55,424 matches
-
unui mandat de 6 ani fiecărui membru al Consiliului, care va expira evident la date diferite, ulterioare datei de 6 ianuarie 2017, în funcție de data validării individuale, după modelul " Se validează domnul/doamna judecător/procuror [...] ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 6 ani." 55. Astfel, în lipsa oricărei motivări, Senatul a adoptat o interpretare vădit diferită de interpretarea anterioară a dispozițiilor constituționale și legale. Prin modificările operate, Senatul a optat pentru interpretarea în sensul că fiecare membru al
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
de 6 ani." 55. Astfel, în lipsa oricărei motivări, Senatul a adoptat o interpretare vădit diferită de interpretarea anterioară a dispozițiilor constituționale și legale. Prin modificările operate, Senatul a optat pentru interpretarea în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii este validat pe un mandat întreg de șase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalți membri. Ca urmare a acestor hotărâri ale Senatului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 338/2016, prin care a dispus
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
interpretarea în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii este validat pe un mandat întreg de șase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalți membri. Ca urmare a acestor hotărâri ale Senatului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 338/2016, prin care a dispus declanșarea procedurii de alegere doar pentru 6 membri ai Consiliului, în locul celor al căror mandat de 6 ani expiră, respectiv 1 judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza întâi coroborate cu art. 57 din Legea nr. 317/2004 au fost asumate de cele două autorități publice cu competență decizională în această materie (Senatul României și Consiliul Superior al Magistraturii) și faptul că actele adoptate de acestea produc efecte juridice, determinând modalitatea de desfășurare a procedurii de alegere a noilor membri ai Consiliului, cu consecința modificării structurii de organizare și funcționare a acestui organism colectiv, Curtea constată că sunt incidente
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
la prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul supremației Constituției și obligația respectării legilor, în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normelor, și în art. 133 alin. (4) care stabilește durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Durata mandatului constituțional și legal al Consiliului vizează autoritatea publică, în ansamblul său, în vreme ce persoanele alese dobândesc calitatea de membru al acestuia și o exercită până la împlinirea termenului de 6 ani. Prin urmare, având în vedere trăsătura Consiliului Superior al
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
Durata mandatului constituțional și legal al Consiliului vizează autoritatea publică, în ansamblul său, în vreme ce persoanele alese dobândesc calitatea de membru al acestuia și o exercită până la împlinirea termenului de 6 ani. Prin urmare, având în vedere trăsătura Consiliului Superior al Magistraturii de organism colegial, mandatul membrilor săi expiră la împlinirea termenului de 6 ani, deci la aceeași dată pentru toți membrii. Cu alte cuvinte, persoanele care dobândesc calitatea de membru al Consiliului pe parcursul termenului de 6 ani, ocupând un loc vacant
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
în cadrul organismului colegial, își vor îndeplini atribuțiile legale și constituționale de la data validării sau alegerii în funcție, după caz, pentru restul de mandat rămas până la expirarea acestui termen. Orice interpretare contrară, în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi validat sau ales pe un mandat întreg de 6 ani, care curge individual, independent de mandatele celorlalți membri, este neconstituțională. De asemenea, Curtea constată că, în aplicarea art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
durata mandatului, deci au ca obiect aspectele care au generat o interpretare diferită, viciată din perspectiva constituționalității, în vreme ce prevederile art. 57 stabilesc doar organizarea de alegeri pentru locul rămas vacant în cazul încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, Curtea urmează să admită excepția de neconstituționalitate și să constate constituționalitatea dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004 în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant își exercită calitatea de membru al
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
Curtea urmează să admită excepția de neconstituționalitate și să constate constituționalitatea dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004 în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant își exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani, și să respingă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 317/2004 în raport cu criticile formulate. 62. Având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
că Hotărârea Senatului nr. 28/2016 privind modificarea hotărârilor Senatului nr. 44/2011 , nr. 4/2012, nr. 36/2012, nr. 43/2012, nr. 3/2013 și nr. 47/2013 prin care s-a modificat durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validați prin respectivele hotărâri, precum și Hotărârea Senatului nr. 50/2016 privind validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al căror temei legal de adoptare îl constituie dispozițiile art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr.
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
nr. 3/2013 și nr. 47/2013 prin care s-a modificat durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validați prin respectivele hotărâri, precum și Hotărârea Senatului nr. 50/2016 privind validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al căror temei legal de adoptare îl constituie dispozițiile art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004 , în interpretarea declarată neconstituțională prin prezenta decizie, rămân fără efecte juridice. 63. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/2004 sunt constituționale în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant își exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor, în același dosar al aceleiași instanțe, și constată că dispozițiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 sunt
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
prin hotărârea adunării generale. ... Articolul 3 În realizarea atribuțiilor sale, AȘJR recunoaște Academia Română ca fiind cel mai înalt for național de consacrare științifică și colaborează cu Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională, cu instituțiile și organizațiile științifice academice, de cercetare și învățământ juridic - din țară și din străinătate - și cu organizațiile profesionale ale juriștilor
STATUTUL din 2015 (*actualizat*) Academiei de Ştiinţe Juridice din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272980_a_274309]
-
Justiție (1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... ---------- Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de pct. 24 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
membru al legislativului este ales pentru un mandat de patru ani. Jumătate din legislativ este reînoit odată la doi ani. Alegerile folosesc ] a reprezentării proporționale. Ramură judiciară este compusă din Curtea Supremă de Justiție (Tribunal Superior de Justicia), de Consiliul Magistraturii (Consejo de la Magistratură), Ministerul Public și alte instanțe locale. Articolul 61 din Constituția Orașului Buenos Aires din 1996 statuează că: "„Alegerile sunt libere, egale, secrete, universale, obligatorii și ne-cumulative. Rezidenții se bucură de aceleași drepturi și de aceleași obligații, în
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
este ales pentru un mandat de patru ani. Jumătate din legislativ este reînoit odată la doi ani. Alegerile folosesc ] a reprezentării proporționale. Ramură judiciară este compusă din Curtea Supremă de Justiție (Tribunal Superior de Justicia), de Consiliul Magistraturii (Consejo de la Magistratură), Ministerul Public și alte instanțe locale. Articolul 61 din Constituția Orașului Buenos Aires din 1996 statuează că: "„Alegerile sunt libere, egale, secrete, universale, obligatorii și ne-cumulative. Rezidenții se bucură de aceleași drepturi și de aceleași obligații, în aceleași condiții cu
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
multe ambasade și consulate. Actuala structură a guvernului local ("Mestská samospráva") este neschimbată din 1990. Este compus dintr-un primar ("primátor"), un board orășenesc ("Mestská rada"), un consiliu orășenesc ("Mestské zastupiteľstvo"), comisii orășenești ("Komisie mestského zastupiteľstva"), și un birou de magistratură a orașului Primarul, care lucrează în Palatul Primatului, este principalul ofițer executiv al orașului și este ales pentru un mandat de patru ani. Actualul primar al Bratislavei este Andrej Ďurkovský, care a câștigat alegerile din 2006 din partea coaliției Mișcarea Creștin-Democrată
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
domniei aparțineau și cetățile de apărare. Astfel, puterea domnului în țară era destul de mare, căci el controla toate centrele importante și nu boierii sau mănăstirile. În ceea ce privește taxele și judecățile, Țara Românească a avut parte de sisteme ambulante ale fiscului și magistraturii. Globnicii și judecătorii treceau prin localitățile fără scuteli (așadar unde aveau jurisdicție) la anumite date. De asemenea, alți funcționari erau trimiși pentru a răspândi sau împlini porunci domnești, numite de Mircea în hrisoave „milosteniile/slujbele și prestațiile domniei mele”. Trebuie
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
1150, 19 mai 1898. "Turburări la sate", semnat St. Petică, IV, nr. 1151, 20 mai 1898. "Fum și praf", semnat St. P, IV, nr. 1151, 20 mai 1898. "La colțul străzei," semnat St. P., IV, nr. 1152, 21 mai 1898. "Magistratură și favoruri", semnat Ștefan, IV, nr. 1153, 23 mai 1898. "La spital," semnat St. P., IV, nr. 1153, 23 mai 1898. "Iad și Rai, "semnat St. P., IV, nr. 1154, 24 mai 1898. "Serbarea revoluțiunei," semnat St. Petică, IV, nr.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
un pachet de legi similare Legilor de la Nürnberg, autoritățile române i-au exclus din serviciul public pe funcționarii evrei. Etnicilor evrei li s-a interzis exercitarea oricăror funcții publice, fiind înlăturați nu numai din aparatul funcționăresc, din armată și din magistratură, ci și din societățile comerciale, din echipele sportive etc. Totodată, li s-a interzis cumpărarea de imobile. În continuare, prin Decretul-lege din 9 august 1940, publicat în Monitorul Oficial nr. 193/1940, au fost interzise căsătoriile etnicilor români cu etnici
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
avea 255 gospodării. În anul 1334 Orăștia a fost menționată cu statutul de „civitas” (civitas Woras nominata). Orăștia s-a refăcut rapid după distrugerea tătară din 1241. Conducerea orașului era asigurată de un sfat ce se va numi mai târziu magistratură, care avea în fruntea sa un jude regal, amintit pentru prima dată în anul 1367, în persoana unui oarecare Cristian. În secolele XIV-XV Orăștia a oscilat între statutul de oraș si cel de târg. Ea s-a dezvoltat ca centru
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
generalul Józef Bem a fost lovit de un glonte în mâna dreaptă, fiindu-i sfărâmat degetul mijlociu. După încheierea revoluției, Orăștia va deveni sediul prefecturii militare cu același nume. În această perioadă, românii nu dețineau nici un post de conducere în cadrul magistraturii orășenești, ceea ce l-a determinat pe protopopul greco-catolic Ioan Pop Ilieș să înainteze, în octombrie 1851, o petiție de revendicări guvernatorului Transilvaniei, principele Karl Borromäus Schwarzenberg, cerând acordarea unor drepturi în favoarea românilor. Abia la începutul epocii liberale (1860), românii pot
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
decizii, Ministrul Justiției, Monica Macovei i-a trimis procurorului general o solicitare prin care cere verificarea de urgență a modului în care s-au realizat anchetele în cazul lui Gregorian Bivolaru. Adresa a fost trimisă și președintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, Dan Lupașcu. Este nevoie de încă cinci ani pentru ca pe 23 iulie 2010 un complet de judecată al tribunalului din Sibiu să dea o soluție în acest caz. Soluția în procesul lui Gregorian Bivolaru indică faptul că acesta a fost
Gregorian Bivolaru () [Corola-website/Science/298311_a_299640]
-
a respins acuzațiile și a menționat că totul este legal, iar instituțiile de stat au nevoie de spațiu pentru sediu. Șeful Cancelariei Guvernului, Victor Bodiu, a precizat că „Guvernul va oferi pe viitor în calitate de sediu două etaje Consiliului Suprem al Magistraturii și un etaj - Agenției de Achiziții Publice”. În plus, afirmațiile precum că postul NIT TV va ajunge în stradă după expirarea contractului au fost total nefondate, deoarece în 2008 compania aprivatizat în același edificiu 1 732,2 m (etajele 1
NIT TV () [Corola-website/Science/317848_a_319177]
-
împărțit după sitemul zecimal în zece palme. Din stânjenul nou, a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut din 1612. Mărimea sa era de 8 palme, ca și în Țara Românească. Spre deosebire de Țara Românească, în Moldova nu s-a impus un etalon și din această cauză
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]