55,310 matches
-
se schimbe, transformîndu-și (distrugîndu-și) propriul mod de viață. Nu este de mirare că unii patrioți și intelectuali voiau să fie selectivi și precauți! Iorga nu greșea în privința forței naționalismului, numai că el nu era un veritabil politician, urmîndu-și cu rigiditate visul, lipsa lui de flexibilitate semănînd cu deviza lui De Gaulle: În ciuda a tot și a toate". Era un efort disperat. Văleni, bastionul lui cultural, loc pe care Iorga îl considera ca fiind cel mai aproape de un sat sămănătorist, număra puțini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 159 193 "Neamul românesc", 25 noiembrie 1907; Nimeni nu poate fi primit cu brațele deschise în România, cu excepția celor care devin sincer români!", scria Iorga despre Sionism 194 Iorga a scris despre Conferința Socialistă Internațională de la București, numind socialismul "visul care nu poate fi realizat", atacîndu-i pe participanți. Țintele lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz și sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispreț "bădărani puturoși care au luat-o pe căi greșite" (adică nu cea a propriilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care voiau cu orice preț să creadă că ocupația nazistă poate avea și aspecte pozitive. Faptul că naziștii unificaseră, tehnic vorbind, cea mai mare parte din Europa - anihilând granițe, expropriind, integrând rețele de transport etc. - făcea ideea și mai plauzibilă. Visul unei Europe eliberate de antagonismele din trecut era la fel de seducător și pentru alte țări. La patru ani după Înfrângerea nazismului, În octombrie 1949, George Kennan Îi mărturisea lui Dean Acheson că, deși Înțelege teama de un reviriment german, „În timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
albă” capitalistă face victime În fiecare zi. Dar În Franța, apelul la soluții violente nu reprezenta doar proiecția În viitor a unei experiențe recente. Era și ecoul unei moșteniri mai vechi. Acuzațiile de colaborare și trădare, setea de pedeapsă și visul unui nou Început nu au apărut odată cu Eliberarea. Ele recapitulau o venerabilă tradiție franceză. Încă din 1792, cei doi poli ai vieții publice franceze, revoluționar și contrarevoluționar, au exemplificat și perpetuat marea sciziune națională: pro sau contra monarhiei, pro sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sau diferențe de clasă, tonul era sceptic-isteț, nu resentimentar. Numai În The Lavender Hill Mob (1951) al lui Charles Crichton, cea mai caustică dintre comediile filmate În studiourile Ealing, transpare o umbră de comentariu social - un sortiment englezesc de poujadism: visurile și resentimentele celor mici și oropsiți. Din 1956, nuanțele au Început să se Întunece simțitor: filme de război ca The Bridge on the River Kwai (Podul de pe râul Kwai, 1957) sau Dunkirk (1958) aveau conotații subtile de interogație și Îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor era perfect burghez. Așa cum Beckett și piesele lui au ajuns rapid În Marea Britanie, nici teatrul britanic cu vedetele sale nu au fost greu de exportat: după ce s-a afirmat cu spectacole din Shakespeare la Londra (cel mai celebru fiind Visul unei nopți de vară), Peter Brook s-a stabilit definitiv la Paris, plutind cu grație peste frontierele lingvistice și estetice. La Începutul anilor ’60 se putea vorbi deja despre un teatru „european” sau, cel puțin, un teatru care avea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
căutat texte noi - și le-a găsit În scrierile tânărului Karl Marx, În eseuri metafizice și note scrise la Începutul anilor 1840, când Marx avea abia 20 de ani: un tânăr filosof german Îmbibat de istoricism hegelian și pătruns de visul romantic al Libertății totale. Marx Însuși a ales să nu publice o parte dintre aceste scrieri, iar după revoluțiile eșuate din 1848 le-a abandonat definitiv și s-a consacrat politicii contemporane și economiei politice pentru care este celebru. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bună parte dintre ei se născuseră În ceea ce era acum RDG sau În alte teritorii din Est, de unde familile lor fuseseră expulzate ca etnici germani: Prusia Orientală, Polonia, Cehoslovacia. Nu Întâmplător, nostalgia părinților pentru trecutul dispărut se reflecta involuntar În visul lor: o Germanie mai bună la est. RDG, În ciuda (sau poate din cauza?) cenzurii și represiunii autoritariste, prezenta o atracție aparte pentru tinerii radicali: era exact contrariul Republicii de la Bonn și nici nu pretindea altceva. Astfel, ura radicalilor pentru „ipocriziile” Republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
le băga În cap bascilor că ei nu puteau spera la astfel de favoruri. Apariția terorismului modern basc a fost o replică directă la politica lui Franco, deși apologeții metodei au pretins mereu că ea are rădăcini mai adânci În visurile zădărnicite de independență ale regiunii. ETA - Euskadi Ta Askatasuna (țara Bascilor și Libertatea) - a fost Înființată În decembrie 1958 pentru a dirija lupta armată pentru independența bască. Încă de pe vremea când era o organizație clandestină, ea a stabilit contacte - cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naturală” și politica „autenticității” aveau rădăcini adânci de ambele părți ale faliei ideologice: ele Începuseră cu oroarea romanticilor față de stricăciunile industrialismului timpuriu. În zorii secolului XX, stânga și dreapta aveau amândouă cluburi de ciclism, restaurante vegetariene, cercetași și Wandervogel, arondate visului socialist, respectiv naționalist de eliberare și reîntoarcere. Nostalgia nemților pentru peisajele specific germane, pentru munții și râurile din Harz și Pfalz, pentru Heimat; visul naționalist francez de armonie rurală dintr-o France profonde, nepătată de urbanizare și cosmopolitism; reveria engleză
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
secolului XX, stânga și dreapta aveau amândouă cluburi de ciclism, restaurante vegetariene, cercetași și Wandervogel, arondate visului socialist, respectiv naționalist de eliberare și reîntoarcere. Nostalgia nemților pentru peisajele specific germane, pentru munții și râurile din Harz și Pfalz, pentru Heimat; visul naționalist francez de armonie rurală dintr-o France profonde, nepătată de urbanizare și cosmopolitism; reveria engleză a unei armonii trecute și viitoare, Ierusalimul pierdut al lui Blake: toate acestea aveau mai multe În comun decât erau dispuși să admită adepții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atunci de faptul că Își datora poziția răposatului dictator; acum, soarta lui era legată irevocabil de regimul parlamentar. Neavând o instituție sau un simbol În jurul căruia să se ralieze, cei mai mulți soldați, polițiști și alți nostalgici ai vechiului regim au abandonat visele de revoltă sau restaurație și s-au limitat la a sprijini Alianța Populară a lui Manuel Fraga, un partid recent apărut care Își propunea să lupte cu „cei mai periculoși inamici ai Spaniei: comunismul și separatismul”, Însă În limitele legii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aici și acum. Ei au luat În serios promisiunile de transformare radicală ale liderului, afirmația lui că va anihila nu numai corupția și plictisul anilor Giscard, ci Întregul sistem capitalist. Excluși de la putere atâta timp, militanții socialiști francezi nutriseră nestingheriți visul revoluției. Fiindcă stânga nu exercitase puterea În Franța de zeci de ani; de fapt, nu o exercitase niciodată, decât incomodată de parteneri de coaliție, bancheri necooperanți, crize valutare internaționale, urgențe internaționale - exista o litanie Întreagă de scuze pentru neimplementarea socialismului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
soldat cu instalarea unui guvern stabil și prietenos la Kabul, liderii sovietici ar fi bifat un dublu succes. Ei ar fi Întărit prezența Moscovei În Orientul Mijlociu, trimițând În același timp un „mesaj clar” noii generații de musulmani sovietici care nutreau visuri de independență. Dar sovieticii, bineînțeles, au dat greș În Afganistan. Brejnev, Gromîko și generalii lor au nesocotit nu numai lecția Vietnamului, repetând astfel multe dintre erorile americanilor; ei au uitat și eșecurile Rusiei țariste, suferite cu 80 de ani În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
perspectiva americanilor, Dayton Însemna găsirea unei soluții la războaiele iugoslave care să nu implice o Împărțire a Bosniei. Divizarea Bosniei ar fi Însemnat o victorie pentru sârbi (care puteau apoi să se alipească la republica vecină, formând Serbia Mare din visul lor naționalist) și ar fi echivalat cu o acceptare internațională a epurării etnice ca procedeu de formare a statelor. A fost elaborat așadar un complicat sistem de guvernare tripartită, prin care sârbii, croații și musulmanii din Bosnia beneficiau toți de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mi-a influențat personalitatea a fost Facultatea de Limba și Literatura Română din București. Aici am deprins gustul de a scrie literatură, de a avea un pronunțat caracter critic față de ceea ce scriu. Apoi Nicolae Manolescu mi-a fluturat prin fața ochilor visul de a deveni scriitor. Crohul [Ov. S. Crohmălniceanu] a fost cel care mi-a dat ideea de a trimite o povestire la «Tribuna», D.R.P.-ul [D. R. Popescu], cel care mi-a vorbit, la prima noastră întâlnire, la Cluj-Napoca, despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
a drojdiei din cupa sa de vin rostind numele iubitei. Dacă jetul de vin atingea ținta indicată, auspiciile erau favorabile. O altă variantă a jocului prevedea ca jucătorul să bea tot atâtea cupe de vin câte litere avea prenumele femeii visurilor sale. Pentru a se îmbăta de tot, jucătorul avea în mod cert interesul ca aleasa inimii să se numească, mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
renaște din propria cenușă în anii treizeci ai secolului trecut și se vor înmulți după 1945. În prezent, toate marile podgorii franceze au confreriile lor de vin, fiecare marcată de tradițiile ei locale, ritualul său, ceremoniile sale, costumele sau chiar visele sau fantasmele sale istorice: ...prezența câtorva ruine ale unui domeniu aparținând unui ordin militar sau religios de demult al Templului sau al Maltei face să renască spiritul cavaleresc; amintirea unei organizații comunale veghind odinioară la calitatea vinurilor, sau rolul de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
inimii acum când le retrăiesc... Timpul s-a grămădit în oasele mele, mult chinuite și pângărite iar pătimirea, care demult mi-a întrerupt cântecul inimii, acoperă zi de zi veștedul meu trup. Acolo în munți, sublimul tinereții înălța până la cer visele mele ce ardeau în sângele meu fierbinte și era încurajat de himera unor promisiuni care veneau de dincolo de puterea brațului meu. Închid ochii și văd rânjetul temniței cu adâncuri de întuneric, zăbrele, obloane și păgâne văgăuni... Mă văd ferecat în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Arhanghelul Mihail apără eroicul din noi când lupți pentru o cauză dreaptă. Curg neguri pe creștetul lumii, pământul românesc e umed de lacrimi și sânge; primejdii pentru satrapii cei pururi nesătui. Cu ochii duși departe de ceasul când scriu, când visul înălța fruntea mea până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul pivnițelor și grotelor comuniste. Legionarii, ostașii lui Hristos, strigătul, chemare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
TRĂIM ZILE AMARE Oamenii zilelor noastre au doar numai palme: ovaționează, creier ioc! Prins în vâltoarea vieții într-un avânt tineresc, încrezător și neînfricat, visam un cer senin și un țărm cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a neamului lor creștin. Vrem să trăim în demnitate națională și în eroismul jertfei, nu în aceea a unui utilitarism, câmp pustiu. Nu viață cu orice preț, ci candelă aprinsă care îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne al Puterilor, mântuiește-ne pe noi!” „Noi ne-am încadrat în cea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin vremi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin vremi și fapte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec „antitezele sufletului” aruncat în realitatea vie și cunoscând visul, rezistența la „rugina cercurilor”, identificarea cu seninul cântec al păsării, biruințele zilnice ale spiritului, conștiința împletirii vieții cu moartea și, în cele din urmă, nevoia de împlinire prin depășirea suferinței. Din fragmente, din momente mozaicale încearcă să compună un „portret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]