwell și prin care a demonstrat propagarea în spațiu a câmpului electric și a câmpului magnetic sub formă de unde electromagnetice. Aceasta va avea aplicații, în perioada ce va urma, în utilizarea undelor radio pentru transmiterea informației. Sir William Grove construiește, în 1839, prima pilă de combustie care genera curent electric prin combinarea hidrogenului cu oxigen
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
o extensie a studiilor lui Planck privind teoria cuantelor. În 1909, fizicianul american Robert Andrews Millikan (1868 - 1953), prin celebrul său experiment determină sarcina electronului. În 1911, fizicianul olandez Heike Kamerlingh Onnes (1853 - 1926) descoperă supraconductibilitatea. Astfel se pot crea câmpuri magnetice intense, utile la înzestrarea acceleratoarelor de particule, a tehnologiilor bazate pe rezonanță magnetică nucleară, în domeniul nanotehnologiei și la obținerea de materiale deosebite. Apariția diodei, inventată în 1904 de către fizicianul englez John Ambrose Fleming (1849 - 1945), poate fi considerată
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
controlul asupra terenurilor samogițiene. Livonienii au construit trei castele de-a lungul frontierei: Memelburg (Klaipėda), Georgenburg (Jurbarkas), și Doben (Durbe în Letonia). Samogițienii au răspuns alegându-l pe Algminas drept conducător militar, și atacând Kurzeme, Ordinul având succese mici pe câmpul de luptă. În 1259, Ordinul livonian a pierdut bătălia de la Skuodas și în 1260, și bătălia de la Durbe. Prima înfrângere a încurajat o rebeliune a semigalilor, iar cea de-a doua i-a provocat pe prusaci la o revoltă împotriva
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
, (în Hangul, 엠블랙, acronim pentru Music Boys Live în Absolute Quality) este un cvintet sud-coreean creat de cântărețul pop R&B, producătorul și actorul Rain în cadrul companiei J.Tune Câmp. Cei 5 membri sunt: Seung Ho (Yang Seung Ho: Lider), G.O (Jung Byung Hee: Vocalist), Joon (Lee Chang Sun: Vocalist), Thunder/Cheon Doong (Park Sang Hyun: Vocalist/Rapper), si Mir (Bang Cheol Yong: Rapper). Trupa a debutat în 9
MBLAQ () [Corola-website/Science/320551_a_321880]
-
lansat un teaser la videoclipul melodiei de pe viitorul album. Primul lor album a fost lansat pe 10 ianuarie 2011. În data de 30 decembrie 2010, J.Tune Entertainment a fuzionat cu JYP Entertainment. Însă, MBLAQ este parte a J.Tune Câmp, si nu este considerată sub conducerea JYP Entertainmnet. Deși aveau programată întoarcerea în noiembrie 2010, J.Tune Câmp a dezvăluit în decembrie că grupul se va întoarce pe scena muzicală în ianuarie 2011. MBLAQ a expus reclame pe autobuze și
MBLAQ () [Corola-website/Science/320551_a_321880]
-
2011. În data de 30 decembrie 2010, J.Tune Entertainment a fuzionat cu JYP Entertainment. Însă, MBLAQ este parte a J.Tune Câmp, si nu este considerată sub conducerea JYP Entertainmnet. Deși aveau programată întoarcerea în noiembrie 2010, J.Tune Câmp a dezvăluit în decembrie că grupul se va întoarce pe scena muzicală în ianuarie 2011. MBLAQ a expus reclame pe autobuze și în stațiile de transport în comun din Seul înaintea lansării albumului și a fost dezvăluit că MBLAQ au
MBLAQ () [Corola-website/Science/320551_a_321880]
-
am ales personal toate cântecele și am participat la producție."" Seungho a compus și a cântat la pian piesă introductiva "Sad Memories", iar Mir a scris partea de rap pentru piesă "You're my +". Pe 3 ianuarie 2011, J.Tune Câmp a lansat pe Youtube videoclipul pentru "Cry", o piesă R&B produsă de E-Tribe. Videoclipul a înregistrat peste 500,000 de vizualizări într-o săptămână. Un teaser la videoclip a fost lansat în 29 decembrie 2010, înaintea dezvăluirii întregului videoclipul
MBLAQ () [Corola-website/Science/320551_a_321880]
-
ianuarie 2011, MBLAQ și-au lansat primul album de studio și două teasere de videoclip pentru melodia "Stay". După doar o zi de la lansarea albumului, MBLAQ a înregistrat 25,000 de comenzi pentru album. În 11 ianuarie 2011, J.Tune Câmp a lansat pe Youtube videoclipul întreg pentru "Stay" , care a înregistrat peste 400,000 de vizualizări într-o săptămână. Fan-clubul oficial MBLAQ a fost anunțat în noiembrie 2009, fiind numit A+, sau in hangul, 에이프러스. MBLAQ vor participa la înregistrarea
MBLAQ () [Corola-website/Science/320551_a_321880]
-
se poate acționa deplasând greutăți). Imaginăm un proces reversibil, în timpul căruia corpurile pot interacționa unul cu celălalt, dar astfel incât la sfârșitul lui toate corpurile ajung în situația inițială, cu excepția unuia - îl numim "K" și a deplasării unei greutăți în câmpul gravitațional. Afirmăm că "entropia lui K în starea finală "(U,V)" este aceeași cu cea în starea inițială "(U,V). Într-adevăr, completăm procesul aducănd pe Kîn mod adiabatic reversibil, până în starea (U*, V), iar greutatea se deplasează până la h
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
lui Carathéodory de introducere a temperaturii absolute. Considerăm pentru aceasta un sistem, izolat adiabatic de exterior, de două corpuri K, K în contact termic unul cu celălalt : schimbări ale stării sale pot fi induse numai de deplasarea unor greutăți in câmpul gravitațional. Considerăm numai procese reversibile ale acestui sistem. Astfel, în cursul evoluției sistemului are loc relația:<br>formula 18 Aceasta este la prima vedere o ecuație diferențială pentru o funcție S(S,θ) pentru fiecare valoare fixă a lui θ. Interpretarea
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
din anii '60 și nu este foarte entuziasmată de ceea ce vede acolo. În locul unui guvern mondial, romanul "Pavăza timpului" rezolvă problema unei lumi dominate de dictatura americană într-un mod libertarian: protagonistul, vânat de diferite grupuri ale puterii pentru secretul câmpului de forță personal adus de pe Marte, decide în cele din urmă să dezvăluie pur și simplu secretul întregii lumi. Anderson a revenit deseori la libertarianism (lucru care i-a adus premiul Prometheus) și a omului de afaceri erou în principal
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
a lansat următoarea fază a operațiunii, "Niagara II". Centrul de Susținere Aeriană Directă (Direct Air Support Center — DASC) al Marinei, aflat la baza Khe Sanh, era responsabil de coordonarea atacurilor aeriene cu tirul artileriei. Un centru aeropurtat de comandă al câmpului de luptă (ABCCC), sub forma unui avion C-130, a dirijat bombardierele spre avioanele de recunoaștere de la forward air control (FAC) care, la rândul lor, le-au dirijat spre țintele pe care le-au identificat ele sau despre care au
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
din SS7 sunt numite unități de semnal ( - ȘU) și sunt trimise prin intermediul legăturilor de semnalizare. În mod normal, o legătură deschisă trimite permanent mesaje de semnalizare în ambele sensuri. ITU-T a definit trei tipuri de ȘU, marcate printr-un câmp de 6 biți numit LI ("length indicator"): Funcțiile hardware și software ale stivei de protocoale SS7 sunt împărțite în "nivele" care se mapează aproximativ peste Modelul OSI, care are 7 nivele. Primelor 3 nivele din stiva OSI (fizic, legătura de
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
proceselor, adică "ecuații de continuitate". Acestea sunt ecuații de echilibru care descriu conservarea masei și conservarea energiei în procese fizice. Sistemele fizice, menționate mai înainte, reprezintă un ansamblu de elemente fizice concrete sau idealizate (obiect, punct material, fluid, gaz perfect, câmp electromagnetic...) pentru care se încearcă a se cunoaște dinamica proprie. Fazele construirii modelului unui sistem (cu aplicare la sisteme de producție) sunt următoarele: Se stabilesc caracteristicile factorilor sau elementelor care compun sistemul. Se elaborează un model care cuprinde elementele sau
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
de forma ouălor sau delfinilor. "Spina" a devenit apoi tot mai elaborată, cu statuete și obeliscuri sau alte forme de artă dar multiplicarea decorațiunilor de pe "spina" a mai avut un rezultat neplăcut pentru că au devenit atât de numeroase încât obstrucționau câmpul vizual al spectatorilor aflați pe randurile de la joasă înălțime. La celălalt capăt al spinei, cel opus liniei de start deschise, se găsea "meta", punctul de întoarcere, de forma unor mari coloane aurite. Accidente spectaculoase aveau loc aici, precum în cursele
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
achiziționat și utilizat armele de foc, aceasta nu a fost o caracteristică generalizată. Aborigenii nu au contituit vreodată o amenințare militară serioasă la adresa coloniștilor europeni în ciuda temerii pe care coloniștii și-o creaseră. Ocazional, mari grupuri aborigene atacau coloniștii în câmp deschis, urmând lupte convenționale în care indigenii încercau să beneficieze de avantajul superiorității numerice. Uneori strategia se dovedea eficientă, aceștia avansând în formațiuni de semilună în încercarea de a încercui adversarii, așteptau prima salvă apoi aruncând sulițele în vreme ce coloniștii reîncărcau
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
disponibilitatea revolverului Colt cu șase gloanțe, a puștii Snider-Enfield cu un singur glonț dar cu încărcare pe la culată și, mai târziu, a carabinei Martini-Henry care avea o rată de foc comparabilă cu a puștii Winchester. Aceste noi arme, folosite în câmp deschis, combinate cu mobilitatea superioară asigurată de cai pentru încercuirea indigenilor, s-au dovedit adesea foarte eficiente. Europenii au mai trebuit să își adapteze tacticile bazate pe deplasarea rapidă la confruntările cu inamici ascunși, aceasta implicând atacuri de noapte prin
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
un suport considerabil de artilerie au reușit să învingă trupele Viet Congului care erau de cel puțin șase ori mai numeroase. 18 australieni au fost uciși iar 24 răniți, de partea forțelor comuniste 254 fiind uciși și recuperați ulterior de pe câmpul de luptă. Alte acțiuni notabile australiene includ Operațiunea Coburg din timpul Ofensivei Tet din 1968, bătălia de la Coral-Balmoral din mai și iunie 1968, bătălia de la Binh Ba din iunie 1969, bătălia de la Hat Dich din decembrie 1968 - ianuarie 1969 și
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
fost paroh și donator al acestei Sfinte Biserici, adusă în 1950 la Sfântu Gheorghe din parohia Mureșeni, Târgu-Mureș, comuna mea natală. Din partea mea și a familiei mele, precum și în amintirea fratelui meu Francisc, mort eroic în grad de ofițer pe câmpul de luptă în al II-lea război mondial, precum și în amintirea eroilor noștri dragi care și-au jertfit viața în 1944, aici, pe câmpul de luptă, și își dorm somnul de veci sub glie, în locul acesta, în satul Sfântu Gheorghe
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]