56,938 matches
-
a ajuns era una În care fiecare maimuță acționa astfel Încât să ajungă În situația optimă (prima maimuță Încerca să ia banana, iar celelalte o sancționau pentru a nu fi udate). La nivelul normelor, instituția poate fi explicată prin existența percepției Împărtășite de către toate maimuțele, conform căreia comportamentul de a te urca pe scară este inadecvat, iar comportamentul de sancționare a celor ce fac asta este adecvat. La nivelul regulilor, se poate explica suplimentar faptul că, În timp, Încercările de a mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
te urca pe scară este inadecvat, iar comportamentul de sancționare a celor ce fac asta este adecvat. La nivelul regulilor, se poate explica suplimentar faptul că, În timp, Încercările de a mai lua banane dispar cu desăvârșire, fiindcă toate maimuțele Împărtășesc percepția că acea acțiune este interzisă și, de asemenea, va fi sancționată cu promptitudine. Acest exemplu ne arată că o instituție (de exemplu, impunerea normei sociale de a nu te urca pe scară) apărută pentru a rezolva o problemă de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fie să funcționeze ca simple aranjamente Între actorii internaționali (de exemplu, Tratatul dintre SUA și Canada, cu privire la calitatea apelor din zona Marilor Lacuri) (Brahm, 2005). Însă, În funcție de problematica de la nivel internațional, se pot forma și anumite reguli nescrise care sunt Împărtășite de anumiți actori internaționali. Este cazul Europei de Est, care, după 1989, a trecut prin modificări profunde, ceea ce a determinat actorii internaționali să-și coordoneze (formal și informal) acțiunile În această zonă. Cazul romilor din România nu poate fi scos
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicile care au o incidență asupra acțiunilor noastre? 6. Planurile noastre sunt adaptate corect și rapid la exercitarea controlului? 7. Scopurile stabilite în materie de performanță sunt rezonabile? B. ANGAJAMENT 1. Principiile noastre de integritate și valorile noastre etice sunt împărtășite de toți și puse în practică? 2. Persoanele sunt recompensate în mod corect, ținându-se cont de obiectivele și de valorile organizației? 3. Înțelegem bine față de ce avem obligația de a raporta și avem o definiție clară a puterilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
emite o opinie asupra procesului de gestionare a riscurilor la nivelul organizației, atribuții care altfel îi reveneau comitetului de audit; comitetul de risc, stabilit ca un for al directorilor executivi, care au responsabilități în domeniul administrării riscurilor și unde își împărtășesc experiențe în vederea elaborării propriilor măsuri de gestionare a riscurilor Guvernanța corporativă 262 și a asigurării eficacității gestionării acestora. Totuși, această modalitate de organizare a comitetelor de risc nu exclude și persoane nonexecutive în structura sa. În această situație atribuțiile privind
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
putea exista îmbunătățiri? au fost eficace procesele noastre de monitorizare și verificare? cum ar putea să fie îmbunătățit, în general, procesul nostru de management al riscurilor? cine trebuie să fie la curent cu ceea ce s-a învățat și cum putem împărtăși aceste informații noi pentru a asigura eficacitatea învățării? ce trebuie să întreprindem pentru a ne asigura că evenimentele generatoare de eșecuri nu se vor mai repeta, ci cele ce generează succese?” integrarea continuă Partea finală a modelului captează nevoia integrării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
o altă firmă? 12 Care sunt taxele estimative, care este baza determinării lor și cum vor fi aranjate diferențele între taxele estimative și cele actuale? 13 Cum vor fi comunicate deficiențele semnificative sau alte comentarii privind controlul intern? 14 Cum împărtășește în cadrul său cunoștințele și expertiza? 15 Cum va utiliza firma tehnologia IT în decursul desfășurării misiunii de auditare? 16 Comitetele de audit trebuie să fie destul de capabile să evalueze performanța auditorilor externi și să-i facă răspunzători în situația neîndeplinirii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
faptele mărunte din existența ternă de zi cu zi. Observator atent al lumii comuniste, ca și al celei postdecembriste, cu care se confruntă cu prilejul unei întoarceri temporare în România, și totodată fin examinator al mecanismelor psihologice complexe, protagonistul romanului împărtășește dubla vocație a autorului pentru real și pentru introspecție. Luată în totalitate, opera lui D. se impune mai ales printr-o pătrunzătoare, chiar dacă uneori fastidioasă, capacitate analitică. SCRIERI: Povestiri din provincie, București, 1967; Catedrala, București, 1969; Anchetatorul apatic, București, 1971
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
pe de altă parte, valorizarea acestora în funcție de canoanele unei etici conotate ideologic. Referința constantă de-a lungul diverselor peripluri rămâne acel „acasă”-centru, printre ale cărui calități s-ar număra, nu în ultimul rând, valorile socialist-comuniste, pe care reporterul le împărtășește patetic. O profesiune de credință, relevantă în primul rând stilistic, poate fi citită într-unul din volumele care compun Spectacolul lumii: „De la firava potecă a primilor pași într-o natură virgină la scobiturile adânci săpate în blocurile de piatră ale
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
eter unor absenți. Florin Iaru nu intră În polemică nici măcar cu H.-R. Patapievici, pentru că amîndoi lucrează, pînă la urmă, În același trust. Dar nici Cărtărescu cu Breban, nici Marius Chivu cu Daniel Cristea-Enache. Toată lumea, pe platourile scenei culturale românești, Împărtășește aceleași opinii. Taberele nu se părăsesc niciodată. Revin, deci. Eseurile mele despre literatura franceză - uneori chiar despre literatură pur și simplu - Își cer un titlu apt pentru două direcții de sens : o dată, trebuie să acopere tematica eseurilor peste care tronează
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de pildă, Wittgenstein și Husserl s-au ignorat. Tot așa, francofilii de la noi nu-l au În bibliografii pe Ihab Hassan și scapă rostul termenului postmodern atunci cînd află că, de pildă, Michel Tournier și John Barth sînt considerașți ca Împărtășind aceeași gîndire subiacentă - postmodernă. Într-un număr jubiliar din Le Débat din 1988, În cuprinsul unui „dicționar al epocii”, În dreptul termenului „post-modern” apare un text care, Într-o pagină, pe două coloane, explică, de voie de nevoie, de ce cultura franceză
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
au găsit expresia În diverse tendințe ale modernității, dintre care cele reprezentate de filozofi adesea calificați astăzi de postmoderni, ca Jacques Derrida sau Michel Foucault.” (subl. mea). Astfel că Taylor, care este, pornind de la o presupoziție terminologică atribuită doxei, anti-postmodernist, Împărtășește, mutatis mutandis, aceleași puncte de vedere cu Rorty care este postmodernist. Astfel că se naște ideea greșită a unui postmodernism nihilist, anti-umanist, răspîndită de unii teoreticieni americani tradiționaliști, idee preluată apoi de foaerte mulți comentatori ai prezentului cultural. Ultima victimă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nimic În comun cu cel generat de Omul recent al lui Patapievici (nu Înțeleg să compar aici protagoniștii), scriitorul care trece de la 10.000 la 350.000 de exemplare vîndute este dat afară din redacția Perpendiculaire-i, sub acuzația de a Împărtăși principii reacționare. În plus, Angelo Rinaldi, un tandru romancier corsican nominalizat În 1980 la premiul Goncourt, califică Particulele elementare, În cronica sa săptămînală din L’Express, drept o “carte fascistă”. Foarte interesant este că tocmai această carte, “fascistă” sau măcar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
publicul specialist (cu Vies minuscules, 1984), Jauffret e convins că adevăul stă pretutindeni și În nici un caz nu Își are un loc bine definit unde trebuie căutat cu orice preț. Dar mai important este poate un crez pe care-l Împărtășește toată literatura franceză contemporană cu prețul scăderii notorietății ei la scară mondială: literatura nu trebuie să păcălească cititorul cu iluzii frumoase. Cel care crede altceva e inautentic - nu e scriitor. O spune de atfel un reputat filzof francez contemporan, Jean-Luc
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pratique de lecture, repose la question de la présence de l’auteur dans le livre, réinvente les protocoles nominal et modal, et se situe en ce sens au carrefour des écritures et des approches littéraires.” Lucrurile sînt mai simple și, aici, Împărtășesc punctul de vedere al Mariei Darrieussecq: autoficțiunea Începe ca o autobiografie și continuă ca un roman la persoana Întîi. Interesant este de ce literatura franceză contemporană, cel puțin, dar și cea autohtonă (iată, Cecilia ștefănescu, pînă la un punct) recurg frecvent
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așa, Anne Garréta nu face altceva decăt să-și exprime Îndoiala față de Literatură. A doua, În planul tematicii. Am tot vorbit despre eul reflectat, despre Descartes și Leibniz. Ei bine, există un cuvînt care sintetizează interesul major al intelectualului francez, Împărtășit de Garréta. Într-un interviu, scriitoarea mărturisește că o interesează condiția subiectului contemporan. Cititorului român i se va putea părea straniu cuvîntul subiect: de ce nu individ? Fără să-l trimit Înapoi la 1789, la umanismul universalist al lui Voltaire, voi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mortem: epitafuri gravate pe toate soiurile de marmură (enumerate cu delectare). La granița dintre lepidopter și pachiderm, extras dintr-un ou pe masa unui ambasador britanic ieșit la pensie, Palafox (1990) este creatura potrivită pentru a Înlocui moartea, cu care Împărtășește cel puțin două trăsături: iraționalitatea și impenetrabilitatea. Personaj suprarealist, cu geometrie variabilă, el dă ocazia creatorului (autorului, În cazul nostru) unor coliziuni lexicale și stilistice, coliziuni, În cele din urmă, ale literaturii cu realitatea. Sensul hazardului este dat de hazardul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și tancuri comuniste, cu oameni pentru care fiecare clipă a existenței este trăită ultimativ. Vera se va sinucide, medicul de țară Claude (naratorul mis en abyme) se va reîntoarce În sînul familei și va muri, nu Înainte de a-i fi Împărtășit totul naratorului-autor. Familia Ferenczi ascunde o Întreagă istorie, o east-side history, posibil document imagologic, bine păstrat În formol liric, pentru noi, românii. Lumea de basm a lui Holder te prinde definitiv În mrejele-i bine dezvoltate de Unguroaica. Romanul a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul” (1910, 1912-1913), împreună cu Ion Jelea și Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile din străbuni, C., care a fost un pedagog strălucit, se definește mai ales ca un afectuos prieten al celor mici. Pentru ei alcătuiește, în tovărășie
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
cu referiri la politic. Astfel, el poate comenta favorabil opera literară a unui adversar de idei ori desființa (fără „răutate”, dar fără milă) cartea unui scriitor a cărui poziție în chestiuni, bunăoară, social-politice ori de politică culturală etc. o poate împărtăși. A putut „nimici” fără ezitare cărți proaste ale unor autori față de care, pe plan uman, nutrea sentimente de prietenie, recunoștință ori prețuire cu temeiuri exterioare literaturii. Inflexibilitatea în materie de probitate critică, de filiație lovinesciană, impresionează puternic și chiar „sperie
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
în formarea lui, însă i-a oferit un model de valoare, probabil pe Dumitru Micu, cu al cărui spirit metodic și echilibrat prezintă certe afinități, pe C. Stănescu, cel care l-a încurajat în activitatea de cronicar și cu care împărtășește rara capacitate de a nu-și pierde cumpătul în polemici și de a izbuti să adune în ecuații credibile cele mai contradictorii elemente ale unui peisaj cultural agitat), dar nu se arată a fi imitatorul lipsit de personalitate ori susținătorul
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a lui D. Gusti; experimentarea „cunoașterii tacite” în procesul de cooperare interdisciplinară în cadrul echipelor monografice; codificarea experienței de cercetare monografică prin sistematizarea și publicarea „regulilor unei bune cercetări monografice”, ale analizei problemelor sociale, organizării muncii colective
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caută să impună lucruri ce n-au un substrat real. El acceptă numai ceea ce este o necesitate dovedită, o necesitate evidentă. Rațiunea, echilibrul conduc viața omului și aceeași metodă se potrivește și în tehnica mare a statului. Această doctrină este împărtășită și consacrată și ea de un mare bărbat politic, președintele Masaryck. Omul politic trebuie în toate actele sale să se inspire din realitate zice Masaryck. Tradiția istorică este o podoabă frumoasă, un material imens de care ne putem în mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care interesul nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor împărtășite cu alții ce au urmat trasee formative, pedagogice, culturale, academice, politice asemănătoare. Studiul se centrează deci pe contextele sociale și culturale împărtășite de respectiva persoană cu cei ce au urmat o traiectorie politică sau intelectuală asemănătoare. Complementar, vor trebui explicate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor împărtășite cu alții ce au urmat trasee formative, pedagogice, culturale, academice, politice asemănătoare. Studiul se centrează deci pe contextele sociale și culturale împărtășite de respectiva persoană cu cei ce au urmat o traiectorie politică sau intelectuală asemănătoare. Complementar, vor trebui explicate diferențele, momentele de alegere între alternative intelectuale și politico-culturale diferite. Narațiunea va pendula inevitabil între texte și contexte, încercând astfel să surprindă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]