7,098 matches
-
nu au un rost public în viața socială răsăriteană pentru simplul motiv că stă în însăși natura ascetului să nu se poată organiza lumește. În Ortodoxie, Biserica nu este una și nedespărțită ca în catolicism. Aceasta din urmă însemnând tocmai Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, nu se poate subordona nici unei puteri lumești, ci, dimpotrivă, stă în esența sa să-și păstreze absolută independența față de orice putere a statului. Dimpotrivă, Ortodoxia e nevoită să se reconcilieze cu deosebitele așezări lumești în interiorul cărora
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de ființă, deplin realizat într-un plan de idei platonice, la suprafața unei înfățișări trecătoare și efemere, într-o lume inconsistentă în ea însăși, cum este aceea a simțurilor"6. În schimb, Ortodoxia a delimitat cu precizie între ceea ce înseamnă Împărăția lui Dumnezeu și cea a Cezarului. Actualizarea permanentă în Occident își are propria rațiune istorică, absolut indeniabilă, dar care nu scapă unei critici riguroase. Slăbiciunea argumentului occidental rezidă la nivelul vieții spirituale, îndeosebi a valorilor sale duhovnicești care au riscat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unei critici riguroase. Slăbiciunea argumentului occidental rezidă la nivelul vieții spirituale, îndeosebi a valorilor sale duhovnicești care au riscat de multe ori să fie puse între paranteze, ca urmare a încercării utopice, neîncetate de a construi "o societate creștină", asemenea împărăției lui Dumnezeu. Aceasta nu împietează cu nimic din meritul incontestabil al Occidentului de a fi fondat o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu regăsește o "unitate tipică a Apusului", dincolo de orice diferențe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei. Ecclesia lui Luther este presbiteriană, "adică supusă autorității pur spirituale a obștei conduse de bătrâni păstori de suflete, încercați în credință, dar fără altă vocație specială". Doctrina catolică cu privire la relația dintre papalitate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei. Ecclesia lui Luther este presbiteriană, "adică supusă autorității pur spirituale a obștei conduse de bătrâni păstori de suflete, încercați în credință, dar fără altă vocație specială". Doctrina catolică cu privire la relația dintre papalitate și succesiunea apostolică este una extrem de clară
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
întârziat să apară. Papa, urmașul lui Petru, primul dintre apostoli, este considerat vicarul lui Hristos pe pământ, capul văzut al Bisericii acestuia; el este infailibil în credința rostită ex cathedra. Mai mult chiar, Papa este deținătorul absolut al cheilor din Împărăția Cerurilor (are toată puterea în cer și pe pământ); este Domnul Domnilor și Împăratul Împăraților, "ca și cel căruia îi ține locul, dacă nu cu puterea directă, măcar din pricina păcatului (ratione peccati) care paște pe cei ce folosesc puterea pământească
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Hristos, cap al Ecclesiei -; numai cine se află în trupul Său - Biserica - îl are pe Hristos cap7. În timp ce pentru Sfântul Irineu al Lyonului, credința adevărată este cea a Bisericii, transmisă de la Apostoli 8, pentru Sfântul Chiril al Ierusalimului, drumul spre Împărăția Cerurilor și spre viața veșnică este asigurat de Biserică 9. Prin urmare, se poate accede la cunoașterea adevărului numai datorită Bisericii 10. Acestea nu sunt decât o mică parte a mărturiilor patristice referitoare la rolul Ecclesiei în iconomia divină. Tocmai
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și a minții revelată de Sfântul Maxim Mărturisitorul 5 apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul stabilirii unui mediu dialogic autentic cu Divinitatea, rugăciune ipostaziată drept urcușul minții spre Dumnezeu 6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, și de bucuria ei se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea (Matei XIII, 44). Revoluția spirituală care trebuie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teologi, de o putere distinctă de puterea spirituală, ci este chiar puterea spirituală ea însăși, este arma spirituală care atinge lucrurile secolului în virtutea intereselor eterne care sunt angajate... În Hristos, această putere de intervenție asupra temporalului face corp comun cu împărăția spirituală, căci ea este în slujba sa și intrumentul său. Ubi est unum propter alterum, spunea Aristotel, ibi tantum unum esse videtur. De aceea, vechii teologi atribuiau, nu fără motiv, acestei puteri numele de instrumental. Chistus secundum quod homo, scrie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
alterum, spunea Aristotel, ibi tantum unum esse videtur. De aceea, vechii teologi atribuiau, nu fără motiv, acestei puteri numele de instrumental. Chistus secundum quod homo, scrie Bannez, habuit instrumentalem potestatem dominii universalis circa omnia temporalia". Puterea instrumentală care reieșea din împărăția spirituală a lui Hristos nu se confundă cu împărăția temporală. 16 Ibidem, cap. II "Extension du pouvoir indirect", p. 40. 17 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceea, vechii teologi atribuiau, nu fără motiv, acestei puteri numele de instrumental. Chistus secundum quod homo, scrie Bannez, habuit instrumentalem potestatem dominii universalis circa omnia temporalia". Puterea instrumentală care reieșea din împărăția spirituală a lui Hristos nu se confundă cu împărăția temporală. 16 Ibidem, cap. II "Extension du pouvoir indirect", p. 40. 17 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
drepturile lui de suveranitate asupra Bisericii, a făcut-o pentru că a recunoscut acestei instituții o altă structură decât cea a așezărilor lumești. Prin aceasta însă, i-a negat și dreptul de imixtiune în treburile politice, ca una ce administrează o împărăție care "nu e din lumea aceasta". Pentru stat, deci, autonomia este de ambele părți - reciprocă. Căci, de îndată ce Biserica se coboară între cele lumești, ea cade în domeniul de acțiune al statului. Încheierea? Una singură. Preoții trebuie să înceteze de a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cineva - popor sau individ - fiindcă e pentru el totodată și necesar, o contrarietate salvatoare și o afirmare creatoare, prin care respiră pozitiv ceea ce are el... Ortodoxia, înțeleasă adânc, aspru, dar luminos, și în toată complexitatea ei de irizări înalte în împărăția spiritului, devine formula de viață și de bun destin istoric viitor al neamului românesc, sensul sau cel puțin cadrul misiunii lui, filosofia lui". 6 Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 174. 7 Ibidem, pp. 175-176. 1 Pentru o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, București, Humanitas, 1997, pp. 244-245: "Începutul dragostei de Dumnezeu este disprețuirea lucrurilor văzute și omenești. Mijlocul ei este curățirea inimii și a minții din care vine dezvăluirea ochilor minții și cunoașterea Împărăției cerurilor ascunsă în noi. Iar sfârșitul ei este iubirea de nereținut a darurilor mai presus de fire ale lui Dumnezeu și dorința firească a unirii cu Dumnezeu și a odihnei în El. Unde este iubirea de Dumnezeu și cultivarea lucrărilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
grele, și nepocăite păcate și primind puțina noastră rugăciune ca pe o gângurire pruncească, mijlociți de la Dumnezeul milei și al Îndurărilor să ne izbăvească de chinurile cele veșnice ca, mântuiți fiind, pururea să cântăm Împreună cu voi În negrăita bucurie a Împărăției Sale: Aliluia!”(Condacul al 13-lea)
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
a dat peste numele lui într-un testament, prin care i se lăsa ca moștenire o mare avere. Din acel moment plictiseala îi pieri și citea cu plăcere și atenție totul. Și noi, creștinii ortodocși, suntem moștenitorii celei mai mari împărății Împărăția cerurilor. O avere mai mare ca aceasta nici că există. Iar Testamentul nostru este Sfânta Scriptură. S-o citim tot timpul și cu plăcere și să nu neglijăm niciuna din condițiile care trebuie îndeplinite pentru a intra în stăpânirea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
dat peste numele lui într-un testament, prin care i se lăsa ca moștenire o mare avere. Din acel moment plictiseala îi pieri și citea cu plăcere și atenție totul. Și noi, creștinii ortodocși, suntem moștenitorii celei mai mari împărății Împărăția cerurilor. O avere mai mare ca aceasta nici că există. Iar Testamentul nostru este Sfânta Scriptură. S-o citim tot timpul și cu plăcere și să nu neglijăm niciuna din condițiile care trebuie îndeplinite pentru a intra în stăpânirea moștenirii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
O avere mai mare ca aceasta nici că există. Iar Testamentul nostru este Sfânta Scriptură. S-o citim tot timpul și cu plăcere și să nu neglijăm niciuna din condițiile care trebuie îndeplinite pentru a intra în stăpânirea moștenirii făgăduite Împărăția cerurilor, fericirea și viața veșnică. 7. Creștinul pe marea vieții Vaporul când pleacă peste mări și oceane, plutește cu siguranță pe drumul său, ca și cum ar merge pe șine de cale ferată, deși nu vede țărmul timp îndelungat. Cine-l conduce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
loc. La fel se întâmplă și în cazul adevăratului creștin. Acesta nu vede cu ochii destinația călătoriei lui, dar este încredințat că va ajunge la ținta dorită în corabia vieții sale. Cine-l conduce cu atâta precizie, ca să ajungă în împărăția lui Dumnezeu? Are și el harta, busola și radarul său: acestea sunt: Sfânta Scriptură, Credința, faptele bune și Harul lui Dumnezeu. 8. Nu există Dumnezeu? Un preot care călătorea a intrat într-un restaurant ca să prânzească. La o masă alăturată
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
al Sfintei Scripturi și al Sfintei Tradiții și vei auzi glasul Mântuitorului, care te cheamă neîncetat la o viață curată, senină, fericită, fără de sfârșit. Dacă vei urma poruncile Lui, vei auzi și numele tău: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, ca să moșteniți Împărăția cerurilor, pregătită vouă”. 11. Cum mureau martirii Cine vizitează Roma, are de văzut și renumitul Colosseum, amfiteatrul monumental, construit în timpul lui Vespasian și Titus și inaugurat în anul 80. Ruinele Colosseumului sunt vestigii sfinte pentru cei care le vizitează și-
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
înjură și blesteamă pe Dumnezeu sau pe aproaapele lui, dau dovadă că nu iubesc nici pe Dumnezeu, nici pe oameni. Gândește totdeauna înainte de a grăi. Limba neînfrânată duce multe suflete la pierzare în chinurile iadului. Dacă vrei să ajungi în împărăția lui Dumnezeu, trebuie să ai și acești doi prieteni: RĂBDAREA ȘI IERTAREA. 23. Nu spune glume proaste ăpăcătoase, murdare)! Sfânta Scriptură ne îndeamnă: „Din gura voastră să nu iasă niciun cuvânt rău” (Ef. IV, 29). „Nici vorbe de rușine, nici
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
decât cu ajutorul Domnului Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. 42. Azi (acum), nu mâine Se spune, că la un împărat, pe când petrecea cu prietenii săi la palat, sosi un oștean cu o scrisoare în mare grabă, de la un ofițer aflat la hotarele împărăției. Acel ofițer credincios țării, descoperise un complot împotriva împăratului și-i trimise repede vestea, ca să ia măsurile necesare pentru apărare. Cu toate rugămințile oșteanului de a citi îndată scrisoarea, împăratul o băgă în buzunar și zise: Să nu ne întrerupem
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu verși din apa curată a sufletului tău, trebuie să te uiți tot timpul numai la DUMNEZEU, numai la biserica Sa, numai la Evanghelie. Și omul înțelese cum să-și păstreze sufletul curat. 63. Săracul sau Bogatul va intra în împărăția lui Dumnezeu? Într-un grup de creștini se vorbea despre bogați și despre săraci, cu privire la învățătura Domnului Iisus Hristos. Unul dintre ei zicea: 58 Fericiți cei săraci, căci ei vor intra în împărăția lui Dumnezeu. Altul zicea: Vai de cei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
63. Săracul sau Bogatul va intra în împărăția lui Dumnezeu? Într-un grup de creștini se vorbea despre bogați și despre săraci, cu privire la învățătura Domnului Iisus Hristos. Unul dintre ei zicea: 58 Fericiți cei săraci, căci ei vor intra în împărăția lui Dumnezeu. Altul zicea: Vai de cei bogați, căci ei nu vor intra în împărăția lui Dumnezeu. Auzind acestea, un creștin mai bine pregătit în învățătura Mântuitorului, luă cuvântul și zise: Nu-i tocmai așa, dragii mei. Săracii vor intra
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
se vorbea despre bogați și despre săraci, cu privire la învățătura Domnului Iisus Hristos. Unul dintre ei zicea: 58 Fericiți cei săraci, căci ei vor intra în împărăția lui Dumnezeu. Altul zicea: Vai de cei bogați, căci ei nu vor intra în împărăția lui Dumnezeu. Auzind acestea, un creștin mai bine pregătit în învățătura Mântuitorului, luă cuvântul și zise: Nu-i tocmai așa, dragii mei. Săracii vor intra în împărăția lui Dumnezeu, nu pentru că sunt săraci și nici toți bogații nu vor intra
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]