55,310 matches
-
peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison) (Miclău, 1978 : 297) ; " Ziua trăiesc împrăștiat cu furtună. " " Le jour avec la tempête dissipé je vis. " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " În sângele oilor noaptea pădurii e vis lung și greu. Dans le sang des moutons la nuit de la forêt est rêve long et lourd. " (În munți/Dans leș montagnes) (Miclău, 1978 : 327) ; " Cenușă îngerilor arși în ceruri/ne cade fulguind, pe umeri și pe case. La cendre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Leș deux traducteurs recourent à la transposition : l'adverbe du texte source devient adjectif dans leurs textes-traductions. D'autres épithètes inédites șont traduites toujours par la méthode littérale : " cutreier sferic " " un sphérique allant " (Răsărit magic/Lever magique) (Miclău, 1978 : 433) ; " vis canibal " " rêve cannibal " (Prin toate erele/Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533). Nous avons remarqué que Blaga est très novateur au niveau lexical : șes poèmes contiennent parfois des mots créés par le poète, qui n'existent pas dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Veturia Drăgănescu-Vericeanu est fondée sur un manque de logique : leș herbes ne peuvent pas être " vides ", mais " nues " (" goale "). " stau în cruce " (" je reste en croix ") " je me croise " (Asfințit/Soleil couchant) (Villard, 2010 : 99) ; " o dimineață-ți va ucide-odată visul " " un matin va tuer, une fois, ton rêve " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/ Vas-tu beaucoup pleurer ou bien sourire ?) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 81). L'adverbe " odată " (" un jour ") est traduit par " une fois ", solution qui rend le texte cible
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ne s'agit pas d'un vrai vocatif, car le moi lyrique n'apostrophe personne, bien au contraire : îl soupire, étant touché par la nostalgie ou par la souffrance. La traduction adéquate de l'interjection " o ", là où elle ne vise une autre personne, est " oh ", comme dans l'exemple ci-dessous : " Oh sâmburele negru aruncat în vânt/de dinții albi ai Evei. " " Oh, le noir pépin jeté au vent/par leș dents blanches d'Eve. " (Legendă/Légende) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 79) On
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui soulignons. 716 V. Efim Etkind, Un Art en crise: essai de poétique de la traduction poétique, op. cît., p. 17. C'est nous qui soulignons. 717 V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 188 : " toute traduction qui ne vise (et n'atteint donc) que le sens, l'énoncé, est déjà une adaptation. Adaptation du contenu empirique du langage au discontinu du signe. " C'est nous qui soulignons. 718 Fernand Verhesen, À la lisière des mots : sur la traduction poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
puțin, ne-ar putea demonstra că există o dorință rudimentară de cunoaștere chiar și în interesul manifestat de cel mai puțin intelectual cititor de romane. Cât despre "evadare", Kenneth Burke ne-a arătat cât de precară poate deveni această acuzație. Visul de evadare, spune el, îl poate ajuta pe cititor să-și clarifice aversiunea pentru mediul în care se află. Artistul poate... deveni "subversiv" prin simplul fapt că evocă, cu toată inocența, o clipă de răgaz pe malul fluviului Mississippi.*2
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sinusului cavernos de partea leziunii, comparativ cu sinusul cavernos contralateral (fig. 3.41 a-c) [25,26]. NEURO-IMAGISTICA ÎN PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, MARIANA MARUȘTERI ANEVRISMELE Când există o hemoragie subarahnoidiană (HS) costurile investigațiilor nu mai au nici o importanță vis à vis de riscul de a nu pune în evidență un anevrism rupt. Tomografia computerizată cu substanță de contrast pune în evidență HS în 98% din cazuri în primele 12 ore de la sângerare, 94% la 24 de ore, 50% în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de partea leziunii, comparativ cu sinusul cavernos contralateral (fig. 3.41 a-c) [25,26]. NEURO-IMAGISTICA ÎN PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ HORIA PLEȘ, MARIANA MARUȘTERI ANEVRISMELE Când există o hemoragie subarahnoidiană (HS) costurile investigațiilor nu mai au nici o importanță vis à vis de riscul de a nu pune în evidență un anevrism rupt. Tomografia computerizată cu substanță de contrast pune în evidență HS în 98% din cazuri în primele 12 ore de la sângerare, 94% la 24 de ore, 50% în ziua a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pe examenul CT. - În cazul unei FAVCD agresivă (cu reflux venos cortical) investigația CT fără contrast pune în evidență hipodensități ce reprezintă zone de edem sau ischemii venoase. Venele piale dilatate pot fi puse în evidență prin modificarea de semnal vis à vis de parenchimul cerebral. La investigația cu SDC se vizualizează refluxul venos. Rezonanța magnetică: - În cazul FAVCD agresive, RMN vizualizează anomaliile prin prezența „flow voids” la nivelul cortexului ceea ce corespunde cu dilatarea vaselor piale. Pe secvența T2 în parenchimul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
CT. - În cazul unei FAVCD agresivă (cu reflux venos cortical) investigația CT fără contrast pune în evidență hipodensități ce reprezintă zone de edem sau ischemii venoase. Venele piale dilatate pot fi puse în evidență prin modificarea de semnal vis à vis de parenchimul cerebral. La investigația cu SDC se vizualizează refluxul venos. Rezonanța magnetică: - În cazul FAVCD agresive, RMN vizualizează anomaliile prin prezența „flow voids” la nivelul cortexului ceea ce corespunde cu dilatarea vaselor piale. Pe secvența T2 în parenchimul cerebral poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
2007). Revine meritul de a fi organizat acest colocviu Ioanei Vlasiu și Adrianei Șotropa, în articolele Ioanei Vlasiu fiind identificabilă preocuparea durabilă pentru studiul curentului simbolist în artele plastice, iar Adriana Șotropa fiind autoarea unui important volum despre sculptura simbolistă, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă (2009). Simbolismul românesc, cu articulațiile sale decadente mai mult sau mai puțin marcate decât în alte culturi, constituie nu doar un fenomen cu considerabilă amplitudine estetică, ci și un factor modelator în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o experiență din acest sistem; se putea face numai prin sugestii și aluzii. Acesta este motivul pentru care metaforele și alegoriile poeților și pictorilor simboliști au arătat că lucrurile imposibile în natură ar putea fi experimentate numai în anumite condiții vis, transă, extaz"5. În teoria cu tentă cognitivistă propusă de Hofstätter persistă o ambiguitate structurală și fondatoare deopotrivă: simbolismul constituie deopotrivă "schema universală" inaccesibilă, dar și manifestarea ei proteică. În același timp, există o ambivalență constitutivă, pe care, simbolismul ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mentală, o presupune, exprimarea inefabilului se realizează simultan cu o hermeneutică a lui, mijloacele de expresie devenind și instrumente ale unei forme de cunoaștere, de inserție, care nu mai face apel la rațiune, ci la stări adecvate unor deschideri inițiatice, visul, transa, extazul 6, forme ale unei rupturi de nivel, afine unei sensibilități religioase. Invocarea misticismului în ceea ce privește sensibilitatea simbolistă își găsește explicația în aceste forme de mediere. Un alt mod de inserție în această realitate de ordin secund este decelabil la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simțurilor informate cultural, al intuiției, al unei hermeneutici de reflex mantic, conform opțiunii mallarméene pentru care "A numi un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din desfătarea poemului, care constă din a ghici puțin câte puțin: a-l sugera, iată visul. Folosirea desăvârșită a acestui mister este ceea ce constituie simbolul: a evoca puțin câte puțin un obiect pentru a arăta o stare de spirit, sau, invers, a alege un obiect și a degaja din el o stare de spirit, printr-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la formula clasicizantă a parnasianismului, de la care preia o serie de elemente: tema langorii, a unei hipersensibilități informate cultural și asociate cu un anumit rafinament morbid, compensarea acțiunii prin reverie și reflecție melancolică, abandonarea realului și a prezentului în favoarea visului, a fantasmelor, a mitului. Mai presus de toate, se află cultul artei, al artificiului estetic asociat ambiguităților sexuale, ca o contranatură, impersonat exemplar de către personajul huysmansian din În răspăr, Des Esseintes, pe care istoricul de artă îl socotește chiar "arhetipul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pentru care există un cult care atinge un înalt grad de fervoare", acest Rochegrosse, cu al său Chevalier aux fleurs, mărșăluind către cucerirea Ideii, îndepărtând cu un gest sigur și nobil florile tentante care răsar în drum"41. Imaginația, visul, misteriile apar nu doar ca subiecte, ci devin creatoare de atmosferă în pictura simbolistă, fapt pe care-l ilustrează exemplar Gustave Moreau. Himericul nu reprezintă doar un grad înalt de intensitate al reveriei, ci pornind de la filiația mitologică este și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
O pertinentă punere în ecuație simbolistă a picturii lui Puvis de Chavannes (1824 -1898) o face criticul român Virgil Cioflec într-un articol publicat puțin timp după moartea pictorului. Virgil Cioflec evidențiază o linie de evoluție a picturii sale de la vis la viziune, de la legendă la poezie, prin disocierea treptată de realitate, care alunecă într-un plan secund, adesea cel al economiei strict tehnice a limbajului pictural. Fapt definitoriu pentru simbolism, pictorul pictează idei trecute prin filtrul oniric și transfigurate la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realitate, care alunecă într-un plan secund, adesea cel al economiei strict tehnice a limbajului pictural. Fapt definitoriu pentru simbolism, pictorul pictează idei trecute prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care alunecă într-un plan secund, adesea cel al economiei strict tehnice a limbajului pictural. Fapt definitoriu pentru simbolism, pictorul pictează idei trecute prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc noua sensibilitate simbolisto-decadentă. Hans Henrik Brummer situează opera lui Böcklin la confiniile decadenței ca fenomen social, ca punct de criză
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poartă amprenta sensibilității simboliste și decadente. Această metamorfoză subtilă era excelent dramatizată de către Thomas Mann în romanul său, Moarte la Veneția (1912). În opinia lui Rodolphe Rapetti, Böcklin "privilegiază aspectele violente ale fabulei, la care adaugă ceea ce-i inspiră o vis comica unică în timpul său"71. Pentru Hans Henrik Brummer în "The Böcklin Case Revisited", evidențierea elementarului în natură, a emergenței instinctelor, a elanurilor dionisiace ca manifestări violente, incontrolabile, a unei vitalități primordiale, se integrează unei dimensiuni "existențialiste". Un tablou precum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
centarurii sunt niște ființe hibride, jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele destructurante, obscure, ale pulsiunilor instinctuale, ale subconștientului, a căror eliberare Freud o anunța subversiv prin motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului ei soț, o pictură "care să te facă să visezi". Böcklin pictează astfel una din cele mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și notele japonizante, mai ales în pictura și grafica engleză ale lui Burne-Jones, George Watts, Walter Crane. "De multe ori tabloul modern are un ton de gobelin: vechiu, șters; figurile parcă sunt într-o ceață, parcă le vedem într-un vis". În cazul lui Burne-Jones, sesizează o deformare a raporturilor fizice, tehnică menită să confere personajelor o anumită finețe și longilinitate, un efect de siluetă care devine o marcă a picturii simboliste. Oricum, nu mai există o dependență de model, acesta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiar instrumentul morții și mântuirii sale. Extazul Beatricei este, de asemenea, plasat sub semnul ambiguității, el indică deopotrivă mântuirea sa -, cei puri sunt admiși în Paradis -, de aici și transa mistică și atitudinea de devot, dar și fericirea temporară a visului de opiu, transa obținută prin intermediul substanței psihotrope, menite să ofere un paradis artificial și provizoriu. Expresia chipului Beatricei reflectă la limită această ambiguitate a afectelor, între beatitudine și suferință. Jane Burden, căsătorită apoi cu William Morris pentru a se stabili
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bune de nimic"93. Prima paralelă o ocazionează pe cea de-a doua, între pictura lui Burne-Jones și cea a lui Dante Gabriel Rossetti, cu care are multiple afinități, printre care și orientarea proprie picturii simboliste către teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează decisiv o femme fatale, Sidonia von Bork (1860), o guașă inspirată de romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O caracteristică pentru pictura simbolistă de factură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]