65,481 matches
-
antrenament muscular : - Suprapunerea exercițiilor pe ritmul respirator după o prealabilă corectare a respirației.Respectarea orarului de lucru și a etapelor indicate de logoped. - Integrarea exercițiilor într-o educație fizică generală. - Pentru deprinderea exercițiilor și eficiența lor, copilul le va continua acasă, sub supravegherea atentă a familiei, care va controla respectarea întocmai a indicației de lucru logopedic. - Aplicarea consecventă a tehnicii, continuitatea și ritmicitatea exercițiilor pe întreaga perioadă prescrisă. - Respectarea principiului efortului progresiv din punct de vedere al intensității, duratei și ritmului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cei care nu se bucură de interesul și sprijinul afectiv al familiei, ceea ce evidențiază importanța antrenării mamei în activitatea de corectare a vorbirii. - Tratamentul logopedic trebuie să aibă un caracter programat și să se efectueze continuu la cabinet și discontinuu acasă, având în vedere obținerea unei vorbiri normale până la vârsta școlarizării. Numai astfel este posibilă dispensarizarea copiilor rhinolalici urmărind prin controale periodice progresele înregistrate. Din anchete psiho-sociale efectuate în mediul familial și școlar, s-au desprins tendințe de izolare cu socializare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbi, nu putem face abstracție de sistemele lingvistice în care funcționează acestea. Nu e vorba aici doar de diferențele de structură dintre formule (de pildă: en. When the cat's away, the mice will play - rom. Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă, unde textemul românesc se caracterizează printr-o specificare mai plastică a situației), ci și de posibilitățile semantice pe care fiecare dintre acestea le comportă în propriul sistem lingvistic și care pot genera uneori efecte expresive inaccesibile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
primul semn concret după modificarea frontierei - dincolo de metamorfozarea atmosferei generale a străzii - a fost că soției sale i-a căzut pe umeri toată treaba din casă, până și spălatul vaselor - aproape toate secuiencele angajate servitoare la Brașov s-au întors acasă, în satul natal, aflat peste frontieră. Polițistul din satul Armășeni (Csíkmenaság) îi dădea astfel știrea, într-o maghiară stâlcită, părintelui tânărului K.A., de 19 ani: "Acum suntem maghiari". La care cel oprit în drum i-a răspuns: "Am fost
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sub administrația românească. De pildă, în Odorheiul-Secuiesc pe ostașii evrei din trupele ungare i-a întâmpinat și i-a ospătat comunitatea locală, sub regim de status quo ante, iar de Roșh Hașhanah fiecare membru al comunității a invitat la el acasă câte un coreligionar din armata ungară; încă de la ora aceea militarii evrei aveau parte în armată de un regim mixt. Cu toate că începuse organizarea formațiunilor de muncă forțată, mulți rezerviști evrei puteau îndeplini chiar serviciu regulamentar în uniformă, purtând pe braț
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Hadik András, guvernator de Bucovina. La conferința transilvană din octombrie 1940, despre care am mai pomenit, s-au găsit numeroși sprijinitori de rang înalt a cauzei: pe lângă juristul și scriitorul Mikó Imre sau prim-ministrul Teleki Pál, care încurajau aducerea acasă nu numai a secuilor și ceangăilor, dar și a diasporelor de maghiari trăitori în marile orașe românești, mai exista un adept al cauzei: Ravasz László, episcop reformat în ținutul Dunării. El declara atunci: "Una din problemele vitale ale Transilvaniei este
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu considera imposibilă nici măcar racolarea unei țări vecine, chiar și a unei a treia țări. Referindu-mă la cele spuse mai înainte, mulți gândeau așa în epocă. Închiderea în rezervații a băștinașilor din America, transferul amplu din Uniunea Sovetică, aducera acasă a germanilor din Țările Baltice sau din Volhinia, încercările de repopulare a Ucrainei, schimbul de populație, mai întâi sângeros, apoi obișnuit și regulat dintre Turcia și Grecia (la sfârșitul Primului Război Mondial), toate acestea sugerau că metoda putea fi un drum potrivit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dezvoltare a infrastructurii, un exemplu concludent rămâne scrisoarea soției unui român pe nume Florian Oltean, o scrisoare din 1940, din care putem ghici cele mai negre întâmplări din viața atât de zbuciumată a Sălajului de atunci. Numitul Florian Oltean, reîntors acasă, în Șimleul Silvaniei (Szilágysomlyó), pe 14 septembrie 1940, de la spitalul din Zalău (Zilah) a fost ridicat de poliție, a doua zi, pe 15 septembrie. A fost dus cu căruța, sub pază militară, la Zalău, și, de atunci n-a mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
comuna de 1500 de persoane ajunsese la o treime din acest număr. Este normal să avem mai puține date despre trecerile reușite de frontieră, dar, din rapoartele asupra trecerilor ilegale, aflăm, de pildă, cât de rău se putea termina vizita acasă a unui student din Transilvania de Nord: pedepsirea lui se putea solda chiar cu o internare într-un lagăr. Fuga de serviciul militar exista și de partea maghiară. Comitatul Cluj (Kolozs), ca district întins de-a lungul noii frontiere, artificial
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
plecat în Occident. Ceilalți au fost uciși. Conform unei evaluări din noiembrie 1944, pe teritoriul Transilvaniei rămăseseră 7200 de evrei; dintre aceștia, 1000-1500 au avut parte de anume privilegii, s-au putut salva de deportare, au evadat și/sau întors acasă după munca forțată. Numărul acesta a crescut, trei ani mai târziu, la aproximativ 45 de mii - unii întorși din lagăre, în parte din teritoriile din afara Carpaților sau prin bunăvoința evreilor de limbă română din Transnistria. După calculele lui Tibori Szabó
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a subminat moralul de luptă al grănicerilor secui: când și-au văzut pământul natal cotropit, primul gând le-a fost la cămine și familii, mulți s-au și desprins de trupele în retragere și, pur și simplu, s-au reîntors acasă, gest aprobat de șefii mai omenoși. Sebő Ödön, în memoriile sale (în care și scrie despre cele mai alese moravuri militare ungurești), consemnează: "M-am și așteptat ca, de îndată ce vom ajunge în Țara Secuilor, mulți dintre ostașii care locuiau acolo
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mai omenoși. Sebő Ödön, în memoriile sale (în care și scrie despre cele mai alese moravuri militare ungurești), consemnează: "M-am și așteptat ca, de îndată ce vom ajunge în Țara Secuilor, mulți dintre ostașii care locuiau acolo vor voi să plece acasă, considerând războiul încheiat. Nici măcar nu m-am gândit să împiedic asta"143. În același timp, pe alte porțiuni ale frontului transilvan, sorții s-au arătat, la început, mai norocoși. În zona Cristuru Secuiesc (Székelykeresztúr), armata ungară eliberase pentru câteva zile
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
oameni în vârstă care să-mi vorbească despre comuna mea, despre tradiții, despre obiceiuri. Am simțit că este foarte important să-mi cunosc rădăcinile. Am fost mândră totdeauna de oamenii locurilor, de măreția ținuturilor. De fiecare dată când mă întorc acasă îmi tresaltă inima de bucurie, când urc drumul șerpuit și ajung pe culmea dealului Vf. Crucii, de unde se așterne ca-ntr-o poveste Valea Proviței. Valea Proviței are un farmec deosebit nu numai pentru noi, cei născuți și crescuți aici
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
naturii, aerul sănătos, clima blândă sunt motive care au atras pe cei care și-au dorit o casă de odihnă, departe de aglomerația și poluarea marilor orașe. Pentru mine Valea Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aerul sănătos, clima blândă sunt motive care au atras pe cei care și-au dorit o casă de odihnă, departe de aglomerația și poluarea marilor orașe. Pentru mine Valea Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dorit o casă de odihnă, departe de aglomerația și poluarea marilor orașe. Pentru mine Valea Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e cerul de deasupra împovarat de-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e cerul de deasupra împovarat de-atâtea stele, Acasă e locul unde mă întorc mereu cu drag, iarăși și iarăși Și așa va rămâne întotdeauna.... I. POZIȚIA
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e cerul de deasupra împovarat de-atâtea stele, Acasă e locul unde mă întorc mereu cu drag, iarăși și iarăși Și așa va rămâne întotdeauna.... I. POZIȚIA GEOGRAFICĂ În România sunt numeroase locuri pline de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e cerul de deasupra împovarat de-atâtea stele, Acasă e locul unde mă întorc mereu cu drag, iarăși și iarăși Și așa va rămâne întotdeauna.... I. POZIȚIA GEOGRAFICĂ În România sunt numeroase locuri pline de frumuseți naturale, bogate în evenimente istorice și în conținut etnografic, demne să atragă pe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se termine cu „Perinița”. Avea și ea strigături: „Cine joacă Perinița Of, Nae, Nae! Să sărute și gurița Of, Nae, Nae! Hai pune pernița jos, Of, Nae, Nae! Și te pupă cu folos Of, Nae, Nae!” Seara, după ce fetele plecau acasă (la asfințitul soarelui) atât tinerii fără familii cât și familiștii se retrăgeau la cârciumă unde, până noaptea târziu consumau băuturi alcoolice. După 1930, populația începe să se „modernizeze”. Apar valsul și tangoul. Acum, alături de dansurile vechi se dansau și cele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
colindătorilor nu ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii mici, de câțiva ani, conduși de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau numai pe la casele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de măr!”, la altă melodie sau „Lerui, lerui Doamne!” la a treia melodie. Voi prezenta în continuare cele trei poezii cântate pe aceeași melodie având refrene diferite: „La poartă la Ștefan -Vodă Stăteau doi țărani de vorbă Ștefan-Vodă nu-i acasă, C-a plecat la vânătoare Să vâneze căprioare. Căprioare n-a vânat Și el singur s-a-mpușcat C-un pistol de diamant.” *după fiecare vers se cântă: „Dă-i Domnului, Doamne!” sau: „În seara de Sf. Vasile Mulți boieri la curte
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
procure din timp vin, pește sărat (în trecut), pește marinat (acum), pâine, iar fiecare participant la slujba de Înviere primea câte un pachet cu pâine și pește și un pahar cu vin. Acest ospăț este denumit „praznic”. Când se întorceau acasă de la slujba Învierii veneau cu lumânările aprinse pentru a-și aduce fiecare în familie „lumină sfântă”. Această „lumină” semnifică înțelegere, spor în casă, bogăție. III. 4.4 OBICEIURI DE VARĂ - „PAPARUDELE” Vara, dacă era secetă, se încerca forțarea cerului să
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]