57,520 matches
-
echilateral. Adăugați pe fiecare latura un alt triunghi echilateral și continuați să adăugați pe fiecare din lațurile triunghiurilor un alt triunghi echilateral, ceea ce rezultă e o curbă Koch. Orice parte a ei, mărită, arată exact că originalul. Aceasta e o figură autosimilară. Curbă lui Koch prezintă un paradox interesant. De fiecare dată când un nou triunghi este adăugat la figură centrală, lungimea liniei crește. Dar aria interioară a curbei lui Koch rămâne mai mică decât aria unui cerc desenat în jurul triunghiului
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
alt triunghi echilateral, ceea ce rezultă e o curbă Koch. Orice parte a ei, mărită, arată exact că originalul. Aceasta e o figură autosimilară. Curbă lui Koch prezintă un paradox interesant. De fiecare dată când un nou triunghi este adăugat la figură centrală, lungimea liniei crește. Dar aria interioară a curbei lui Koch rămâne mai mică decât aria unui cerc desenat în jurul triunghiului original. În esență, este o linie de o lungime infinită ce înconjoară o zonă finită. Pentru a putea depăși
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
cerc desenat în jurul triunghiului original. În esență, este o linie de o lungime infinită ce înconjoară o zonă finită. Pentru a putea depăși această dificultate, matematicienii au inventat dimensiunile fractale. Cuvântul fractal provine din cuvântul fracțional. Un fractal este “o figură geometrica fragmentată sau franța care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel putin aproximativ) o copie miniaturala a întregului”. Dimensiunea fractală a curbei lui Koch e de 1.26. O dimensiune fracționala e imposibil de
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
petrecut în Cuba a marcat o evoluție rapidă a stilului său. Desenând sub influența studierii plantelor tropicale și a obișnuinței lui cu cultura afro-cubaneză, picturile realizate au început să fie caracterizate de prezența unor personaje hibride -- compuse din fragmente de figuri omenești, animale și vegetale. Stilul său a devenit astfel deosebit, datorită fuziunii apropierilor de suprarealism și de cubism, cu imagini și simboluri influențate de Santeria În 1943, a început să lucreze la cea mai cunoscută lucrare a sa "Jungla". Pictura
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
fuziunii apropierilor de suprarealism și de cubism, cu imagini și simboluri influențate de Santeria În 1943, a început să lucreze la cea mai cunoscută lucrare a sa "Jungla". Pictura reflectă stilul său de maturitate, reprezentând patru persoane cu măști în loc de figuri, ieșind pe jumătate din vegetația densă a pădurii tropicale. Spre sfârșitul aceluiași an, pictura a fost expusă la Galeria Pierre Matisse din New York, unde a creat controverse. Pictura ilustrează tensiunea dintre modernism, pe de o parte, și vibrația și energia
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
religiei afro-cubane. Din această cauză, lucrările sale nu pot fi incluse într-un singur curent. El avea credința că societatea se preocupă prea mult de individ și a încercat prin arta sa să prezinte umanitatea ca un întreg. A pictat figuri tipice, creând universalul. Pentru a atige acest țel, el a pictat adesea măști, în locul fețelor umane. De vreme ce cultura și mitologia cubane acceptau lucrările sale, el s-a preocupat de natura umană și prin aceasta a putut găsi legături și cu
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
titlurile 14,15,16,17 și 18 ('94-'99). El a jucat la F.C. Porto între anii 1999-2004. A jucat aici sub conducerea lui José Mourinho, a adunat 154 de meciuri și a dat 32 de goluri. A făcut o figură frumoasă, fiind un jucător cheie, în sezonul 2002-2003 deoarece a adunat 10 goluri în 30 de partide dar și 17 cartonașe galbene și un cartonaș roșu și și-a ajutat echipa să câștige finalul de Cupă UEFA jucată cu Celtic
Deco () [Corola-website/Science/311313_a_312642]
-
se află la "Museo del Oro" în Bogota. Cultură Sân Agustin reprezintă un alt aspect al sculpturii indigene, preistorice. Aproximativ între anii 200 î.e.n. șu 800 e.n. au fost înălțate centre ceremoniale, sarcofage, si monoliți înalți de piatră. Unele dintre figurile zoomorfe și antropomorfe pot avea până la 5 metri înălțime. La fel ca și celelalte forme de manifestare culturală, după colonizarea teritoriilor de către spanioli, artele plastice s-au dezvoltat prin joncțiunea culturilor spaniole, indigene, africane. Artele plastice în Columbia, la momentul
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
profunzime s-au banalizat datorită alunecării lor în retorism și repetare. Așa cum Theodor Aman l-a înlăturat pe Lecca din viața artistică, așa a pățit Bolintineanu cu Mihai Eminescu. Însă, Lecca și Bolintineanu au deschis la final calea unor mari figuri ale culturii românești. După 1870, bolnav fiind de Parkinson, artistul s-a retras din viața artistică. A murit în 1887 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Familia lui Constantin Lecca a fost urmașa unei vechi familii de
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
din orașul Craiova au făcut cursuri de artă la Viena în anul 1821. În toată această perioadă premergătoare revoluției din 1848, pictura istorică a reprezentat un curent în plină ascensiune și ca urmare au apărut o mulțime de litografii de figuri domnești și scene istorice. Se poate menționa în acest sens lucrarea lui Grigore Zugravul din 1787 care a înfățișat pe Nicolae Mavrogheni alături de trupele sale și lucrările unui anonim cu scene din răscoala lui Tudor Vladimirescu, în care sunt înfățișați
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
lui Radu Negru Basarab și care nu are nimic în comun cu căciula voievodului. Privind portretul se poate observa că pare a fi altcineva decât Mihai Viteazul, așa cum a rămas el în memoria istorică românească. Paloșul înfricoșător contrastează puternic cu figura blajină. Barba domnitorului nu seamănă cu nimic din ce se cunoaște din bogata litografie a acelor vremuri. Barbu Theodorescu face presupunerea că acest portret s-ar putea să fie o confuzie. Cu totul altfel este portretizat Mihai Viteazul în lucrarea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Mănăstirea Zografu. Portretul realizat de Lecca în acest desen nu este conform tipului obișnuit al epocii, practic, el fiind unul ieșit din comun. Costumul lui Ștefan iese puternic în evidență demonstrând că reprezentarea este a unui adevărat domnitor, în schimb figura poate fi asimilată sfinților din icoanele bizantine. Reprezentarea lui Dragoș Vodă arată un personaj care coboară, în mod evident, din legenda glorioasă a descălecatului. El are arcul și buzduganul ținute în mod eroic în mâini. Figura a fost schițată în
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
adevărat domnitor, în schimb figura poate fi asimilată sfinților din icoanele bizantine. Reprezentarea lui Dragoș Vodă arată un personaj care coboară, în mod evident, din legenda glorioasă a descălecatului. El are arcul și buzduganul ținute în mod eroic în mâini. Figura a fost schițată în stilul lui Ștefan cel Mare, cu chip frumos și expresiv. Capul are plete lungi care se preling pe umeri în timp ce mantia îi acoperă trupul. Exceptând realizarea capului, se pot vedea în portret multe stângăcii de execuție
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
din Craiova. Din studiile care s-au făcut prin cercetarea icoanelor și a unor schițe care s-au păstrat la Academia Română, Barbu Theodorescu a considerat că Lecca s-a subordonat canoanelor ortodoxe fără a neglija apariția tendințelor de umanizare a figurilor prin laicizarea lor. Introducerea noilor elemente de laicizare s-au produs bineînțeles, în măsura în care comanditarii au putut accepta încălcarea tradițiilor bizantine încă puternic reprezentate în România. Chipurile personajelor sunt mai realiste, mai puțin schematizate și mult mai umane. Se observă similar
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
concepția compoziției, aproape nici nu se poate bănui că pictura i-ar aparținea pictorului. Maria Golescu i-a făcut în anul 1939 o descriere pe măsură: Portretul pașoptistului Dimitrie Brătianu este caracterizat prin lipsa elementelor decorative, totul fiind dominat de figura de înaltă ținută, inteligență și voință. Înfățișat plin de personalitate, acest portret l-a determinat pe Barbu Theodorescu să considere că afirmația făcută de Emanoil Bucuța: „"Uite pe Lecca, scrobit și corect"” a fost total nedreptățită. Printre cele mai reușite
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
istorică, se constată că ele se caracterizează prin mișcare și amplasarea corectă a grupurilor care-l înconjoară pe erou. Personajele, în majoritatea lor conțin în ele o vibrație patriotică specifică perioadei pașoptiste. La fiecare lucrare prim planul este dominat de figura domnitorului, el fiind reprezentat cu multă energie, ținută și demnitate în priviri. Prestanța voievodului este completată cu prisosință de către masele populare, care își aduc în final aportul la surprinderea momentului istoric celebrat. Dacă privitorul își permite o clipă de răgaz
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
profunzime s-au banalizat prin alunecarea lor în retorism și repetare. Așa cum Theodor Aman l-a înlăturat pe Lecca din viața artistică, așa a pățit Bolintineanu cu Mihai Eminescu. Însă, Lecca și Bolintineanu au deschis la final calea unor mari figuri ale culturii românești. Ca o concluzie, se poate spune că tematica istorică l-a consacrat pe Constantin Lecca. Nicolae Iorga face o frumoasă fixare a lui Lecca în peisajul artistic românesc, după cum urmează: În amintirea lui Constantin Lecca au fost
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
singur factor. Rezmasaultatele obținute pe grupul experimental devin semnificative prin compararea lor cu scorurile obținute (la post-test) de grupul de control. Dacă modalitățile factorului sunt fixate avem de-a face cu un plan experimental de bază model I (grupuri sistematice)(fig.1). Compoziția este aleatoare la nivelul fiecărui grup în parte, dar alegerea grupului ca atare este sistematică. Constituirea datelor după un astfel de plan, permite să se controleze primele cinci variabile parazite. Diversele comparații care se pot face între cele
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
controlând reactivitatea măsurării și stimulării experimentale care sunt absențe în grupele experimentale 2 și de control 2. Variabilele parazite care compun efectele Rosenthal și Pygmalion impun să se adauge încă cel puțin două alte grupe numite cu anticipare că în figură 3. Aceste două grupe suplimentare (fie o grupa experimentală cu anticipare,fie o grupa de control cu anticipare, care suporta fiecare câte o pseudo-intervenție sau placebo), permit să se compare efectul intervenției reale (obs.2 și obs.7) cu efectul
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
Sovietului Suprem local (1991-1993). În 1990, Heidar Aliev a fost ales deputat al Republicii Azerbaidjan. În 1992, a fondat Partidul Noul Azerbaidjan (YAP), cu care a câștigat alegerile. În timpul organizării următoarelor alegeri prezidențiale, la data de 7 iunie 1992, o figură puternică politică, Heydar Alyev, șeful conducerii Republicii Autonome Naxcivan, a rămas în afara procesului electoral din cauza limitei de vârstă adăugată în constituție (punctul 121/2) de către A. Mutallibov, numai pentru a preveni o eventuală participare viitoare a acestuia la campaniile de
Heydar Aliyev () [Corola-website/Science/311318_a_312647]
-
la care liderul comunist a rămas o clipă gânditor și a spus apoi cu o voce tristă: "„da, am înțeles!”". Sergiu Nicolaescu a chemat la probe un număr mare de actori tineri pentru rolul lui Cotyso, dar nu a găsit figura dorită. Alexandru Herescu, interpretul rolului Cotyso, nu era actor de meserie, dar a fost ales după ce un prieten de-al său i-a spus editoarei Iolanda Mântulescu să caute pretendenți și printre studenții Facultății de Fizică. Sergiu Nicolaescu l-a
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
cinematografice naționale prin câteva reușite portretizări, prin iscusința realizării scenelor de masă și buna valorificare plastică - în imagine - a peisajului românesc”". Într-un articol publicat în 1966 în revista „Cinema”, Valerian Sava considera că "„violența unor faze de montaj, cu figuri și corpuri însângerate, străpunse de suliți și săgeți, o dinamică a cadrului remarcabilă, susțin ritmul spectacolului și apără filmul de ilustrativism”". În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
Franz von Lenbach, Wilhelm Leibl și Wilhelm Trübner. Ca exemple se pot da: „"Portretul lui Peter Lange von Bungenhorn"” (1896) (fondatorul Băncii de Economii din Brașov) și „"Portretul lui Christian Mieß"” (1896). Portretistica tradițională este caracterizată prin concentrarea privirii asupra figurii și asupra mâinilor, fapt ce duce indisolubil la surprinderea atitudinii și expresivității modelului. Poziția, demnitatea și sobrietatea personajului, fac ca analiza psihologică a subiectului să fie mai puțin exploatată. Implicat afectiv în realizarea operei sale, Mieß, a fost preocupat în
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
adâncă, sau un mod de a o elimina. Discuțiile continua până astăzi și au fost de curand revitalizate de câteva articole influențe și de unele încercări - inca neacceptate - de reformulare mai generală a mecanicii statistice. Situația este aceea prezentată în figură 1: un recipient izolat este împărțit de un perete "diatermic" impermeabil în două părți egale; în stânga se gaseste un mol din gazul L în echilibru termic cu un mol din gazul R, aflat în dreapta. Folosind definiția entropiei, entropia totală este
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
o cerință naturală pentru un sistem omogen. Ea reduce arbitrarul constantelor din definiția entropiei; în particular, presupunând că gazele L și R sunt identice și că se găsesc "n" (=1 în introducere) moli din fiecare în cele două compartimente în Fig.1, atunci la îndepărtarea peretelui despărțitor: formulă 12 drept consecință a omogenității. În general, entropia unui amestec omogen de "n" moli din substanță A și de "n" moli din substanță B este o functie "S(U,V,nA,nB)", omogena de
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]