55,798 matches
-
, asociație înființată la Chișinău la 23 iunie 1939. Constituirea a fost precedată de discuții aprinse și îndelungate în presa locală din anii 1937-1939, cu participarea scriitorilor Nicolai Costenco, Vladimir Neaga, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali ș.a. Dezbaterile au gravitat în jurul unor chestiuni precum desemnarea celor îndreptățiți să formeze societatea („tinerii” sau „bătrânii”), calitatea de membru, bazele juridice și scopul ei primordial, atitudinea față de corpul scriitoricesc. Organizarea în conformitate cu necesitatea de consolidare a forțelor locale și de autodeterminare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
făcută numai din structuri, ci și din idei și istorie. E necesar să reamintesc cealaltă jumătate a propoziției, să se inverseze puțin această mișcare a balanței, și să ne reamintească, deci, faptul că, fără ideile pe care le vehiculează, fără dezbaterea de idei ce se desfășoară în interiorul literaturii, nu se poate vorbi de literatură.” Pot fi identificate și efecte pozitive ale formalismului în critica literară care a învățat să descopere mecanismele de funcționare a textului literar, iar literatura propriu-zisă a câștigat
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
lumea modernă, de la dinamica economică a imigrației și a rasismului, până la fundamentalismul religios. Așa cum în anii ’60 a existat ideea de „modernizare”, care a avut primatul în științele sociale, la fel noțiunea de „globalizare” constituie cuvântul cel mai folosit în dezbaterea antropologică actuală. La începutul analizei noastre ne propunem să indicăm semnificația termenului. Doi autori americani, David Held (profesor de politică și sociologie la Open University) și Anthony Mc Grew (profesor de Relații internaționale la Southampton University), după o analiză atentă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
această criză nu este cauzată de refuzul valorilor, ci de faptul că ele nu sunt înțelese îndeajuns. Alături de acest fapt asistăm în mod paradoxal la un fenomen opus, la ceea ce a fost numit „întoarcerea eticii” , la nivelul unor contexte de dezbatere publică în domenii, precum bioetica, mijloacele de comunicare, economia, ecologia, politica și sportul. Criza despre care vorbim derivă și din faptul că norma prezentată după canoanele tradiționale este doar obiectul unei înțelegeri abstracte, care nu reușește să devină o forță
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
oricărei persoane la o existență decentă și responsabilă. 1.1.1 Discursul despre conștiință: Gaudium et spes 16 La acest punct, intenția noastră este să facem o scurtă trecere în revistă a elaborării conceptului de conștiință care a constituit obiectul dezbaterilor conciliare (în cadrul Conciliului Vatican al II-lea), fiind conștienți de faptul că „o cunoaștere a istoriei unui document magisterial, motivațiile care i-au determinat apariția, situațiile la care se referă, exigențele la care vrea să răspundă, discuțiile care au contribuit
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
syneidesis, Paul intenționează să comunice mesajul profeților cu privire la inima omului în care Dumnezeu face cunoscută legea iubirii. Așadar, categoriei biblice de inimă îi este asociată cea de conștiință, de matrice greco-elenistică, înțeleasă ca instanță sau tribunal interior, unde se desfășoară dezbaterea prin „raționamente” - logismói - de acuză sau de apărare reciprocă. Conștiința care călăuzește viața neamurilor este reflexul acelei legi pe care Dumnezeu a dat-o lui Israel. Conținutul normativ al legii mozaice asupra planului operativ găsește o confirmare - synmartyreìn - în conștiința
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Conciliul Vatican II, teologii manifestă un interes slab față de tema conștiinței morală, concentrându-și atenția asupra normativității morale și asupra opoziției dintre „etica autonomă” și „etica credinței”. În acest mod, se poate spune că tema conștiinței a rămas la marginile dezbaterii post-conciliare. În viziunea moralei normative, adevărul moral se impune prin intermediul normelor care reglementează comportamentul concret, lăsând pe al doilea loc legătura obiectivă care obligă subiectul moral. În acest context, conștiința apare ca o expresie a individualității și a geniului personal
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tinde să exprime acest dinamism prin activitatea care îi este proprie. Termenul de „ipostază” este sinonim cu cea de persoană, deoarece există o subzistență proprie persoanei, fiind vorba de o subzistență relațională. Se afirmă că: „Unul din aspectele cruciale ale dezbaterii filosofice, activat de creștinism în jurul conceptului de persoană, constă tocmai în a stabili dacă ea indică substantia abstractă sau concretul subsistens. Direcția în care se îndreaptă teologia trinitară este evident cea de singularitate a persoanei, a concretului său individual, a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
între Dumnezeu și creație. Aceasta este vocația omului de a depăși aceste diviziuni, pentru a manifesta caracterul teofanic al universului. Jean Claude Larchet recunoaște că viziunea lui Maxim trimite, așa cum s-a observat, la distincția naturii de ipostază, beneficiind de dezbaterile cristologice consecutive conciliului din Calcedon și de elaborările predecesorilor săi apropiați, dintre care Léonce de Ierusalim și Iustinian, și de propriile reflecții cristologice. Noțiunea de natură (eύσις) se raportează la universal, la gen și la specie, și definește ceea ce este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fi supuși autorității părinților). Desigur, aceasta nu înseamnă că normele se schimbă, ci numai factorii relevanți din punct de vedere etic, care se referă la situațiile în care oamenii sunt chemați să acționeze moral. O ulterioară clarificare a problemei supusă dezbaterii o extragem din raportul ortodoxie și ortopraxis. 1.3 Ortodoxie și ortopraxis Termenul „ortopraxis” (din grecescul orthós = corect și pràxis = acțiune) a fost introdus în teologie prin contribuția teologiei eliberării și a teologiei politice, pentru a face apel la dimensiunea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în sens restrâns, experiența este cunoașterea directă, concretă și pozitivă a lumii sensibile, a fenomenelor sale, a legilor prin intermediul observației și a experimentului și este opusă cunoașterii raționale și apriorice. Fără a avea intenția de a face o istorie a dezbaterii în jurul contribuției componentei sensibile în actul de cunoaștere, considerăm că este importantă o trecere în revistă a dezvoltarea ei filosofice. Astfel, Platon o consideră înșelătoare și utilă doar ca instrument pentru reminiscența ideilor, în timp ce Aristotel vede în această componentă elementul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ale apocalipsei, care evocă răvășiri cosmice, războaie, temeri, sânge, moarte, cu tema nonviolenței și lansează o sfidare: în pofida prezenței violenței sub diferitele forme din Cartea Apocalipsului, mesajul său este de speranță și nonviolență. În spatele (background-ul) acestei teme există o dezbatere reală, care îi vizează în primul rând pe bibliști și pe moraliști, dar și pe sociologi, pe antropologi, care oferă diverse chei de interpretare, ținând cont de contextele lor de lectură sociale și politice. Dintre acestea menționez câteva: un mod
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de a participa la dezvoltarea viitoare a zonei, exprimându-și viziunile privind tipul de comunitate viitoare în care vor să trăiască. Implicarea comunității necesită ca procesului de planificare să-i fie alocat mai mult timp și poate avea ca rezultat dezbateri ample asupra implicațiilor viitoare a diverselor tipuri de dezvoltare sau a scenariilor posibile, adesea incluzând multe discuții despre raportul relativ dintre costuri și beneficii, atât la nivel economic, cât și de mediu și social. Din cauza creșterii în mod justificat a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
schimbarea rețelei, dizolvarea rețelei, alcătuirea unei organizații formale. Implicarea activă a tuturor partenerilor, relațiile pe termen lung și încrederea între aceștia sunt factori motivatori care pot contribui la succesul proiectelor comune. Hotărâtoare rămâne însă capacitatea șefului rețelei de a facilita dezbaterea de idei, de a stopa conflictele personale și de a menține „vie” rețeaua. Nu în ultimul rând trebuie asigurată logistica minimă necesară - mijloacele de comunicare rapidă, în primul rând accesul la Internet. Succesul unei rețele poate fi măsurat prin rezultatele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
etc.). În martie 2003, Institut de la ville et du développement din Evry a organizat colocviul "10 ans de Développement Social Urbain". Din volumul (a cărui apariție a fost finanțată de către Délégation Interministérielle à la Ville) care a reunit esențialul intervențiilor, dezbaterilor și dărilor de seamă, aflăm importante aspecte lămuritoare privind nașterea și devenirea DSU. Astfel, reușita politicii DSU a depins de mai buna coordonare a acțiunilor (fiindcă între timp protagoniștii 2 acestei politici au devenit mai numeroși și tot mai interdependenți
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începând cu 1999 au vizat implicarea locuitorilor din blocuri în acțiuni punctuale. Câștigurile de experiență au fost capitalizate, ca și rețelele create, urmărindu-se perenizarea lor. Au fost organizate reuniuni lunare cu scopul de a difuza informații, de a facilita dezbateri pe tematica gestionării cartierului. Un chargé de mission (însărcinat cu o misiune) de la primărie a avut ca obiectiv să informeze cetățenii privind activitățile în curs și să elaboreze un punct de vedere colectiv privind devenirea cartierului, pentru partenerii externi. Consiliul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
autonomiei locale și conceptul de democrație locală (dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea treburilor publice, una dintre pietrele unghiulare ale democrației în țările Europei, a cărei întărire este un factor de stabilitate). Cetățeanul poate avea inițiativă, poate participa la dezbateri, la dialog, gradul său de mobilizare, de participare poate fi vizibil prin participarea la viața asociației de locatari, în comitetele de cartier, în asociații etc. Specialiștii în democrație numesc dorința și voința locuitorilor de a se implica citadinitate. Dar cum
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vizat în permanență pertinența obiectivelor, coerența activităților și impactul favorabil potrivit aprecierilor locuitorilor. S-au constituit tablouri sintetice care prezentau transparent elementele de diagnostic inițiale, programarea tuturor activităților cu sumele aferente și termenele de realizare. Pe lângă reuniunile de informare și dezbateri (un local de informare a tuturor cetățenilor a fost deschis în permanență, și el conținea planșe, machete, prezentări în ppt, imagini filmate), au fost constante preocupările de concertare a tuturor mijloacelor de intervenție comunale (inclusiv acordarea RMI, a ajutoarelor sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
științe sociale propune analize privind folosirea imaginilor pentru a descrie și analiza orașul, documentare sociologice, prezentarea video a rezultatelor științifice privind orașul și problemele sale. Colocviile și congresele de sociologie ce au ca obiect problematica orașului sunt extrem de utile prin dezbaterile la care participă cei implicați, din toate disciplinele. Revistele și seriile tematice ale editurilor (privind comunitățile teritoriale urbane) prezintă tradiții ale studiilor savante, dezbateri actuale în domeniu. Studiile de teren sunt de maxim interes pentru responsabilii politicilor orașului, pentru partenerii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale. Colocviile și congresele de sociologie ce au ca obiect problematica orașului sunt extrem de utile prin dezbaterile la care participă cei implicați, din toate disciplinele. Revistele și seriile tematice ale editurilor (privind comunitățile teritoriale urbane) prezintă tradiții ale studiilor savante, dezbateri actuale în domeniu. Studiile de teren sunt de maxim interes pentru responsabilii politicilor orașului, pentru partenerii lor și cetățeni (unitățile de observație pot fi diverse, practicile cercetării pot folosi ancheta, chestionarul, convorbirea, focus-grupul, dar și hărțile mentale, cartografierea diferitelor decupaje
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o cartă a comunei o constituție politică în care se stabilea numărul, modul de alegere și atribuțiile judiciare și administrative ale magistraților municipali"1. Cu toate acestea, comparată cu alte instituiri, comuna oferea cadrul cel mai deschis reprezentării guvernaților în dezbaterea problemelor sale importante. Mai mult, în cazul recurgerii la alegeri pentru desemnarea autorității municipale, "putem constata că femeile votau ca și bărbații"2. De la sfârșitul secolului al XIII-lea, atitudinea regalității față de mișcarea comunală se modifică. Îngrijorată de independența tot
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al Doilea Imperiu, statul și-a legitimat intervenția prin considerații pragmatice. Acesta avea în vedere să fie auxiliarul dezvoltării economice și să satisfacă "nevoile îndreptățite ale poporului" (proclamația din 2 decembrie 1851). Pragmatic, al Doilea Imperiu se voia indiferent față de dezbaterile ideologice. Acesta nu a dezvoltat o viziune politică însă. După cum remarcă Pierre Rosanvallon: "Din cauza faptului că era autoritar, cel de-al doilea Imperiu a fost, paradoxal, preocupat de reforme: legitimitatea sa nu se baza în fond decât pe consimțământul practic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
jocul de apărare a privilegiilor financiare deja dobândite 2. Orașul Paris a impus construirea metroului pentru a face dovada unei voințe politice suficiente, pentru a arăta că știe să mobilizeze expertiza tehnică și capacitatea de împrumut financiar necesare proiectului său. Dezbaterea asupra construirii metroului care avusese loc în ultimii douăzeci de ani ai secolului al XIX-lea semnala prima tentativă de a controla pozitiv urbanizarea. Această atitudine se regăsește și la începutul secolului al XX-lea și se referă la toate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reținerea puterii publice de a trata problemele urbane ca pe probleme politice. Problemele urbane, din același motiv ca și faimoasele "probleme sociale" evocate de către Léon Gambetta, nu trebuiau să facă obiectul unor confruntări politice. Ele trebuiau gestionate, lăsate la latitudinea dezbaterilor publice, sub auspiciile administrației, dar mai ales a angajamentelor "oamenilor de bine". În toată această perioadă, statul republican a rămas ostil dezvoltării intervenției comunelor. Într-o țară marcată încă mult de diversitatea teritoriilor, recunoașterea politicilor locale părea să compromită imaginea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
relațiile pe care le întreținea cu organismele care realizau amenajarea și cu grupurile bancare. Marjă de manevră între ales și funcționar, trebuie să constatăm că după cum ne propune Jean-Pierre Gaudin "negocierea desfășurată în timpul acestei perioade rămâne o viclenie și scapă dezbaterii publice"185. Astfel, dispozițiile juridice, tehnice și financiare luate în materie de amenajare teritorială și planificare urbană au fost insuficiente pentru a face din politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]