55,626 matches
-
vădit în direcția disculpării mareșalului Ion Antonescu și a diminuării amploarei Holocaustului evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Astfel Alex Mihai Stoenescu identifică două cauze principale ale tragicului eveniment din iunie 194, respectiv: 1) prezența trupelor germane în Iași; 2) acceptul Conducătorului Statului de a ceda Germaniei în iunie 1941 o parte a suveranității naționale. "Pe acest fond de slăbiciune și de cedare gravă afirmă Alex Mihai Stoenescu serviciile secrete germane care însoțeau întotdeauna trupele precum și unitățile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iunie 194, respectiv: 1) prezența trupelor germane în Iași; 2) acceptul Conducătorului Statului de a ceda Germaniei în iunie 1941 o parte a suveranității naționale. "Pe acest fond de slăbiciune și de cedare gravă afirmă Alex Mihai Stoenescu serviciile secrete germane care însoțeau întotdeauna trupele precum și unitățile organizației Todt, au acționat ca la ele acasă, încălcând prin exces înțelegerea formală dintre părți și, implicit, suveranitatea României. Conform doctrinei naziste, evreii din fâșia Armatei a 11-a urmau să fie exterminați. Această
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al amatorismului său politic"11. Fără a intra în prea multe detalii, vom menționa doar că opiniile acreditate de Alex Mihai Stoenescu sunt contrazise categoric atât de studiile și lucrările publicate recent, cât și de documentele provenite deopotrivă din arhivele germane și române, îndeosebi de cele incluse în prezentul volum. În acest context, referindu-ne strict la citatul anterior, nu putem să nu remarcăm faptul că Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de documentele provenite deopotrivă din arhivele germane și române, îndeosebi de cele incluse în prezentul volum. În acest context, referindu-ne strict la citatul anterior, nu putem să nu remarcăm faptul că Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în lucrarea excepțională consacrată activității Einsatzgruppe D istoricul german Andrej Angrick relevă faptul că sarcina identificării și eliminării inamicilor Reichului din spatele armatelor operative germane îndeosebi a populației evreiești a revenit unităților de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acest context, referindu-ne strict la citatul anterior, nu putem să nu remarcăm faptul că Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în lucrarea excepțională consacrată activității Einsatzgruppe D istoricul german Andrej Angrick relevă faptul că sarcina identificării și eliminării inamicilor Reichului din spatele armatelor operative germane îndeosebi a populației evreiești a revenit unităților de exterminare mobile ale SS, în speță Einsatzgruppen A, B, C și D. Mai mult, Andrej Angrick consacră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Alex Mihai Stoenescu atribuie Armatei a 11-a germane intenția exterminării evreilor din zona sa operativă, deși în lucrarea excepțională consacrată activității Einsatzgruppe D istoricul german Andrej Angrick relevă faptul că sarcina identificării și eliminării inamicilor Reichului din spatele armatelor operative germane îndeosebi a populației evreiești a revenit unităților de exterminare mobile ale SS, în speță Einsatzgruppen A, B, C și D. Mai mult, Andrej Angrick consacră un spațiu larg conflictului intervenit între Einsatzgruppe D și conducerea Armatei a 11-a germane
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aurel Karețki și Maria Covaci și care demonstrează faptul că pogromul de la Iași a fost în principal opera instituțiilor locale și centrale antonesciene (SSI, Armată, Poliție, Jandarmerie, etc), acestea beneficiind de complicitatea și ajutorul populației locale, respectiv a unor militari germani cantonați sau aflați în trecere prin Iași14. Astfel, într-o monografie remarcabilă consacrată tragicului eveniment, istoricul israelian Jean Ancel a demonstrat într-o manieră extrem de convingătoare pe baza unei cercetări arhivistice impresionante că Pogromul din Iași a fost planificat și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o monografie remarcabilă consacrată tragicului eveniment, istoricul israelian Jean Ancel a demonstrat într-o manieră extrem de convingătoare pe baza unei cercetări arhivistice impresionante că Pogromul din Iași a fost planificat și executat de autoritățile românești, cu complicitatea și sprijinul Armatei germane cantonate în Iași, pentru ca ulterior rapoartele întocmite de autoritățile locale și centrale antonesciene să fie falsificate, responsabilitatea planificării și executării masacrului fiind atribuită părții germane. În acest sens Jean Ancel afirmă neechivoc, chiar în primul capitol referitor la inițiatorii, planificatorii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Iași a fost planificat și executat de autoritățile românești, cu complicitatea și sprijinul Armatei germane cantonate în Iași, pentru ca ulterior rapoartele întocmite de autoritățile locale și centrale antonesciene să fie falsificate, responsabilitatea planificării și executării masacrului fiind atribuită părții germane. În acest sens Jean Ancel afirmă neechivoc, chiar în primul capitol referitor la inițiatorii, planificatorii și executanții asasinatului în masă, următoarele: "Pogromul de la Iași a fost executat la ordinul explicit al lui Ion Antonescu, care a dispus evacuarea din oraș
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în masă, următoarele: "Pogromul de la Iași a fost executat la ordinul explicit al lui Ion Antonescu, care a dispus evacuarea din oraș a tuturor evreilor și lichidarea fără milă a oricărui evreu care va deschide focul asupra soldaților români și germani. Secția a II-a a Marelui Cartier General (MCG) și Serviciul Special de Informații (SSI) au pregătit terenul pentru pogrom și au furnizat pretextul pentru pedepsirea evreilor din oraș. Unități ale Armatei germane, care au fost instalate în Iași, i-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
va deschide focul asupra soldaților români și germani. Secția a II-a a Marelui Cartier General (MCG) și Serviciul Special de Informații (SSI) au pregătit terenul pentru pogrom și au furnizat pretextul pentru pedepsirea evreilor din oraș. Unități ale Armatei germane, care au fost instalate în Iași, i-au ajutat pe români să-și realizeze fantezia lor antisemită. Planificarea masacrului s-a bazat pe exemplul pogromului de la Dorohoi, din vara anului 1940, și nu pe pogromurile executate de naziști în Europa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s-a bazat pe exemplul pogromului de la Dorohoi, din vara anului 1940, și nu pe pogromurile executate de naziști în Europa de Răsărit, care abia începuseră (de pildă, pogromul de la Lvov, de la începutul lunii iulie 1941); însă fără prezența Armatei germane în România, regimul lui Antonescu nu ar fi îndrăznit să pună la punct un astfel de plan, de asemenea proporții. Evacuarea evreilor din Iași făcea parte din "Planul mare", care urma să pună capăt prezenței evreiești în Moldova, concomitent cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să "fie în măsură a face cu ei ceeace voi ordona, când va fi momentul oportun"16. Acest "moment oportun" s-a ivit în scurt timp, odată cu declanșarea campaniei militare din est și implicarea armatei române în conflict alături de Wehrmachtul german. În consecință, la 21 iunie 1941 Ministerul de Interne transmitea Marelui Stat Major, Inspectoratului General al Jandarmeriei, Direcțiunii Generale a Poliției și Prefecturilor ordinul nr. 4147 prin care generalul Ion Antonescu dispunea următoarele: "1. Toți evreii valizi între 18-60 ani
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nivel decizional, ce identifica evreii drept exponenți ai comunismului și îi considera ca atare principalul pericol pentru siguranța statului. Această psihoză avea să contribuie din plin la producerea pogromului de la Iași. Evenimentele s-au precipitat în urma afluirii trupelor române și germane în Iași, respectiv a bombardamentelor executate de către aviația sovietică. Un prim atac aerian asupra orașului a avut loc la 24 iunie 1941, iar la scurt timp ofițerii, legionarii și adepții lui A. C. Cuza au lansat zvonuri potrivit cărora populația evreiască
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în orașul Iași "a avut loc o acțiune comunistă care a produs panică în rândurile populației și pierderi în trupele operative", fiind inspirată de comuniști și agenți sovietici 25. De asemenea documentele confirmă deopotrivă implicarea în masacru a unor militari germani și români cantonați sau aflați în trecere prin Iași. Astfel, într-un raport întocmit în 30 iunie 1941, comandantul Diviziei 14 Infanterie generalul Gheorghe Stavrescu releva faptul că în pogrom "au fost implicați și unii ostași care au părăsit unitățile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Transnistria în vara și toamna anului 1941. Armata română pe frontul de est, 22 iunie-16 octombrie 1941. Instaurarea administrației românești în Transnistria și cucerirea Odessei După cum este bine cunoscut, la 22 iunie 1941 Armata română s-a alăturat Wehrmachtului german în cadrul operațiunii "Barbarossa". Dacă Germania nazistă își propusese cucerirea URSS și distrugerea regimului bolșevic, participarea României a urmărit inițial obiective mult mai limitate, respectiv eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord, provincii ce fuseseră răpite de URSS în urma ultimatumurilor sovietice din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respectiv eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord, provincii ce fuseseră răpite de URSS în urma ultimatumurilor sovietice din 26-27 iunie 194030. Operațiunile militare româno-germane desfășurate în flancul sudic al frontului de est, în care au fost angrenate Armata a 11-a germană, respectiv Armatele 3 și 4 române, au evoluat pozitiv în prima fază a războiului și au avut ca rezultat eliberarea până la sfârșitul lunii iulie 1941 a Basarabiei și Bucovinei de nord, provincii care au reintrat în componența teritorială a statului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
administrative și militare, oferta Führerului avea la bază inclusiv motivații de natură politică, mai exact reflecta intenția Puterilor Axei de a despăgubi România în est în schimbul renunțării la pretențiile asupra Transilvaniei de nord34. În consecință, în răspunsul său la propunerea germană din 14 august 1941, generalul Antonescu a respins ideea anexării oricăror teritorii dincolo de Nistru, acceptând doar "răspunderea pentru administrarea și explorarea economică numai a spațiului dintre Nistru și Bug", întrucât "teritoriul țării și mai ales al Basarabiei au nevoie de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În orice caz, nimic nu poate să scoată Națiunea română din arcul Carpatic și nicio satisfacție dată peste Nistru nu poate să echivaleze dreptul pe care îl avem de a ne recâștiga Ardealul"37. Ca urmare, prin intermediul scrisorii Misiunii Militare germane din România din 24 august 1941, Berlinul comunica acceptul Führerului cu privire la poziția exprimată de mareșalul Antonescu "privitor la siguranța și administrația teritoriului dintre Nistru și Bug și mulțumește pentru ajutor"38. Scrisoarea preciza de asemenea faptul că, pentru zona cuprinsă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
zona cuprinsă între Bug și Nipru, unde ocupația militară avea să fie exercitată de partea română iar administrarea și exploatarea economică revenea Germaniei, frontiera rămânea momentan nedelimitată. Totodată la Odessa urma să activeze un așa-nimit "serviciu de legătură al Wehrmachtului german", al cărui comandant devenea șeful tuturor serviciilor germane din Transnistria 39. În urma schimbului de scrisori Hitler-Antonescu și a tratativelor dintre cele două guverne, la 30 august 1941 era încheiat la Tighina acordul româno-german intitulat "Convenție asupra administrației și exploatării economice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militară avea să fie exercitată de partea română iar administrarea și exploatarea economică revenea Germaniei, frontiera rămânea momentan nedelimitată. Totodată la Odessa urma să activeze un așa-nimit "serviciu de legătură al Wehrmachtului german", al cărui comandant devenea șeful tuturor serviciilor germane din Transnistria 39. În urma schimbului de scrisori Hitler-Antonescu și a tratativelor dintre cele două guverne, la 30 august 1941 era încheiat la Tighina acordul româno-german intitulat "Convenție asupra administrației și exploatării economice a teritoriului dintre Nistru și Bug, respectiv Bug
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
două guverne, la 30 august 1941 era încheiat la Tighina acordul româno-german intitulat "Convenție asupra administrației și exploatării economice a teritoriului dintre Nistru și Bug, respectiv Bug și Nipru". Documentul, semnat din partea Germaniei de generalul-maior Arthur Hauffe, șeful Misiunii Militare germane în România, respectiv de generalul de brigadă Nicolae Tătăranu, din partea României, prevedea că siguranța, administrația și exploatarea din punct de vedere economic a Transnistriei reveneau statului român, în timp ce administrația și exploatarea economică a teritoriului dintre Bug și Nipru era de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respectiv de generalul de brigadă Nicolae Tătăranu, din partea României, prevedea că siguranța, administrația și exploatarea din punct de vedere economic a Transnistriei reveneau statului român, în timp ce administrația și exploatarea economică a teritoriului dintre Bug și Nipru era de competența părții germane 40. Deosebit de important era punctul nr. 7 din convenție, ce prevedea că, datorită operațiunilor militare aflate în curs, deportarea evreilor din aceste teritorii spre est nu era posibilă. Aceștia aveau să fie momentan adunați în lagăre de muncă și întrebuințați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
române în vederea organizării administrative a provinciei Transnistria, armata română a continuat să desfășoare operațiuni militare alături de Wehrmacht în adâncimea teritoriului sovietic. Astfel, în luna august 1941 unități ale Armatei a 3-a română au participat împreună cu Armata a 11-a germană, la străpungerea liniei fortificate "Stalin" și ulterior la marea bătălie de încercuire de la Kiev soldată cu nimicirea Armatelor 9 și 18 sovietice 43, în timp ce Armata a 4-a română a primit misiunea de a cuceri Transnistria și, obiectivul cel mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rând a metodelor de conducere operativă. Dacă până la acea dată operațiunile întreprinse de marile unități române s-au desfășurat, în general, într-o manieră satisfăcătoare, îndeosebi în cadrul sectoarelor de front unde trupele române au beneficiat de sprijinul și colaborarea diviziilor germane, cucerirea Odessei operațiune în care nu au fost angrenate mari unități germane a confirmat previziunile Misiunii Militare germane în România care afirmase în repetate rânduri în cadrul evaluărilor referitoare la capacitatea combativă a unităților românești, atât înainte cât și după declanșarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]