6,670 matches
-
Washington, DC, 1984. Brown, Seyom, New Forces in World Politics, Brookings Institution, Washington, DC, 1974. Calvocoressi, Peter, World Order and the New States, Praeger, New York, 1962. Calvocoressi, Peter, World Politics since 1945, ediția a IV-a, Longman, Londra, New York, 1982 șed. rom.: Politica mondială după 1945, traducere de Simona Ceaușu, ediția a VII-a, Editura All, București, 2000ț. Carr, Edward Hallett, Conditions of Peace, Macmillan, New York, 1944. Chicago Council on Foreign Relations, Detente and the Atlantic Nations, Chicago, 1977. Dunn, Frederick
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Garden City, NJ, 1961; Anchor Books, New York, 1961. George, Alexander L., Smoke, Richard, Deterrence in American Foreign Policy: Theory and Practice, Columbia University Press, New York, 1974. Gilpin, Robert, War and Change in World Politics, Cambridge University Press, Cambridge, UK, 1981 șed. rom.: Război și schimbare în politica mondială, Editura Scrisul românesc, Craiova, 2000ț. Gompert, David C., Mandelbaum, Michael, Garwin, Richard L., Barton, John, Nuclear Weapons and World Politics: Alternatives for the Future, McGraw-Hill, New York, 1977. Graebner, Norman A., Cold War Diplomacy
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1953; Atheneum, New York, 1963. Craig, Gordon A., George, Alexander L., Force and Statecraft, Oxford University Press, New York și Oxford, 1983. Fisher, Roger, Ury, William, Getting to Yes: Negotiating Agreement Without Giving In, Houghton Mifflin, Boston, 1981; Penguin Books, New York, 1983 șed. rom.: Succesul în negocieri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995ț. Foster, John W., The Practice of Diplomacy, Houghton Mifflin, New York, 1906. Franck, Thomas M., Weisband, Edward, Secrecy, Oxford University Press, New York, 1974. Friedrich, Carl Joachim, Diplomacy and the Study of International Relations
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Cetății Suceava și mari pagube în Transilvania, în special în Secuime și Țara Bârsei”. Acest cutremur este menționat și în “Letopisețul de la Bistrița”, “Cronica moldo-polonă” și “Cronica Putneană”, în care se spune că a avut loc “pe vremea când Domnul ședea la prânz”. * Cutremurul din anul 1472 a provocat mari pagube bisericii înălțării și Mănăstirii Neamțului, informație precizată într-o cronică a mănăstirii. * 3 mai 1604: cutremur pe Valea Ierului, între Satu-Mare și Oradea. * La 28 noiembrie 1628, în depresiunea Loviștei
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
este formată din „doamne“ grase, pe la 50 de ani, și domni miștocari, foarte buni cunoscători a sute de bancuri ultra-porcoase. Pentru a epata, „doamnele“, „domnii“ (care probabil că deja au ceva probleme...) debitau bancurile superporcoase, cu tentă sexuală rudimentară, așa cum șade bine unui popor de țărani. „S-a pișat pe iel“, „vrei piept de pui sau piept de puicuțe?“, „i-a tras-o“, „să se cace în ea de vreme“. Personajul principal a fost Bulă, evident. Îți dai seama ce poftă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ne intriga, adică numele și datele personajului principal de mult anunțat: „Consilier de colegiu, Pavel Ivanovici Cicikov, moșier, călătorește în interes personal“. Eroul nostru Cicikov face parte din aceeași clasă de oameni mărunți căreia Gogol li se dedică. „În brișcă ședea un domn, nici mândrețe de bărbat, dar nici urât la înfățișare, nici prea gras, dar nici prea slab; nu s-ar fi putut zice că-i bătrân, dar nici că-i prea tânăr“. Apropo de poșlust Suflete moarte are în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
11) - „În curte lâng-o fântână” Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu bis În curte lâng-o fântână Șade o Mamă bătrână Of, of că doru-i greu Și spune că lume-ai rea N-onțelege nimenea Of, of că doru-i greu - II - bis Pe trei feciori i-a crescut mare Astăzi n-are alinare Of, of că doru-i greu Toți
??n curte l?ng-o f?nt?n?? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84094_a_85419]
-
Recunosc, și bine-mi șade Că nu-i reproșez nimica: El întotdeauna cade În picioare, ca pisica. Limba lui - venin și miere, Gândul lui - doar foc și pară. Înlăuntru-i la putere, La putere-i și-n afară.
La un udemerist by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84150_a_85475]
-
M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați, 19. Și să vestesc anul plăcut Domnului" [s.n.]. 20. Și închizând cartea și dând-o slujitorului, a șezut, iar ochii tuturor erau ațintiți asupra Lui. 21. Și El a început a zice către ei: Astăzi s-a împlinit Scriptură aceasta în urechile voastre [s.n.]. 22. Și toți Îl încuviințau și se mirau de cuvintele harului care ieșeau din
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
fost sau n-a fost? De fapt, toată scena pare desprinsă din comedia tristă semnată Corneliu Porumboiu. Un moș trecut prin multe degustări la viața lui, cu ochii uscați și părul răvășit, privește dincolo de pereții de chirpici și geamurile termopan. Șade stresat pe marginea unui colțar nou-nouț din odaie și-l ascultă pe domnu’ reporter venit de la București, special pentru el. Ține în mână un microfon, pe care-l frământă ca pe-o căciulă. „Se vede că e epuizat!“, se aude
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
de lucru! Dacă se mai continuă astfel, mă voi plânge patronului dumneavoastră!“. Ei, aici au apărut și problemele, căci sfârșitul discursului a tulburat liniștea funcționarului sovietic. Colectivul s-a adunat, a analizat situația și a concluzionat: „este un cârcotaș. Zău, șade omul la birou, nu face nimic, încasează o groază de bani și se mai și plânge“. A încercat eroul nostru să-și croiască singur soarta, însă birocrația nemiloasă nu l-a lăsat. „Burokratismus! țipa neamțul, renunțând de enervare la limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
În „Amarul“ târg vorbiți despre profesoara de literatura română, Elena Roată. O asociez iubitului profesor de română din anul refugiului. Prima întâlnire cu profesorul Constantin Pârvulescu nu promitea nimic bun. Întârziasem la lecția lui, în care vorbea despre Călătorului îi șade bine cu drumul de Brătescu-Voinești. Și-a întrerupt expunerea și m-a privit sever: - Dumneata?... - Am întârziat, domnule profesor... - Altă dată când mai întârzii, să nu mai intri în clasă. Tânărul care eram atunci a simțit un sentiment de umilință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
se aplică textual mașinăria barthesiană o întreprinde Chatman (1969), care o pune în funcțiune în povestirea Evelina, discutată amplu în acest capitol. Chatman identifică doar opt funcții narative principale (sîmburi) în povestire, prezentate mai jos cu denumirile lui Chatman: 1. Ședea la fereastră și privea și privea cum se lăsa seara peste uliță. (STÎND ȘI PRIVIND) 2. Pe vremuri era un maidan acolo, unde se jucau... (LĂSÎNDU-SE ÎN VOIA AMINTIRILOR) 3. Acu plecă și ea... urma să plece și ea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acele propoziții găsim indicii gramaticale diverse, care fie dezvăluie evenimente narative de o importanță esențială, tratabile ca atare, fie, dimpotrivă, ne arată că sînt lipsite de importanță în cadrul intrigii. Putem începe cu verbele finite din propozițiile de început (s. ns.): Ședea la fereastră și privea cum se lăsa seara peste uliță (1). Ținea capul rezemat de perdele și în nări îi stăruia mirosul cretonului prăfuit (2). Era obosită (3). Toate verbele în discuție sînt fie statice, fie descriu o stare statică
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
numește pe profesorul Timofei Pnin (și ca atare se referă la personaj și determinarea în spațiu, nu la un anumit eveniment), a doua prezintă o descriere succintă a ceea ce este mai izbitor în înfățișarea sa: Călătorul între două vîrste care ședea lîngă fereastra dinspre nord, alături de un loc gol și în fața altora două neocupate din vagonul înaintînd inexorabil, nu era altul decît profesorul Timofei Pnin. Cu o chelie perfectă, bronzat și proaspăt ras, începea mai degrabă impresionant, cu impunătorul dom
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
doamnei Touchett (12). Ralph era șocat și umilit; calculele lui dăduseră greș, iar persoana care îl interesa cel mai mult pe lume era pierdută (13). Umbla aiurea prin casă, ca un vas fără cîrmă, purtat pe un fluviu stîncos, sau ședea în grădina palatului pe un scaun mare de trestie cu picioarele lui lungi, întinse, avînd capul dat pe spate și pălăria trasă pe ochi (14). Simțea o răceală în inimă; nu-i plăcuse niciodată ceva atît de puțin (15). Ce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de dungi doar de el zărite pe boltă, Čarnojević a străbătut lumea chinuit de amintirea mamei sale, care toată viața a curățat podele pentru a-și susține familia. "Mă ruga și mă conjura să-l ascult. Întruna vorbea despre cer. Ședea liniștit pe punte, sau se plimba sus-jos, se oprea din când în când și privea marea și cerul. Gândea la tinerețe, dar povestea încâlcit, ca viața mea". Propria existență îi devine de neînțeles lui Petar Rajić, iar obsesia morții se
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
înalt semnalează amenințarea și frica, răsfrânte în zidul întunecat, din care răsare, fantomatic, un om cu chip de pasăre. Aflate sub asediu, cele două fete răspund contradictoriu: una e zgribulită în pat cu o păpușă-manechin ce-i seamănă identic, alta, șezând goală în prag, sfidează pieziș, cu priviri reci. În "imaginarul gotic"6 al Dorotheei Tanning, copiii nu se supun doar, pasiv, metamorfozei. Procesul le conferă energii secrete, pe care ei, în intervalul fluid dintre copilărie și adolescență, le pot direcționa
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria, [1620]: 214) Acie temură-să tĕmere și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi, apud Pană Dindelegan 1968b: 267) − este o dovadă că apariția elementului se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 572 Cel ce are un drept de abitatiune pe o casă poate ședea într-însă cu familia sa, chiar de n-ar fi fost însurat la epoca când i s-a dat acest drept. Cel ce are dreptul de abitatiune poate închiria partea casei ce nu locuiește.*) -------- În ce priveste dreptul de abitatiune
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
în clipă, două-trei cuvinte și banii mototoliți în palmă, pune mîna în șold, aprinde țigara, sucește totuși privirea să verifici! Bălteni nori de ploaie, clipește luna. Bîrnova pe lumină, ceață, oplouat piaiși vreolecuțîcî? opoponax Caragiale, da' ce face, maică, de ce șade? cînd era la poarta raiului, neînțeles, tunelul, ai două locuri libere și te-ai potolit tocmai acum, nu mai dai din picioare! chin pe geam, cît să strîngă fuga cu scama norului pe păduri, mănăstirea Hlincea costișa pentru ea, Iașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de străzi, o singură mahala, biserica în pămînt turle pe trupul scund, ilogice obiecte de epocă pe sensul descoperirea lor. Ora 23,24, în acceleratul Suceava Constanța, ieșind din Bacău, umbre de clădiri urme de copii, ele se persistă fetițe, șezi, ține-ți labele acolo! e labrador, prietenul copiilor! blonduțe, lapte, grevă, lap-te! lap-te! vrem lapte! fierul vremea, umbra lor lucește afară, sînt în stare să prindă nimicul, ce e important, amîndoi voioși, fetele cresc, Daria, iubita lui tata! Ramona e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jgheaburi naționaliste. Până și rivalul său doctrinar, comunismul, care a debutat în forță prin etalarea unui antinaționalism manifest, s-a lăsat, în cele din urmă, pătruns de "duhul naționalist". De două veacuri, conștiința identitară a românilor, precum și conștiința lor istorică, șed sub semnul ideii naționale. Acesta este motivul pentru care memoria colectivă a românilor nu poate fi înțeleasă decât inspectată prin optica evoluției doctrinei naționalismului. Construind pe baza tipologiei și modelui teoretic al dinamicii naționalismului elaborate de L. Greensfeld (1992) și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea în mâna rumânilor putere de a-și ține vredinicia lor. El făcu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]