55,626 matches
-
unde în fața unui peisagiu misterios apare chipul unei femei frumoase care ar fi geniul melancoliei"428. Din punctul de vedere al lui Spiridon Antonescu, pe Loghi îl desparte de Böcklin temperamentul; pictorul urmărește o serie de teme mitologice cărora artiștii germani simboliști sau romantici le imprimă forța viziunii. Caracterul clasicizant al acestor picturi, pe care-l sesizează criticul, constituia limesul care despărțea pictura simbolistă de cea academică. Combinația dintre "aerul" oriental și misticismul german constituie nu doar expresia unei sinteze simboliste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o serie de teme mitologice cărora artiștii germani simboliști sau romantici le imprimă forța viziunii. Caracterul clasicizant al acestor picturi, pe care-l sesizează criticul, constituia limesul care despărțea pictura simbolistă de cea academică. Combinația dintre "aerul" oriental și misticismul german constituie nu doar expresia unei sinteze simboliste, ci și o criză de identitate; Loghi nu se păstrează în datele stricte ale unui model, adoptând, ca și Moreau o formulă sincretică, artificială, însă presiunea modelului marchează efortul pictorului de a-și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mai multe specii, definiție pe care o utilizează Paul Constantin în Arta 1900 în România, găsim o încadrare pentru Kimon Loghi în amestecul de "simbolism, manierism, istoricism, academism sau populism", orientare denumită și "pseudo-simbolism". Kimon Loghi metabolizează lecția simbolismului german, importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific, cu un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
percepțiune a operei prin prizma simbolului"430. În concluzie, Loghi se deosebește de Böcklin nu numai prin temperament, este un sudic, un mediteraneean, ci și prin această oscilație între "Nordul" și "Sudul" busolei simboliste, spre deosebire de "unitatea de gândire" a pictorului german. "Dacă Loghi a făcut "castele cu chiparoși", a făcut însă și "Post mortem laureatus" și "Gavroche" (unde numai de Böecklin nu poate fi vorba) și Princessa bizantină, expusă în expoziția de care ne ocupăm, o pânză cu reale calități de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care literaturizează pictura, extrăgând-o din sfera reprezentării, și pentru care poezia constituie un accesoriu, fără a fi consubstanțială cu compoziția. În ceea ce privește asemănarea cu Böcklin, aceasta s-ar reduce numai la recuzita motivelor compoziționale, "lacuri și cedri", însă, spre deosebire de artistul german, Loghi n-ar fi capabil să prelucreze, să stilizeze elementele de natură pentru a reda stări afective. De aici ar decurge și "romantismul" lui Loghi, privit ca o încercare de transcriere inadecvată a încărcăturii sentimentale proprii "romanticiștilor romanțioși". "Fantezist și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în parte manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie care vine pe filiera picturii germane, topită încetul cu încetul în lumea pastelată a feriilor sale. VIII.2. Ștefan Luchian între secesionism și impresionism După cel de-al Doilea Război Mondial, critica îl recuperează pe Luchian și pe o serie de alți pictori, sub semnul realismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
studierii picturii lui Luchian și a contextului cultural în care evoluează și se formează pictorul, tinde să minimalizeze această dimensiune a creației sale, caracterizată printr-o manierizare până la Kitsch a Jugendstilului în pictura reprezentanților acestora și epigonilor lor. Jugendstilul, termenul german pentru Art-Nouveau, incorporează Kitschul ca ideal de frumusețe, accesibilizat, precum și senzualitatea unui erotism minat de delicioase ambiguități. Prin urmare, o critică lipsită de parti-pris-urile unor ierarhizări severe, urmărind atât liniile de forță și punctele de convergență cât și replierile pasagere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck, casă în care soții Storck vor locui, parterul devenind chiar atelierul pictoriței. Jurnalul consemnează anii 1897-1899, petrecuți într-una din capitalele secession-ului german, München-ul, în plină efervescență secesionistă. Pictorița este o vizitatoare asiduă de muzee și expoziții și, cu siguranță, aici face cunoștință cu tendițele moderniste din arta plastică. La München se aflau, printre alții, și pictorii români Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Ștefan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pantomimic" în care atitudinile, postúrile și mișcările personajelor, sunt investite cu valoare simbolică. Acest "simbolism pantomimic", criticul de artă îl descoperă cu precădere în arta engleză la John Flaxman, William Blake și J.H. Fuseli, dar și la pictorii de limbă germană, elvețianul Ferdinand Hodler, Max Klinger, Ludwig von Hofmann sau Franz von Stück. Nu este deloc exclusă influența lui Ferdinand Hodler asupra picturii Ceciliei Cuțescu-Storck, dată fiind familiarizarea acesteia cu pictura simboliștilor germani, cât și a legăturilor și afinităților pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
J.H. Fuseli, dar și la pictorii de limbă germană, elvețianul Ferdinand Hodler, Max Klinger, Ludwig von Hofmann sau Franz von Stück. Nu este deloc exclusă influența lui Ferdinand Hodler asupra picturii Ceciliei Cuțescu-Storck, dată fiind familiarizarea acesteia cu pictura simboliștilor germani, cât și a legăturilor și afinităților pe care soțul ei, cunoscutul sculptor Storck, le are cu artiștii de cultură germană. Așa cum remarca și Hans H. Hofstätter, opinia lui Hodler însuși asupra armoniilor simbolice care decurg din repetarea unui model în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stück. Nu este deloc exclusă influența lui Ferdinand Hodler asupra picturii Ceciliei Cuțescu-Storck, dată fiind familiarizarea acesteia cu pictura simboliștilor germani, cât și a legăturilor și afinităților pe care soțul ei, cunoscutul sculptor Storck, le are cu artiștii de cultură germană. Așa cum remarca și Hans H. Hofstätter, opinia lui Hodler însuși asupra armoniilor simbolice care decurg din repetarea unui model în lumea vegetală și raportarea acestui fenomen în lumea artei este în măsură să confere relevanță accepției pe care o poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în același timp o notă hieratică tablourilor ei. De aici decurge poate un anumit aer de familie, pe care pictura Ceciliei Cuțescu-Storck îl are cu aceea a pictorilor mai sus invocați, cu toate că lista nu se rezumă exclusiv la pictori englezi, germani sau elvețieni. Un tablou precum cel al lui Alix d'Anethan, Femeile sfinte la mormânt (1892), care alături de pictori precum Alexandre Séon sau Alphonse Osbert în Franța invocă moștenirea artistică a unor Gustave Moreau sau Puvis de Chavannes, relevă aceleași
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
colecționarului S.I. Mamontov, beneficiază de eforturile conjugate ale pictorului și istoricului de artă Andrei Benois și a celui care avea să reprezinte principalul animator și coordonator al mișcării, Diaghilev. Apariția revistei era anticipată de două evenimente, expoziția acuareliștilor englezi și germani, în 1987, expoziție care deschide publicului rus un orizont artistic european impregnat de sensibilitatea simbolistă, și, în 1898, expoziția artiștilor ruși și finlandezi în muzeul Stieglitz, socotită a fi prima expoziție mirisskustnică, expoziție la care participă și simbolistul Vrubel. Ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al pictorului. În schimb, în ceea ce privește o altă pictură a acestuia, Prometheu, criticul face o analiză plină de acribie, punând în relație pictura de gen a lui Verona cu alte două capodopere ale genului, Prometeul lui Arnold Böcklin, reprezentant al simbolismului german și Prometeu al lui Gustave Moreau, reprezentant al decadentismului/simbolismului francez, amândoi constituind niște repere artistice inconturnabile în epocă. Aici discursul criticului se nuanțează, delimitând ceea ce el numește "fantasticul" la Böcklin de ceea ce ar fi mai subtil decât atât la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
primul număr al revistei din iunie 1900 sunt: Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Sonia I. Nădejde, Titus Alexandrescu, Ludovic Basarab, Roméo Gèrolamo, Frédéric Storck, Oscar Spaethe. Remarcabilă este și franțuzirea numelor, spre exemplu a celor de proveniență italiană sau germană. Modelul cultural prestigios este cel francez și majoritatea pictorilor care trimit "desemnuri" sunt, de asemenea, francezi, francofilia directorului revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet (1865-1924) și Maximilien Luce. Însă redacția anunță colaborarea lui Alexandre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea este acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personalitate, de substanță, între locuitor și locuință. Este ceea ce constată și Walter Pater pe filiera "filozofiei" spiritiste a lui Swedenborg, în capitolul " Două case curioase. Biserica din casa Ceciliei"" din Marius epicurianul: ""Casa în care ea trăiește, afirma scriitorul mistic german citat anterior, este a unui suflet ordonat, care nu viețuiește orbește înaintea ei, ci, dincolo de experiențele sale trecătoare, se reconstruiește și redecorează creând multe spații care s-o adăpostească, fiind doar o extensie a corpului; conform filosofiei lui Swedenborg, corpul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
postume. 377 Apud Jean Pierrot, The Decadent Imagination 1880-1900, traducere de Derek Cotman, The University of Chicago Press, Chicago and Londra, 1981, p. 61. 378 Sigmund Freud, Opere 3. Psihologia inconștientului, colecție coordonată de Vasile Dem. Zamfirescu, traducere din limba germană de Gilbert Lepădatu, George Purdea, Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 2000, p. 150. 379 Ibidem, p. 151. 380 Raoul Șorban, Theodor Pallady, Meridiane, București, 1968, p. 33. 381 Ibidem, p. 37. 382 Anton Coman, Octav Băncilă, Editura de Stat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fost psihologul englez M. Calkins. Acesta Înțelegea prin atitudine un gen de relații fundamentale ale Eu-lui cu obiectele sau fenomenele din mediul Înconjurător (de exemplu, receptivitatea, activitatea, simpatia, egoismul etc. Mai târziu, Calkms s-a folosit de traducerea termenului german Bewusstseinslagen pentru anumite stări afective, precum așteptarea sau siguranța. O contribuție importantă În studierea atitudinilor a avut-o renumitul psiholog american L. L. Thurstone. Afirmând că atitudinile sunt pozitive sau negative, acesta abordează pentru prima dată problema estimării și măsurării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi. Pogor și Rosetti se formează În școlile Franței. Ceilalți se Întorceau de la studii din universitățile germane. Al cincilea emul al grupului și acela care trebuia să devină conducătorul lui, Titu Maiorescu, se Înapoia ca fost student al universităților germane și franceze și aprținea prin naștere robusteței ardelenești care, În ultima jumătate de veac, trimisese Principatelor Romane
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Iacob Negruzzi. Pogor și Rosetti se formează În școlile Franței. Ceilalți se Întorceau de la studii din universitățile germane. Al cincilea emul al grupului și acela care trebuia să devină conducătorul lui, Titu Maiorescu, se Înapoia ca fost student al universităților germane și franceze și aprținea prin naștere robusteței ardelenești care, În ultima jumătate de veac, trimisese Principatelor Romane pe atâți din indrumatorii lor, În școală și În literatură”. Acești tineri se gândesc să organizeze o societate literară, pe care o botează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trăit alte experiențe În timpul Renașterii decât țările ortodoxiste sau islamice. Franța era un deosebit centru cultural, În domeniul filosofiei ori a științelor, cu puternică influență italiană. Anglia și Flandra au preluat din spațiul italian preocupările de natură comercială. În spațiul german, dispersat la vremea aceea, predominante erau Încă ideile feudaliste și lupta pentru putere. Spania și Portugalia se aflau pe o treaptă superioară În ierarhia vremii, datorită descoperirilor geografice noi, la care ele au avut rol important. Țările europene nordice, au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care ele au avut rol important. Țările europene nordice, au făcut cunoștință cu Renașterea mai târziu, dar În mai mică măsură. Arta tipografică și răspândirea cunoștințelor a Început cu Vechiului Testament din biblia lui Gutenberg. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, germanul J. Gutenberg a descoperit arta tipografiei, mai Întâi literele mobile, apoi cele turnate. Ele erau folosite pentru Închegarea cuvintelor, cu ajutorul cernelii de tipar; literele erau tipărite pe hârtie. Mai târziu s-a descoperit presa de tipar și În câțiva ani
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Primii umaniști au fost interesați de limba greacă, dar și de limba maternă, printre reformatori numărându-se Jean Calvin, Erasmus 35 din Rotterdam, Martin Luther. Faptul a deschis interesul oamenilor de rând pentru cunoașterea Bibliei În limba maternă Un preot german, Martin Luther, a declanșat un proces cunoscut și astăzi ca reformă protestantă. El a bătut În 1517, În cuie, pe ușa bisericii din Wittenberg, cele 95 de teze ale sale, ulterior tipărite și răspândite În toată Germania. Tezele lui atacau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
francezi: Théophile Gautier („Les Emaux et Camées”), Théodore de Banville („Les Camées parisiens”), Leconte de Lisle („Poèmes antiques”), José-Maria de Hérédia („Les Trophées”), Sully-Prudhomme, François Coppée, Catulle Mendès ș. a., de poeții englezi: Austin Dobson, Edmund Gosse, Andrew Lang, de poeții germani, de la August Graf von Platen la Stefan George, de poeții iberici având În frunte pe Ruben Dario, ori de „noua școală de la Atena“, reprezentată de Kostis Palamas etc Parnasianismul nu s-a limitat doar la spațiul european. Unul din cei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]