7,005 matches
-
și alte lucruri, nu aș fi putut să realizez ceea ce am făcut, puținul acesta care l-am realizat până acum. Asta pentru că în filozofie nu e ca-n fizică și nici ca-n matematică, de-abia după 50-60 de ani încolo, când ai acumulat mai multe cunoștințe, când ai dobândit o experiență de reflecție filozofică, atunci poți să dai ceva mai consistent. Așa că sper ca Dumnezeu să fie îngăduitor 13 cu mine și să-mi lase timpul pentru a putea duce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și alte lucruri, nu aș fi putut să realizez ceea ce am făcut, puținul acesta care l-am realizat până acum. Asta pentru că în filozofie nu e ca-n fizică și nici ca-n matematică, de-abia după 50-60 de ani încolo, când ai acumulat mai multe cunoștințe, când ai dobândit o experiență de reflecție filozofică, atunci poți să dai ceva mai consistent. Așa că sper ca Dumnezeu să fie îngăduitor 13 cu mine și să-mi lase timpul pentru a putea duce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
niște pași de vreo cinci stânjeni lungime. Cuprins de mare spaimă, am alergat înapoi și m-am ascuns în grâu, am avut însă vreme să-l zăresc pe uriaș, care se apropiase de o spărtură a gardului, prin care privea încolo și-ncoace, strigând totodată cu o voce de tunet.“ Compozițional, problema se leagă de arta de a ritma și organiza micile personaje pe direcții oblice pentru a sugera neliniștea care le stăpânește. Un efect contrar se obține lăsând oamenii ca
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
ascuns, în jurul nostru... Când spiritul se aventurează în explorarea unui simbol, el parvine la perceperea unei idei situate dincolo din cele ce pot fi captate de rațiune. Imaginea roții, de exemplu, ne sugerează conceptul unui soare divin, dar de aici încolo rațiunea este silită să-și mărturisească incompetența căci omul nu este în stare să definească o ființă divină”. Funcția de substituire constă în faptul că simbolul poate să înlocuiască răspunsul la o întrebare, relația eului cu mediul înconjurător, cu situația
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
disperării: Dar inima îi era grea, picioarele i se împiedicau pe drumul negru, o tristețe apăsătoare îl făcea să se împleticească, aidoma unui om băut. Nu mai avea pământ, și în curând nu va mai avea nici casă. De acum încolo nu mai avea nici măcar o piatră pe care să pună capul, pribegea pe câmpuri ca un sărman, noaptea și ziua, fără încetare: și când va ploua, ploaia rece, ploaia fără de sfârșit va cădea peste el”. Spre deosebire de bătrânul Fouan, care este
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Populația cum vă privea? L.M.: Foarte bine. La un moment dat ne-au oprit niște militari din marina militară care erau dispuși într-un punct de control. Am spus că eram de la BIM și gata, ne-am continuat drumul. Mai încolo se aflau grănicerii, dincolo Divizia 9 Mărășești etc. Erau puși în dispozitiv, dar nu știau unii de alții. S.B.: Și dispozitivul unde era? L.M.: La Dacia. Un dispozitiv la un punct obligatoriu de trecere unde se aflau patru subunități din
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
civil? Eu am un prieten mai mic cu doi ani ca mine, era la uzinele "23 august" și a primit armă. Și mi-a spus că a tras cu ea, iar eu l-am întrebat: "Unde?" și el a zis: "Încolo!". Și mi-a zis că s-a mai dus și cu arma acasă, că a predat-o când au dat ăștia ultimatumul. Mi-a povestit că avea un prieten care, trecând prin parcul Carol, a văzut niște puști de 12-13
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
este condamnarea lui Nestorius - a întărit autoritatea Sinodului de la Niceea (325) și a insistat pe autoritatea lui Hristos, Sinodul de la Calcedon (451) fixează definitiv, printre altele, faptul că Hristos este o singură persoană în două naturi. Aceasta reprezintă de acum încolo fundamentul cristologiei 12. Erezia lui Arie obligase Biserica să elimine orice urmă de subordinațianism origenist și să elaboreze o doctrină fermă și precisă cu privire la Sfânta Treime. Primul Sinod Ecumenic de la Niceea acceptă termenul de omousios propus de Sfântul Atanasie; de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Mișcării Artistice de Masă al județului ca să iau niște bani, pentru un premiu pe care l-am primit între timp. Participasem la Expoziția republicană a amatorilor unde am obținut premiul I. Atunci am zis: până la Arad mă duc, dar mai încolo, la București nu mă duc. Când am ajuns la Arad, am fost îndrumat să merg la Casa prieteniei, unde se afla pe atunci sediul Centrului de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcări Artistice de Masă al Județului. Intru înăuntru
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mai mult cum ar fi să fie mai frumos, dar nu știu dacă reușesc așa cum aș dori eu. Când am luat premiul, m-am mirat, nu mi-a venit să cred. Am de gând să fac tablouri minunate de-acum încolo” Născută la 18 ianuarie 1938 în localitatea Bâra, județul Piatra Neamț. Studii: Școala Populară de Artă Bacău. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Ioan Meițoiu - Stare de dor, Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 224; Albumul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
crescut mari și frumoase și au început să bucure pe oameni cu darurile lor. Dar iată că într-o bună zi, când IARNA își trimetea pe pământ darurile și frumusețile ei, le spune surorilor: - Știți ceva? Cred că de acum încolo numai eu am să bucur pe oameni cu darurile și frumusețile mele! - De ce crezi că ție ți se cuvine acest drept? Întrebară surorile. - De ce? Întrebă IARNA! Mai întâi pentru că așa vreau eu și apoi pentru că pe mine mă iubesc oamenii
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
călătoarele Grădina a înverzit Pomii au înflorit Cine a venit? Primăvara este fiica cea mai tânără, frumoasă, vioaie dar și mai neastâmpărată a Moșului An. Cum se face cald și frumos ea pleacă îndată în crâng după flori. Și aleargă încolo și încoace și se tot duce, cântând, până ce trezește din somnul lor, păsărelele, pădurea și ierburile pământului. Ea trezește la viață întreaga natură. Primăvara vine zâmbind și ne aduce un cer albastru, razele soarelui călduțe și luminoase, iarbă verde, flori
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
unduite de vântul ștrengar care umblă hoinar. Și tot vara poruncește păsărilor să cânte și florilor să crească mari. Acum vedem case cu grădini pline de flori, cu mirosul lor ce înmiresmează aerul. Iarba este plină de gâze care mișună încolo și încoace fără încetare. Păsări care zboară deasupra noastră, ciripind mereu iar unele rămân pe jos printre frunze și flori și cu mișcări fulgerătoare apucă câte o gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
mai slab, mai scăzut și mai batjocorit decât toate celelalte limbi și popoară ale feții pământului. Motivația psihologică a emulației culturale este deci limpede. școala academicească de la Sf. Sava este deschisă de acele duhuri românești, care nu mai pot mai încolo suferi ocara neamului lor. Cum răspund ele acestei umilințe, acestei provocări, tot Gh. Lazăr ne-o spune: Luând pildă de la celelalte popoare luminate. Este însăși esența politicii școlare a lui I. Caragea, care declară din izvor grecesc că ambiționează a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și forțate: bune intenții neacoperite de fapte, imitații superficiale etc. pentru ca integrarea europeană să devină într-adevăr o realitate de substanță, asimilarea trebuie să devină o sinteză creatoare. Sau, cu vorbele lui Gr. pleșoianu, din 1829: Dea Dumnezeu, d-acuma încolo să urmăm europenilor mai d-aproape ca să ne putem numi europeni și cu faptele nu numai cu numele. Ceea ce se va numi, după formula junimistă, critica formelor fără fond are deci această origine, consecință directă și imediată a valului de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
chestionar în toată regula cu privire la Dracula. Și n-am greșit luând-o pe acolo pentru că am ajuns, pe neașteptate, în niște străduțe strâmte, vesele și colorate, cu vitrine cu cercei în modele neobișnuite și altele cu grămezi de fructe. Mai încolo, niște scaune mov dorm în curtea unei cafenele, la ora prânzului, deopotrivă cu întregul oraș, deopotrivă cu întreaga Sicilie. Nimic nu se mișcă la orele de amiază în La Graziella 20 și nicăieri altundeva. Parcă nici vântul nu adie, nu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
toată lumea cum ea, ține, închis între zidurile sale, simbolul altor credințe, și duce mai departe nădejdile oamenilor, în felul său, și uitând de zeița atotputernică pe vremuri. Dar nici ele, zeițele, nu se lasă cu una cu două, pentru că mai încolo, după ce străbăți Via Pompeo Picherali, ajungi la fântâna Aretusei. Povestea spune că Artemis i-ar fi sărit în ajutor uneia dintre nereide și, pentru a o ascunde de privirile, de dorințele zeului-râu Alfeus, a transformat-o în izvor. Însă, se
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
efectul său exotic, a stat o vreme de unul singur, cercetându-și, la anumite intervale, telefonul mobil, între un pahar cu apă și o cafea, americană evident, din aia de le creează grimase tuturor italienilor când le-o ceri. Mai încolo, o familie numeroasă, pe ale cărei personaje le identificai ușor, fără să te epuizezi în vreun complicat exercițiu de imaginație: ea, o englezoaică cu bani, îl găsise pe el, italianul perfect, arătos și gata oricând de-o serenadă, și repede
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
timp, că am stat cu ochii mai mult pe sus, la arhitectura balcoanelor. Noto pentru arabi, Neeton pentru greci, Neetum pentru romani, Nuoto în siciliană, adică binecunoscut, distrus de cutremurul de la 1600 și ceva și reconstruit la câțiva kilometri mai încolo, orașul are, într-o amiază de vară, culoarea mierii. Din turnul catedralei San Nicolo, mă uit în jur și, de la abundența de lăcașe de cult, de la toată istoria locului, de la atâtea palazzo sau poate era prea mult soare... încep să
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
știu atunci că-i plac tăcerile? dar nici mie nu-mi ieșeau prea multe cuvinte... am plecat din cafenea gândindu-mă: "ce caut eu aici?" m-am uitat la tine. stăteai zgribulit ca un pui de bogdaproste... deși nițel mai încolo te flanca un Audi... zgribulit sub glugă... cu mâinile, cu care nu știai ce să faci, strânse în buzunare... până la urmă ți-ai făcut curaj și m-ai luat stângaci în brațe... m-am uitat încă o dată la tine. și
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
îl căpătasem și după ce băusem un vin de Mandorla, dulce și parfumat, primit la restaurant, din partea casei, după o farfurie uriașă de paste. Rău au făcut, că, deși nu-mi plăceau vinurile dulci, acesta avea un nu știu ce, iar, de atunci încolo, îl căutam în meniuri peste tot. Dar ceva siguranță îmi dădeau și cheile lăsate în ușile caselor, uși care dădeau direct în stradă, chiar dacă venise de ceva vreme noaptea, și, la fel, și bicicletele și scuterele lăsate libere, prin toate
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
zis imaginile din spatele lor. Prinsesem obiceiul de a mă uita, când mă plimbam seara pe străzi, pe ferestre, nu cu altă intenție decât aceea de a surprinde poveștile caselor spuse în lumina palidă a unui bec. Colo un tablou, mai încolo o bibliotecă veche și un lampadar, o perdea care se înfoia lăsând să se vadă un colț de masă cu o ceașcă de cafea și un ziar împăturit, și, din când în când, mustăți de pisoi, ițite, curios, printre jardiniere
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pietre poate, uriașe și cenușii, rostogolite de nici unde, cu smocuri de iarbă crescute din loc în loc. Le urmează apoi, treptat, un fel de movile golașe, despre care ți se spune că sunt conuri vulcanice stinse și, abia ceva mai încolo, iei lucrurile în serios cât de cât, când îți răsar în drum ziduri de case vechi, crăpate, zgâlțâite cândva din temelii. Apoi iar ți se pare că-i joacă, păduri foșnitoare, numai bune pentru scris versuri romantice, iar când arborii
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
67 salvamar (ital.) 68 Atenție la pisici. (ital.) 69 O tânără aristocrată a fost zidită de vie (ital.). 70 Când Scila se scăldă, prinse să se transforme într-o creatură monstruoasă cu șase capete de câini furioși. Și de atunci încolo a început și îndeletnicirea ei de monstru marin pe coasta calabreză. Și ea ca și Caribda, semănau spaimă asupra marinarilor care treceau prin strâmtoare. (ital.) 71 Grozama e floarea care crește în deșert... Frumusețea ei arată nu doar contrastul profund
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
fost Dumnezeul tău, căci de dragul lor te-ai oprit de la înjurat astăzi, și nu de dragul Celui de Sus, al Bunului nostru Dumnezeu.” Mitru stătu câteva clipe pe gânduri și apoi zise cu hotărâre: „Primește banii înapoi, căci eu de azi încolo, toată viața mea, nu voi mai înjura. Mi-o fi și mie mai scump Dumnezeu, decât banul”. Și după cum creștinul adevărat și-a ținut făgăduiala, punându-i în palmă suta de lei vecinului său care reușise săși stăpânească limba o
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]