55,626 matches
-
decât prognoza vremii pe timp Îndelungat. Uneori autorii Înoată În ape așa de tulburi, că au ajuns chiar la utilizarea conceptului de „eliberare” a omului de divinitate (asta echivalând cu o adevărată catastrofă), iar punctul de plecare este considerat filosoful german Nietzsche, autorul celebrei de acum blasefemii, „Dumnezeu a murit”. Filosoful german considera că libertatea „supraomului” a ajuns la cota ei absolută numai În acest moment. Ce a urmat, nu mai e nevoie să ne aducem aminte. La mai bine de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
așa de tulburi, că au ajuns chiar la utilizarea conceptului de „eliberare” a omului de divinitate (asta echivalând cu o adevărată catastrofă), iar punctul de plecare este considerat filosoful german Nietzsche, autorul celebrei de acum blasefemii, „Dumnezeu a murit”. Filosoful german considera că libertatea „supraomului” a ajuns la cota ei absolută numai În acest moment. Ce a urmat, nu mai e nevoie să ne aducem aminte. La mai bine de un secol de la moartea lui Nietzsche, se constată o reîntoarcere la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un viitor nu prea Îndepărtat, lumea așa zisă postmodernă ori transmodernă, va fi atât de derutată de ideologii, Încât va fi nevoită să privească spre cer, să-și facă, pentru mântuirea sufletului, semnul crucii. Mihai Eminescu, contemporan cu Nietzsche, filosoful german, pare mult mai rafinat În ceea ce privește libertatea individului, relativitatea acestei stări fiind exprimată În chip genial. Fiecare individ din lumea aceasta are filosofia lui, Îmbrăcată În hainele cunoscute, conform aprecierii lui G. Călinescu referitoare la un personaj memorabil din literatura română
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu aripi moi”. Atmosfera este statică, de extaz. Termenii abstracți se materializează. Cuvintele se Încarcă mereu cu alte semnificații. De aici se desprinde proiecția expresionistă blagiană, de sorginte germană. În concepția lui Blaga, cuvântul are rolul de a sugera relațiile „cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
an, Într-un număr din luna august, a fost reprodus și În revista Convorbiri literare. Izvorul de inspirație al celebrului poem Îl constituie un basm românesc intitulat Fata În grădina de aur, dintr-o culegere a unui culegător de folclor german, pe nume Richard Kunisch. Acesta a pretins că l-a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
estetică. Dincolo de explicația criticului și teoreticianului, reținem sintagma „concepție Înaltă despre artă”, asta Însemnând că arta Înseși trebuie să se Înscrie Într-un sistem estetic și nu „În arbitrarietate” cum se Întâmpla aiurea. Ideea este, cu siguranță, hegeliană, că filosoful german exprima ideea că „artele frumoase nu pot divaga, cedând unei imaginații sălbatice și lipsite de frână...” Dar autorul „Enigmei Otiliei” cu siguranță și-a propus să pună În aplicare o teorie (chiar și clasică, nu neapărat pură) ca să demonstreze necesitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat o stare colectivă de anxietate și frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză cu care se confrunta societatea germană. Evreii, țiganii, amestecul raselor sunt promovate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea evreilor, a țiganilor și a slavilor. Limitarea „spațiului vital” a fost o altă definire
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suport al identității culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Proiectul poporanist și țărănist al dezvoltării societății românești întemeiate pe solidarități specifice Principalii teoreticieni ai modelului dezvoltării întemeiate pe solidarități proprii, specifice identității culturale, etnice a colectivității umane, aparțin romanticii germane, narodnicismului rusesc, poporanismului și țărănismului. Această reprezentare constituie, în esență, o critică a modernității (liberale) venită dinspre un „fond fără forme” și asumă amenajarea unui „spațiu de libertate” în fața instituțiilor statului (Barbu, 1995, p. 14), prin contestarea împrumutului extern ori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de existența unui consiliu ales sau a unei asociații ori a unui organism alcătuit la nivel regional și compus din reprezentanți ai autorităților locale”. Această definiție este mai degrabă descriptivă, fără o mare putere operatorie, incluzând în aceeași categorie landurile germane, provinciile olandeze, regiunile franceze și celelalte forme teritoriale de nivelul NUTS II existente în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și instituțional, foarte aproape de modelul spaniol actual. Astfel, confuntată cu aceste dificultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sitemelor, sănătatea este considerată la nivel european un drept social, la care trebuie să aibă acces toți cetățenii, spre deosebire de SUA, spre exemplu, unde sănătatea e văzută ca un bun pentru care trebuie să plătești costuri ridicate. România a ales modelul german în reformarea sistemului prin introducerea asigurărilor. Voi vorbi mai jos despre serviciile de sănătate publice din România după 1990 și cerințele de reformare a acestora din perspectiva contribuției lor la dezvoltarea socială. Sărăcirea populației și ineficiența serviciilor de sănătate - factori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mea, trecerea la noul sistem s-a făcut fără o analiză foarte clară a implicațiilor diverselor modele europene în contextul românesc și a presupus mai degrabă unele preferințe ale funcționarilor și oficialilor din guvernul de atunci pentru sistemul de tip german al asigurărilor. De fapt, România nici nu avea pregătiți în perioada imediat următoare momentului ’89 prea mulți specialiști în domeniul managementului sanitar sau al politicilor sanitare. Întrebarea este dacă așteptările inițiale ale populației și ale profesioniștilor din sistem au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Soluția pe care o propunem este cea a tipurilor de migrație definite prin prisma contextului plecării. În mod sintetic, vom încerca să facem referire la fiecare dintre tipurile de deplasări care s-au dezvoltat în România după 1989. Migrația etnicilor germani, maghiari și evrei către statele-națiune a dominat primii ani de după 1989. Plecările legale, definitive în bună parte, s-au derulat în cadrul unor politici active de încurajare a migrației din partea statelor de destinație (Germania, Ungaria, Israel) și au marcat stadiul final
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1993, 6 600 în 1994; 6 500 în 1995; 4 300 în 1996 până la 400 în 2001 - SOPEMI, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003). Prin consecințele pe care le-a antrenat, în special prin activarea rețelor sociale, migrația etnicilor germani a jucat un rol fundamental în structurarea migrației internaționale românești ca ansamblu (Michalon, 2003; Șerban, Grigoraș, 2002). Deplasările repetate, pe perioade scurte pentru comerț în țările apropiate (fosta Iugoslavie, Polonia, Turcia, Ungaria, Republica Moldova) au cunoscut în aceeași perioadă o dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un loc de muncă în Germania, românii puteau apela la sprijinul unui cunoscut, prieten, consătean sau fost coleg de școală care se afla în Germania. Migrația etnică permisese sau permitea încă plecări legale, cu facilități speciale de încadrare în societatea germană. Cetățeanul român își putea pune în aplicare planul de migrație recurgând la ajutorul etnicului german, migrant legal în Germania. Fiecare nou individ plecat utilizând o anumită strategie adaugă un „nod de expansiune” în rețeaua astfel creată (el este prietenul, fostul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intensifică eforturile de intervenție în migrația internațională și de construcție instituțională în domeniu. Schimbul (exportul) de forță de muncă în cadru legal este o direcție importantă de concentrare a preocupărilor. În 1999 este semnat un al doilea acord cu statul german și un prim acord cu statul elvețian. La începutul anilor 2000, alte cinci state devin parteneri „oficiali” ai statului român pentru migrația pentru muncă: în 2000 este semnat un acord cu Ungaria, în 2001 acordurile cu Luxemburg și Portugalia, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
internaționale, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Istorie "George Barițiu" al Academiei Române din Cluj-Napoca. A mai publicat (în colaborare): Colectivizarea agriculturii în România. Aspecte legislative, 1945-1962, 2000; Bibliografia istorică a României, vol. IX (1994-1999), 2000; Rebeliunea legionară în arhivele străine. (germane, maghiare, franceze), 2002; Bibliografia istorică a României, vol. X (1999-2004), 2005; Holocaustul din România în documentele celui de-al III-lea Reich. 1941-1944, 2006; Al III-lea Reich și Holocaustul din România, 1940-1944. Documente din arhivele germane, 2007; Bibliografia istorică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în arhivele străine. (germane, maghiare, franceze), 2002; Bibliografia istorică a României, vol. X (1999-2004), 2005; Holocaustul din România în documentele celui de-al III-lea Reich. 1941-1944, 2006; Al III-lea Reich și Holocaustul din România, 1940-1944. Documente din arhivele germane, 2007; Bibliografia istorică a României, vol. XI (2004-2006), 2007; România-Republica Federală Germania. Vol. I: Începutul relațiilor diplomatice: 1966-1967, 2009; Bibliografia istorică a României, vol. XII-Partea I (2007-2008), 2009; precum și numeroase studii și articole, publicate în reviste de specialitate din țară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost soluția găsită de Antonescu la ceea ce el numea eufemistic "problema evreiască". Asasinarea sistematică a evreilor este ilustrată de moartea unui număr de 12.000 până la 20.000 de evrei în Basarabia și Bucovina, executați de către armatele române și germane în iulie-august 1941. În lucrarea sa, Evreii sub regimul Antonescu (ediția a doua revăzută și adăugită, București, 2006, p. 138-166), Radu Ioanid estimează numărul evreilor executați în primele zile ale războiului de unitățile românești și germane (Einsatzgruppe D), la 23
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către armatele române și germane în iulie-august 1941. În lucrarea sa, Evreii sub regimul Antonescu (ediția a doua revăzută și adăugită, București, 2006, p. 138-166), Radu Ioanid estimează numărul evreilor executați în primele zile ale războiului de unitățile românești și germane (Einsatzgruppe D), la 23.513, afirmând că 6.348 dintre aceștia au fost victimele "echipelor morții" germane Einsatzgruppe D. Dinu Giurescu, într-o analiză a cifrelor furnizate de Ioanid, susține că din numărul victimelor care se atribuie Armatei Române, adică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
doua revăzută și adăugită, București, 2006, p. 138-166), Radu Ioanid estimează numărul evreilor executați în primele zile ale războiului de unitățile românești și germane (Einsatzgruppe D), la 23.513, afirmând că 6.348 dintre aceștia au fost victimele "echipelor morții" germane Einsatzgruppe D. Dinu Giurescu, într-o analiză a cifrelor furnizate de Ioanid, susține că din numărul victimelor care se atribuie Armatei Române, adică 16.805, 5.841 au fost asasinați de militari aparținând unor unități ale Armatei Române, ale căror
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
confirmă informațiile oferite de alte izvoare istorice cu privire la excesele îndreptate împotriva evreilor. De exemplu documentul nr. 279 referitor la predarea, în localitatea Brailow, în data de 3 iulie 1942 a unui număr de 247 evrei și executarea acestora de către autoritățile germane. George Tomaziu, un pictor român trimis în 1942 să lucreze pentru Opera Română din Odessa, a fost martor ocular al asasinării acestui grup de evrei (George Tomaziu, Jurnalul unui figurant, București, 1995, pp.64-70.) Aparatul critic și bibliografia, migălos intocmite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asasinat în masă, considerăm că lucrările și studiile elaborate pe această temă pot fi grupate în două categorii interpretative majore. În prima categorie se încadrează contribuțiile istoriografice ce au încercat să explice pregătirea și desfășurarea pogromului exclusiv prin prezența trupelor germane în orașul Iași, ce ar fi beneficiat de sprijinul și complicitatea legionarilor precum și a unor "elemente declasate" din rândurile Armatei române. În schimb, în cadrul acestor lucrări implicarea regimului antonescian în pogromul din Iași a fost fie negată în totalitate, fie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercetători la vremea respectivă în cadrul Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R. În ceea ce privește derularea și autorii masacrului, Aurel Karețki și Maria Covaci afirmă că evenimentele au scăpat de sub control în ziua de sâmbătă, 28 iunie, când trupele germane cantonate în cartierul Tătărași au început maltratarea populației evreiești, fiind secondate în această acțiune de legionari: "Inițiativa a aparținut hitleriștilor, iar traducerea în faptă a revenit aceluiași Manoliu Mircea, legionar din Dorohoi, care avea în subordine 30 de soldați și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
implicarea autorităților locale și centrale antonesciene în pregătirea și derularea pogromului, autorii menționați au acreditat teza potrivit căreia autoritâțile locale au încercat să pună capăt exceselor dar eforturile lor au rămas fără rezultat, întrucât în urma haosului creat de acțiunea trupelor germane, a legionarilor și ale "elementelor declasate" ele ar fi pierdut în totalitate controlul asupra orașului: "Din rapoartele și informările emanate de la diferite organe se poate lesne vedea că autoritățile române au pierdut în aceste zile controlul asupra orașului, iar inițiativele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legionarilor și ale "elementelor declasate" ele ar fi pierdut în totalitate controlul asupra orașului: "Din rapoartele și informările emanate de la diferite organe se poate lesne vedea că autoritățile române au pierdut în aceste zile controlul asupra orașului, iar inițiativele Comandamentului german încurajau elementele antisemite, legionare și alte categorii de declasați"6. Concluzia finală la care ajung autorii în privința responsabililor pentru organizarea și derularea pogromului este de asemenea extrem de relevantă și nu necesită comentarii suplimentare: "din cele relatate reiese că organizatorii și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]