56,307 matches
-
alunga, se amîna, nu mai aveam loc în chiar locul meu, mi-am dat seama că venirea ei îmi va schimba trupul cu o întîmplare împreună, ea lipită de suflet, sufletul între aripile lui gata să zboare, în doar cîteva clipe ne-am împuținat ea cît un fir de cenușă, eu cît un fir de praf, salteaua de iarbă în care dormeam duși, ea venind, eu plecînd, așa cum se întîmplă, nu cum ne vom imagina, de unde vii, unde pleci erau întrebările
Străina by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
duși, ea venind, eu plecînd, așa cum se întîmplă, nu cum ne vom imagina, de unde vii, unde pleci erau întrebările altor guri, alte urechi ascultau, alți ochi priveau, alte mîini se îmbrățișau, picioarele altora se apropiau, se îndepărtau, în doar cîteva clipe ne-am împuținat ca lacrima în ochiul stins, un fir de nisip în pustiu, pulbere într-un drum nesfîrșit, chip de fata morgana, cîntec de sirenă în timpanele ceruite, uitarea pe chipul fiecăruia, de nicăieri chipul ei, de pretutindeni ochii
Străina by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
soare, nu era ea, ea era foarte departe, nici gîndul nu o putea atinge, nu venea de nicăieri, nu pleca nicăieri, nu stătea locului, nici himeră, nici iluzie, ființa i se putea împlini numai atunci cînd se rostea, în acea clipă se puneau întrebările, de cum a venit am știut că va rătăci prin sîngele meu ca o boală, voi muri, ea va trăi ca un mormînt cu numele meu pe el, de cum s-a așezat lîngă mine am știut că mă
Străina by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
poezie a lui labiș " care îți place " pe care cu ani în urmă ai trimist-o împreună cu o scrisoare de adio fetei de care erai îndrăgostit după o criză solitară de gelozie și o noapte nedormită brațele de aer ale clipei duse și brațele ei cuprinzîndu-te * * * pe umeraș o cămașă verde (te rog nu mă mai suna nu-mi mai trimite mesaje știi de cîtăva vreme e un om în viața mea e stînjenitor să-i tot dau explicații ți-ai
POEZIE by Romulus Bucur () [Corola-website/Imaginative/14085_a_15410]
-
plăcea ție...) un munte de spumă de nes - tehnică specială™ " mîncat (tot) cu lingurița (una mie una ție) stai în jumătate-lotus cu ea în brațe (dar îmi păstrez șosetele în picioare ca în romanele erotice chinezești) atît cît ține-această clipă * * * o iubită care te părăsește e un bun prilej de meditație asupra unicității fiecărei ființe umane (asta pînă nu-ți trece senzația de gol atunci cînd mîna ta o caută în zadar) pe vremuri ai jurat o chestie ce cuprindea
POEZIE by Romulus Bucur () [Corola-website/Imaginative/14085_a_15410]
-
încredințare că voi ajunge vreo Nu știam pe-atunci de Mia Măntoiu, elevă la Școala Normală de Fete. Nici nu cercetasem să înțeleg viața omului dată în seama astrelor și-a lucrării lor secrete. Să fi fost ca oricare alta: clipă de rătăcire în primăvară Când am citit poeme la o întrunire literară. Coborând în sală, mi-a fost arătată de zei O fată cu groasă coada de păr împletită - ca biciul din trei funii de tei Până la mijloc pe spate
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
de brusturi și ambuscade. Un început de Martie se-anunță în vârful plopilor, dreaptă răsplată pentru sticleți și rândunele. Anotimpul deschide o incredibilă poartă spre fapte mari. Dar organele lumii își trădează zi de zi neputința: întâmplări care compromit ivirea clipei necesare. Întotdeauna eu, unul, am fost suspicios. Norii mi-au raportat isprăvile-nserării. Acum sunt sigur: luna uneltește. Să nu ne pierdem Să nu ne pierdem bunul obicei de a căuta să adulăm azurul ce ne sfidează! Nimic nu e
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
deși-mpreună, nu se-ating. Oroarea care le-nvrăjbește nu are leac. Da, mi-a fost dat să simt această rană cum supurează... Zodiile toate-și urmau cărările, măsura lumii era intactă: nu trăiam procesul nici unui secol, nici al unei clipe. Era doar fragmentarea mea în două splendori incompatibile, pe care hazardul le-mpăcase provizoriu. Din toate aceste tibii Din toate aceste tibii de îngeri Dumnezeu e-n stare să meșterească harfe eoliene. Dar cantorii nu mai cunosc demult cuvintele. Alge
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
aceeași linie de zare sub ochi cum ar deveni irealul locul din lucruri. În umbra zăpezii În umbra zăpezii apoi - umbră a tălpilor - oprind ziua de ieri și cea de azi și tot astfel până în limb hiperborean. Încât putea o clipă adia frunza-nghețată din arbori și pene de păsări noptatice peste arbori și suflet Hiberboreea începea atunci sticlind în propria-mi ființă. Cu ființe târzii născute din pântece târzii unduind lângă noapte în plină iarnă trupul meu se dezbrăca de
Poezii by Ștefan Melancu () [Corola-website/Imaginative/2597_a_3922]
-
când orologiul bate ora de împăcare cu ziua următoare un pescăruș cu aripile verzi îi dă binețe și-l îndeamnă să-i deschidă colivia viselor asta după ce-și făcuse rondul vreo jumătate de oră pe sub pleoapele lui în prima clipă copilul e cât se poate de circumspect cu sine nu-și trage fermoarul minții sub nici un chip, e prea odihnitoare noaptea neființei iar paginile din destin nu-i sunt încă pe de-a intregul scrise să-și poată decripta mutarea
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
de-a trăi o șansă, le anulezi pe toate dintr-un foc. Ceea ce pare un har, e un blestem. Sau doar un handicap. Dacă nu mai scrii nu înseamnă că faci altceva. în tot acest timp, te gândești doar la clipa când vei scrie din nou. între timp, faci bine sau rău celor care trec pe lângă tine cu intenția de-a se opri, să-și tragă sufletul. Dar tu nu știi asta. Deși te miști mereu poți fi găsit totdeauna unde
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
scrii. Eseul celui care-nvie fără să vrea Vegetezi liniștit pe lumea asta ca pe cealaltă, de regulă câte două zile la rând, că-ntr-a treia te ia câte-o minune de guler. De ce tu, te-ntrebi în prima clipă. O brumă de răspuns porți în tine încă de mic. Dar nu-nțelegi. în caz de minune nici n-are rost, îți spui tu liniștit. Dar lucrurile stau exact pe dos. Ce-ți scapă de regulă încă din prima clipă
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
clipă. O brumă de răspuns porți în tine încă de mic. Dar nu-nțelegi. în caz de minune nici n-are rost, îți spui tu liniștit. Dar lucrurile stau exact pe dos. Ce-ți scapă de regulă încă din prima clipă e că te-așteaptă o suferință pe măsura minunii. Minune care e la mâna primei venite. O femeie bineînțeles, care se poartă ca o fată (care-și caută fericirea cu lumânarea). Până moare. Dai aproape zilnic o raită prin toată
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
și fără să știi. Eseul de exorcizare Scoate răul din tine cât te mai simți bine. Dar nu odată cu tine, nu e momentul să te sinucizi și poate nici cazul, în general. Rupe-o zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă, cu tine cel înrăit. încet dar sigur. E ca și cum ți-ai tăia singur mâna sau piciorul cangrenat, ca să nu mori pe de-a-ntregul. Ia de bune toate imputările, toate criticile și observațiile care ți se fac
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
să știi. Eseul de exorcizare Scoate răul din tine cât te mai simți bine. Dar nu odată cu tine, nu e momentul să te sinucizi și poate nici cazul, în general. Rupe-o zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă, cu tine cel înrăit. încet dar sigur. E ca și cum ți-ai tăia singur mâna sau piciorul cangrenat, ca să nu mori pe de-a-ntregul. Ia de bune toate imputările, toate criticile și observațiile care ți se fac, - și înjurăturile
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
oricui, deși neschimbat, e totodată altul. Suficient să se tulbure primăvara norii să se prăvale cu foc între albiile mereu înnoite. Copil costeliv și amfibiu între ferestre aburite fără perdele. Apoi focul de sus ce leagă întunericul brusc al amiezei, clipa cea repede, cu soarele negru, fărâmicios, putred, afânat al serii ce vine majestuos de jur-împrejur, de pe dealuri, cu aerul încremenit. În care imponderabil poți să urci ori să cobori aninat precum o steluță ce zboară ce pâlpâie nouă. Mesă Cel
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
fătului expulzat din pântecul cald al mamei - acolo șăzum și plânsem doar cu el în brațe cum fiecare ne purtăm singur în brațe de atunci. Târziu în iarbă un țârâit de greier Se oprise ceasul. Dar eu îmi amintesc doar clipa de dinainte. Era Noapte. Era dimineață. Era zi. Nisip cernea încet de sus. Călcam fără teamă pe apă. Mă izbeam cu toată fața ca în oglinzi paralele de aerul vertical. Plecam îndepărtându-mă. Un punct. Mult mai slab ca boaba
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
ude tremurânde, în ele crește tot mai înalt un alt munte dedesubt sub un alt cer mai adânc, sub arcade imense de lemn viu, de stejari noduroși, centenari pe care încă sar iuți, amețitor acele unui ceasornic vegetal înapoi spre clipa ce-a fost, spre ziua de ieri. Cine sunt eu Țara mea nu, nu o cunoscusem vreodată. Decât pe aceasta de-acum, iat-o, ce de adopție. O, timpuriu, prea timpuriu am fost expulzat. Nu-mi amintesc mai mult oricât
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
eu Țara mea nu, nu o cunoscusem vreodată. Decât pe aceasta de-acum, iat-o, ce de adopție. O, timpuriu, prea timpuriu am fost expulzat. Nu-mi amintesc mai mult oricât de mult încercat-am - iar anii fug în galop - clipa aceea. Abia acum că-s bătrân, orb și-ncet împăcat cu limba-i cea nouă - ce-o știu buchisând chinuit mai mult de-o decadă de luștri - am aflat și adevărul ei ce învinge pustiind de jur-împrejur ca focul: ca
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
țara promisiunilor de viitor, în care copiii noștri vor trăi mai bine, iar nepoții chiar mai bine, și tot așa, din generație în generație. Partea bună a vieții Un copil uitat înadins într-o gară din România este viitorul acestei clipe. Pe rând, singuratici obezi trec în revistă vitrine stilate, iar domnișoare studente germane râzând umblă în grupuri la braț pe o stradă aglomerată din München, pe Kaufingerstrasse, în seara fericirii afișate public, pe străzi unde singurătatea se sperie și amână
Poezii by Vasile Baghiu () [Corola-website/Imaginative/4965_a_6290]
-
părintească. * corabia ca un mic oraș cu sfinți. în valurile pustiei din inima pustiei. regele găsindu-se între morți. ca noi toți. în pustie, părinți spovedind, aplecați cu urechea la buzele dreptcredincioșilor. măgăruși cu hamuri scrise ducând samare. prin nisipul clipelor, câini vorbitori. copii cu mâini băgate în cap, cu fețe de crini. printre buturugi de măslini. prinși în furtuna fără sfârșit a rugăciunii, abia ne ținem pe loc. * scriu în mic așternut de hârtie. și ne izbăvește pe noi de
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
tot ascunsul lor. a întins mâna după paharul aflat pe raza absenței. el așezat în fundul gropii, printre cei scoși dintre morți. încă înfășați în giulgi. * orb fiind, îl trăgea altcineva printre sunete și mirosuri. printre stâlpi moi ai puzderiei de clipe. simțind ca o fereastră în creștete. peste grâul cuvintelor răsucit. al cerurilor fără de asemănare. primul copac înflorit smuls. după ce asudase la cântatul utreniei. într- un catastif stătător. morți scoși de prin uliți. în grădini cu păsări spirituale. așteptând o
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
ascultătoare din lume. E drept, din cînd în cînd amorțește. Și-atunci, delicat și cu adîncă supunere, își scuză neputința și-mi cere voie să se întoarcă de pe-o parte pe alta, să-și schimbe mîinile. Și dacă, în clipa aceea, eu stau cu prietenii mei, doisprezece și beau la ea, trebuie, o clipă, doar o singură clipă, să ne ridicăm paharele. * Și să ținem în aer pîinea. Noi facem, atunci, semnul crucii peste masă, ca s-o sfințim, dar
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-website/Imaginative/5037_a_6362]
-
cu adîncă supunere, își scuză neputința și-mi cere voie să se întoarcă de pe-o parte pe alta, să-și schimbe mîinile. Și dacă, în clipa aceea, eu stau cu prietenii mei, doisprezece și beau la ea, trebuie, o clipă, doar o singură clipă, să ne ridicăm paharele. * Și să ținem în aer pîinea. Noi facem, atunci, semnul crucii peste masă, ca s-o sfințim, dar ea e sfîntă, sfîntă dinainte. Pentru că ea ne slujește. Și ține, pe ea, îmbucăturile
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-website/Imaginative/5037_a_6362]
-
scuză neputința și-mi cere voie să se întoarcă de pe-o parte pe alta, să-și schimbe mîinile. Și dacă, în clipa aceea, eu stau cu prietenii mei, doisprezece și beau la ea, trebuie, o clipă, doar o singură clipă, să ne ridicăm paharele. * Și să ținem în aer pîinea. Noi facem, atunci, semnul crucii peste masă, ca s-o sfințim, dar ea e sfîntă, sfîntă dinainte. Pentru că ea ne slujește. Și ține, pe ea, îmbucăturile. Și foamea noastră. Și
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-website/Imaginative/5037_a_6362]