56,318 matches
-
Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. La momentul anexării Bucovinei (1775), Gura Humorului era o așezare modestă. Ea s-a desprins de satul Voroneț în anul 1780, devenind o entitate social-administrativă distinctă. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
trupele de grăniceri austrieci. Pentru nevoile lor spirituale a fost construită în 1775 o capelă de rugăciune, la care slujea preotul militar carmelit Paul Harrasch (Harrek?) din Galiția. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță a fost mutat la Gura Humorului, iar preotul Harrasch a plecat la noul sediu al grănicerilor. În anul 1784 s-a construit în oraș o primă capelă romano-catolică, din lemn, care avea și o mică clopotniță. Aceasta era folosită atât de militari, cât și de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
1788, s-au construit un turn de clopotniță și un oratorium, alăturate casei capelanului. Capela și anexele sale se aflau pe locul unde este astăzi Școala generală nr. 2. În 1785, această capelanie locală a fost transformată în parohie. Parohia Gura Humorului avea în acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică "Preasfânta
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în acel an în îngrijire spirituală un număr de 332 de credincioși , dintre care 261 de militari și 71 de civili. Conform lui Franz Wiszniowski, autorul cărții "„Radautz - die deutscheste Stadt des Buchenlandes”" (Waiblingen, 1966), Parohia Romano-Catolică "Preasfânta Treime" din Gura Humorului a fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Treime" din Gura Humorului a fost înființată printr-un decret imperial emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o comunitate catolică de 332 credincioși. Preotul din Gura Humorului îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din satele apropiate: Capu Codrului, Solca, Băișești, Măzănăești, Arbore. La 11 aprilie 1796, cele nouă parohii catolice din Bucovina au
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
emis de Cabinetul Aulic la 1 aprilie 1787. Prin același decret au mai fost înființate parohii romano-catolice la Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Țibeni, Siret și Cernăuți. La acel moment, în Gura Humorului exista o comunitate catolică de 332 credincioși. Preotul din Gura Humorului îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din satele apropiate: Capu Codrului, Solca, Băișești, Măzănăești, Arbore. La 11 aprilie 1796, cele nouă parohii catolice din Bucovina au fost încadrate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Lemberg. În anul 1806, ca
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Ordinului Iezuit din Bielorusia printr-un ucaz din anul 1820 al țarului Rusiei, Consistoriul Arhidiecezan din Lemberg a dispus preluarea pastorației misionare de pe valea Moldovei din Bucovina de către preoții iezuiți. S-a convenit ca reședința misiunii iezuiților să fie parohia Gura Humorului. Numirea lor s-a făcut cu nr. 2943 din 7 decembrie 1822, iar preluarea parohiei s-a efectuat la 2 martie 1823 de către preotul iezuit Andrei Pierling și ajutorul său, Iosif Steidler, iar capelanul Theodor Lazar a fost pensionat
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
cronicar german din epocă făcând următoarea constatare nostalgică: "„cu toate că au aceeași greutate, 306,5 și 196,5 de pfunzi, totuși, dangătul lor nu sună, nici pe departe, așa frumos ca al clopotelor vechi.”" Călugării iezuiți s-au îngrijit de parohia Gura Humorului timp de 21 ani (1822-1843), după care au fost trimiși în alte misiuni. Preotul Anton Bereznicki a fost numit la 15 septembrie 1843 ca paroh al comunității catolice din localitate. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului a crescut ca importanță
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
s-au îngrijit de parohia Gura Humorului timp de 21 ani (1822-1843), după care au fost trimiși în alte misiuni. Preotul Anton Bereznicki a fost numit la 15 septembrie 1843 ca paroh al comunității catolice din localitate. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului a crescut ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost și comunitatea catolică din Pleșa (1836-1921) - unde a fost construită o biserică în 1904. Clădirea bisericii a fost reparată și mărită în anul 1895, în timpul păstoririi
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
parohului Clemens Swoboda. Cu acest prilej, au fost amplasate două plăci de marmură neagră pe pereții laterali ai navei. Plăcile conțin inscripții în limba latină, după cum urmează: La 11 mai 1899, de Rusalii, a avut loc un incendiu devastator în Gura Humorului, arzând o mare parte din casele din localitate, biserica și casa parohială. Incendiul a pornit de la focul făcut de o credincioasă catolică în curtea casei pentru a încălzi apa și a spăla rufele. Focul nefiind supravegheat, vântul puternic a
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
arhiepiscop de Liov (1900-1923), ca administrator apostolic al Bucovinei. În anul 1921, statul papal a înființat un Vicariat general în Bucovina (cu sediul la Cernăuți), care a fost condus de pr. Josef Schmidt. În perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
perioada interbelică, comunitatea catolică din Parohia Gura Humorului a continuat să crească numeric. Astfel, în 1927 erau 4.766 credincioși; în 1935 parohia avea șapte filiale și un total de 4.600 de credincioși. Conform recensământului din 1930, în orașul Gura Humorului locuiau 6.042 persoane, dintre care 2.425 germani (40,13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat în anul 1940 din Gura Humorului și comunitățile afiliate: Boureni, Bucșoaia, Capu Câmpului, Capu Codrului, Frasin, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa și Voroneț. Numărul credincioșilor din Parohia Gura Humorului s-a astfel redus foarte mult. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră în 1940 în Germania, în 1941 erau preoți doar în parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava din Vicariatul General al Bucovinei. În aceste condiții, episcopul
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
aceste condiții, episcopul de Iași Mihai Robu l-a chemat din Germania pe preotul Eugen Baltheiser (care avea cetățenia română). Acesta i-a preluat spiritual pe toți credincioșii catolici din Bucovina de Sud, stabilindu-și reședința în casa parohială din Gura Humorului. Episcopul Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Bucovina. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
parohii nu se mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64 familii cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș (1996-2006) a fost construită casa parohială din Gura Humorului și s-a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
s-a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Gura Humorului, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
credincioșii parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]