55,839 matches
-
mirare că pe lângă oameni de știință, care erau încă sub puternica impresie a acestor descoperiri senzaționale, se antrenează și tineretul în lămurirea secretelor naturii. Otto Hahn, născut la Frankfurt pe Main, avea să fie și el unul dintre aceștia. Terminând facultatea de chimie este atras, la început, de domeniul fascinant al radioactivității și al izotopilor radioactivi și începe cercetări împreună cu Lise Meitner. Întrerupe cercetările pentru că simte nevoia de orizonturi mai largi și în anul universitar 1904-1905 lucrează la Londra cu chimistrul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
15.XII.1993, București), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Bora) și al lui Teodor Martin, subofițer de jandarmi. Își face învățătura la școlile normale din Oradea și Blaj, apoi urmează la Cluj câteva clase de liceu și Facultatea de Litere și Filosofie (1946-1950). În 1949 a debutat în ziarul „Lupta Ardealului”, continuând să publice în „Almanahul literar”, din al cărui colegiu redacțional a și făcut parte în 1950-1951. Este trimis la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
față de copiii lor, mândrindu-se cu rezultatele acestora, dar în același timp menținând reguli severe din teama ca aceștia să nu-și diminueze interesul pentru obținerea performanțelor școlare superioare. Mai ales în faza finală a ciclului liceal, premergător admiterii la facultate, părinții cu așteptări mari față de propriii copii suplimentează uneori până la refuz pregătirea școlară a acestora prin meditații suplimentare. Invers, părinții care manifestă așteptări școlare reduse față de copiii lor au tendința de a subevalua capacitățile acestora, tratându-i uneori ca pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
VIII.1942, Suceava), poet, prozator și jurnalist. Este fiul Elenei (n. Dima) și al lui Vasile Prelipceanu, avocat. Face școala elementară la Crasna (județul Sălaj) și Marghita (județul Bihor), urmează liceul la Curtea de Argeș (1956-1960), iar în 1961 este admis la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1966. După efectuarea serviciului militar la Școala de Ofițeri în Rezervă de la Otopeni (1967), ocupă diverse funcții ocazionale: director de club la Universitatea „Babeș-Bolyai”, redactor la ziarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
SÂNTIMBREANU, Mircea (7.I.1926, Băița, j. Hunedoara - 18.VIII.1999, București), prozator. Este fiul Letiției (n. Ardean) și al lui Gheorghe Sântimbreanu, miner. Învață mai întâi la Ghelari, Vețel și Leșnic, urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1935-1943), Facultatea de Drept (1943-1947) și Facultatea de Filosofie (1944-1951) la București. O perioadă este asistent la Catedra de drept penal a Universității bucureștene (1948-1951) și profesor de istorie la un liceu din București, apoi activează în cadrul Consiliului Național al Organizației Pionierilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
1926, Băița, j. Hunedoara - 18.VIII.1999, București), prozator. Este fiul Letiției (n. Ardean) și al lui Gheorghe Sântimbreanu, miner. Învață mai întâi la Ghelari, Vețel și Leșnic, urmează Liceul „Avram Iancu” din Brad (1935-1943), Facultatea de Drept (1943-1947) și Facultatea de Filosofie (1944-1951) la București. O perioadă este asistent la Catedra de drept penal a Universității bucureștene (1948-1951) și profesor de istorie la un liceu din București, apoi activează în cadrul Consiliului Național al Organizației Pionierilor (1966-1969), ca director general al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
milos, comite, paradoxal, o crimă. Fiind într-o stare de disperare, nevoit să-și amaneteze obiectele dragi cu valoare sentimentală un inel de la sora sa Dunia și ceasul de argint de la tatăl său, pentru că nu-și putea plăti taxele la facultate și era obligat să accepte sacrificiul mamei și sorei de a-i trimite bani, crezându-se și un instrument de asanare a răului, a ucis-o pe cămătăreasa Aliona Ivanovna și, întămplător, pe slujnica ei, Lizaveta. A șters urmele, ceea ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
GHEORGHIU, Mihai Dinu (8.XII.1953, Iași), eseist. Este fiul Anei (n. Oancă), educatoare, și al lui Dumitru Gheorghiu, inginer agronom. Urmează, la Iași, Liceul „C. Negruzzi” (1968-1972) și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția sociologie-psihologie, a Universității „Al. I. Cuza” (1972-1976), mai tarziu specializându-se prin doctorat la École des Hautes Études en Science Sociales din Paris (1991-1993). Funcționează ca profesor la Centrul Logopedic din Iași (1976-1980) și ca cercetător la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
lui Dumitru Țepeneag, contabil. În București urmează școala primară la „Iancului”, își continuă învățătura la Liceul „Mihai Viteazul”, apoi, exmatriculat disciplinar, se mută la Liceul „Matei Basarab”, de unde se întoarce la „Mihai Viteazul”, absolvind în 1954. Respins în 1955 la Facultatea de Medicină, urmează trei ani Facultatea de Drept a Universității bucureștene. Participă la manifestațiile studențești din 1956 și scapă ca prin miracol de arestare. În 1958 lucrează câteva luni într-o mină de lângă Târgu Ocna. Frecventează Institutul Pedagogic, secția română-franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
urmează școala primară la „Iancului”, își continuă învățătura la Liceul „Mihai Viteazul”, apoi, exmatriculat disciplinar, se mută la Liceul „Matei Basarab”, de unde se întoarce la „Mihai Viteazul”, absolvind în 1954. Respins în 1955 la Facultatea de Medicină, urmează trei ani Facultatea de Drept a Universității bucureștene. Participă la manifestațiile studențești din 1956 și scapă ca prin miracol de arestare. În 1958 lucrează câteva luni într-o mină de lângă Târgu Ocna. Frecventează Institutul Pedagogic, secția română-franceză (1959-1962), ulterior fiind un an profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
de referință devine din ce în ce mai specific și atitudinea devine din ce în ce mai specifică, astfel și atributele asociate cu identitatea devin mai specifice. De exemplu, un individ se poate identifica ca aflându-se la un anumit nivel academic, ca membrul al departamentului administrativ al facultății și ca profesor la alt nivel de specificitate. Participarea la o identitate socială este continuă de-a lungul timpului, grupul de referință devenind baza pentru această identificare, iar succesul sau eșecul grupului de referință ca întreg devine o sursă de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Ce regulament? De a nu admite în niciun caz această parte a poeziei care constă în imitație 9. Necesitatea de a o respinge în mod absolut se vede, cred, cu și mai multă evidență de când am distins și separat diferitele facultăți ale sufletului. Cum așa? Dumitale pot să ți-o spun; căci nu vei merge să mă denunți poeților tragici și celorlalți autori care practică imitația. Mi se pare că toate operele de acest gen cauzează ruinarea sufletului celor care le
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
părți: a demonstra, a respinge, a produce emoții violente (precum mila, spaima, mânia și altele de acest gen), ca și efectul de amplificare și efectele de reducere" (cap. 19). "Gândirea" este forma discursului adaptată la situația dramatică: "Este, spune Aristotel, facultatea de a zice ceea ce implică situația și ceea ce convine; acesta și este, în discursuri, obiectul artei politice sau retorice; căci vechii poeți își puneau personajele să vorbească în calitate de cetățeni, cei moderni îi fac să vorbească în calitate de oratori" (cap. 6). Gândirea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
admite un joc plin de aluzii, voit imprecis. Iată de ce, cel mai adesea, acest actor întrece măsura. Or, interpretând un personaj, nu este deloc nevoie să i se precizeze riguros contururile pentru a-i reda figura cu claritate. Spectatorul posedă facultatea de a completa aluzia prin propria-i imaginație. Mulți sunt atrași de teatru tocmai prin misterul și dorința de a-l pătrunde. Teatrul naturalist pare să refuze publicului această putere de a visa și de a completa pe care o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
efect de contrast. În Mutter Courage, cinismul vesel al song-ului din scena 1 este dezmințit de primul eșec al lui Courage, pentru că își pierde fiul. Song-urile, ca și celelalte elemente ale spectacolului, fac apel, la spectator, la o facultate de apropiere. Această discontinuitate a limbajului tinde să evite identificarea spectatorului. Decorul, care nu vizează crearea unei iluzii de realitate, este și el, în discontinuitatea sa, un element de distanțare. "Astăzi, scrie Brecht în Despre declinul vechiului teatru (1924-1929), este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ROȘIANU, Nicolae (10.IV.1935, Mateești, j. Vâlcea), slavist și folclorist. Este fiul Mariei Roșianu (n. Morărescu) și al lui Ion Roșianu, învățători. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, face studii liceale pedagogice la Râmnicu Vâlcea (1949-1953) și Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvită în 1958. Se specializează în folclor la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1962-1967), unde își susține și teza de doctorat. Revine la București, la Catedra de filologie rusă a Facultății de Limbi Slave
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Vâlcea (1949-1953) și Facultatea de Filologie la Universitatea din București, absolvită în 1958. Se specializează în folclor la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1962-1967), unde își susține și teza de doctorat. Revine la București, la Catedra de filologie rusă a Facultății de Limbi Slave, unde parcurge toate treptele universitare până la gradul de profesor (1997). Colaborează la „Analele Universității București”, „Luceafărul”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de referate, recenzii și sinteze”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Vestnik
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
revoluționarilor. Aproape un an, B. se află în centrul tuturor acțiunilor revoluționare. În martie 1849, după înfrângerea mișcării, se refugiază în Țara Românească, de unde, după arestări și eliberări succesive, ajunge la Viena. Un an și jumătate a urmat aici cursurile Facultății de Drept, după care, din octombrie 1852, se înscrie tot la Drept, la Universitatea din Pavia, obținând doctoratul în 1854. În ianuarie 1855, este chemat profesor la Iași, unde va preda filosofia la Academia Mihăileană. În 1856, este numit profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
Drept, după care, din octombrie 1852, se înscrie tot la Drept, la Universitatea din Pavia, obținând doctoratul în 1854. În ianuarie 1855, este chemat profesor la Iași, unde va preda filosofia la Academia Mihăileană. În 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ține cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat și public, de logică și de psihologie. Rămăsese partizanul acelorași idei liberale, unele chiar revoluționare, ca în 1848, câștigându-și aici numeroși adepți. Entuziasmați de ideologia sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
traduceri din lucrările lui F. K. von Savigny, K. von Rotteck, R. von Ihering). Din opera lui W. T. Krug, System der theoretischen Philosophie, a tradus partea referitoare la estetică, predând după ea la Academia Mihăileană și apoi și la Facultatea de Drept din Iași. Astfel, el difuzează o sumă de idei estetice care au pregătit înțelegerea principiilor junimiste: delimitarea specificului artei, definirea frumosului ca obiect al artei și stabilirea deosebirilor dintre frumos, adevăr și bine, sublinierea însemnătății gustului în judecata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
de valori efectuată în perioada 2002-2003" opiniile tinerilor privind divorțul, așa cum au rezultat ca urmare a aplicării unui chestionar pe eșantionul de 305 tineri, elevi de liceu și studenți, și a interviului organizat cu un grup de 10 studenți la Facultatea de Drept a Universității ,,Hyperion", au evidențiat faptul că, deși aceștia percep stresul și implicațiile negative ale unui divorț, au apreciat că, în anumite circumstanțe, cum sunt absența iubirii, incompatibilitatea cu partenerul, preferă divorțul [4, pp.243-252]. Opinia acestor tineri
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
diferențe semnificative în cunoașterea căilor de transmitere a BTS este nivelul de instruire; astfel, testul chi arată diferențe semnificative statistic la un p < 0,01 între cei care au doar școala elementară și generală comparativ cu cei cu liceu și facultate. Ponderea cea mai mare a răspunsurilor eronate se înregistrează în rândul celor cu nivel de instruire scăzut. Dintre toți cei care au apreciat în mod greșit că SIDA se transmite prin WC și baie, cei mai mulți sunt cu nivel de instruire
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
, Valeriu (18.IX.1939, Criva, j. Edineț), critic literar. Absolvent al Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1961), lector și decan la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, cadru didactic la Universitatea de Stat și la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, din 1994 devine și parlamentar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
devine și parlamentar. Doctor în filologie (1973), cu teza Internaționalul și naționalul în romanul moldovenesc contemporan, S. este coautor la mai multe lucrări colective, în general cu destinație didactică: Literatura moldovenească pentru copii (1983), Metodica predării literaturii moldovenești (1985) pentru facultățile de filologie, Istoria criticii literare moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat ca un promotor dogmatic al ideologiei și politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
POPA, Valeriu Mircea (4.X.1947, Timișoara), poet. Este fiul lui Carmen Elena și al lui Todor Mircea Popa, inginer în metale rare. Urmează Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția psihopedagogie specială - limba și literatura română, absolvită în 1976, făcând în particular și studii de muzică; are și preocupări de artă plastică. Participă la Festivalul de Muzică Pop al Facultății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]