12,339 matches
-
după stabilirea diagnosticului de sepsis îmbunătățesc supraviețuirea. Controlul glicemiei este important, copiii având rezerve reduse de glicogen. Evaluarea hemodinamică corectă și folosirea medicației inotropvasoactive în funcție de statusul hemodinamic al pacientului este, de asemenea, un element important al terapiei sepsisului sever și șocului septic. Corticoterapia este controversată, se administrează doar la pacienții cu risc de insuficiență corticosuprarenală absolută. Supraviețiurea pacientului cu sepsis sever și șoc septic este semnificativ îmbunătățită prin intervenția rapidă și eficientă din departamentul de urgență. Terapia inițiată în urgență face
ALGORITM DE EVALUARE șI TRATAMENT AL SEPSISULUI SEVER șI șOCULUI SEPTIC LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Dreghiciu, Daniel Nour, Ioana Bența, Daniela Mitrofan, Florina Saşcă () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1072]
-
medicației inotropvasoactive în funcție de statusul hemodinamic al pacientului este, de asemenea, un element important al terapiei sepsisului sever și șocului septic. Corticoterapia este controversată, se administrează doar la pacienții cu risc de insuficiență corticosuprarenală absolută. Supraviețiurea pacientului cu sepsis sever și șoc septic este semnificativ îmbunătățită prin intervenția rapidă și eficientă din departamentul de urgență. Terapia inițiată în urgență face parte din strategia generală de evaluare și tratament a pacientului cu sepsis.
ALGORITM DE EVALUARE șI TRATAMENT AL SEPSISULUI SEVER șI șOCULUI SEPTIC LA COPIL. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Daniela Dreghiciu, Daniel Nour, Ioana Bența, Daniela Mitrofan, Florina Saşcă () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1072]
-
Principes et définitions, types de structure et organigrammes, Entreprise Moderne d’Édition, Paris. TANNENBAUM, A.S. (1967), Psychologie sociale de l’organization industrielle, Hommes et Techniques, Paris. TAYLOR, F.W. (1957), La direction scientifique des entreprises, Dunod, Paris. TOFFLER, A. (1973), Șocul viitorului, Editura Politică, București. TUDOSESCU, I. (1978), „Structura organizațională a societății”, în Structurile organizaționale și eficiența acțiunii, Editura Academiei, București. VAN DE VEN, A., FERRY, D. (1980) Measuring and Assessing Organizations, John Wiley and Sons, New York. VLĂSCEANU, MIHAELA (1993), Psihosociologia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri (șocul societății informatizate, șocul mondializării, șocul civilizației științifice și tehnice), organizațiile au suportat în ultima vreme transformări esențiale. De pildă, s‑a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obsesiv, isteric, depresiv, schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri (șocul societății informatizate, șocul mondializării, șocul civilizației științifice și tehnice), organizațiile au suportat în ultima vreme transformări esențiale. De pildă, s‑a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri (șocul societății informatizate, șocul mondializării, șocul civilizației științifice și tehnice), organizațiile au suportat în ultima vreme transformări esențiale. De pildă, s‑a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide și ajustări constante la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri (șocul societății informatizate, șocul mondializării, șocul civilizației științifice și tehnice), organizațiile au suportat în ultima vreme transformări esențiale. De pildă, s‑a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide și ajustări constante la semnalele recepționate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a produce în maniera sa proprie. 4) Descoperirea surselor motivației - cu atât mai necesară cu cât o serie de caracteristici noi ale organizațiilor contemporane (aplatizarea structurilor piramidale și apariția rețelelor, intrarea în întreprinderi a tinerilor turbulenți, a generației de excelență, șocurile și paradoxurile) o impun de la sine; accentul pe motivația intrinsecă, pe oferirea posibilităților de expresie și realizare de sine, dezvoltarea coerenței organizației și grupurilor, cultivarea „capitalului încredere” etc. devin esențiale în motivarea oamenilor. 5) Depășirea nevrozelor organizației - autoarea crede că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se vedea, în final, în ce măsură situațiile constatate se regăsesc într-o populație mai generală; astfel pot fi puse în evidență situații de muncă mai patogene în raport cu altele care sunt mai puțin patogene; abordările existențiale încearcă să surprindă impactul pe care șocul ce apare între timpul vieții și tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de altă parte îl are asupra personalității umane, bufeele delirante, puseele procesuale paranoide care apar, de cele mai multe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și cauzală a bolilor de inimă, a celor de stomac (îndeosebi a ulcerului), a diabetului, a bolilor infecțioase (infecții respiratorii superioare, apariția herpesului și a altor infecții bacteriale). Stresul afectează și sănătatea psihică/mentală a angajatului, conducând la apariția psihogeniilor. „Șocul psihic”, „starea de criză”, „stresul posttraumatic” sunt tot atâtea expresii ale unor perturbări psihice (vezi Derevenco, Anghel, Băban, 1992, pp. 112-122, 148-160; Iamandescu, 2002, cap. „Efecte”). În studiul acestor efecte au fost aplicate două metodologii: 1) metodologia prospectivă (nivelul stresului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asupra noastră, datorită tulburării “măruntaielor” pământului, care produce tot mai multe și mai dese cutremure mari în întreaga lume. CUTREMURELE DE PĂMÂNT ȘI SEMNELE CEREȘTI În concepția populară, spontaneitatea cutremurelor de pământ, rapiditatea cu care se propagă undele sale de șoc, distrugerile catastrofale ale clădirilor, modificările profunde ale solului și peisajelor, pierderile mari de vieți omenești în câteva secunde sunt considerate ca o pedeapsă trimisă de Dumnezeu împotriva oamenilor, pentru păcatele și necredința lor. Iar apariția unor fenomene cerești mari rare
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
-vă cu palmele de podea sau țineți-vă cu mîinile de piciorul mesei sau de tocul ușii, pentru a vă asigura stabilitatea. * închideți sursele de foc și cât puteți de repede, iar dacă a luat foc ceva, interveniți imediat după ce șocul a trecut. * Nu fugiți la ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul. * Deschideți ușa apartamentului sau casei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia. * Dacă cutremurul v-a surprins în autoturism opriți-vă cât puteți
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
drept. * Părăsiți cu calm clădirile numai după seism, verificând mai întâi scara și drumul de ieșire. * Evitați clădirile grav avariate. * Deplasați-vă într-un loc deschis și sigur (parc, stadion etc.). * Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor noi șocuri seismice (replici). * Nu dați crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice și mai puternice și urmările lor. Ascultați numai recomandările și informațiile transmise oficial, recepționate direct de dumneavoastră și nu din auzite. * în caz de blocare în anumite locuri, bateți
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
sugerează Octavio Paz, avem de-a face aici cu idiomul specific mexican, cu limbajul african, cu latina și cu biscayana pe care le utiliza În versurile sale sora Inès. O astfel de Întâlnire are loc mai Întâi sub formă de șoc cultural ă adesea și colonial ă, Însă această dramatică brutalitate nu Împiedică procesele de schimb, de Împrumut și de integrare, determinante pentru apariția unei culturi cu grad mai ridicat de sincretism și capabilă să genereze o artă nouă. După cum sublinia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și a calității: Mexicul, Guatemala, Grenada și Quito, Lima, Cuzco și zona Înaltă din Peru au fost principalele focare de convergență și de strălucire a ceea ce va primi mai târziu numele de artă colonială. Cu cât a fost mai brutal șocul, cu atât a fost mai remarcabilă Înflorirea artistică” (Samaniego, 1980, p. 78). În aceste focare de interculturalitate, Îmbogățirea reciprocă a tradițiilor va conduce, conștient sau nu, la căutarea unei noi formule artistice elaborate pe baza unui melanj de influențe, În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai cu seamă disperarea În plan personal (și-a pierdut tânăra soție și copilul, amândoi secerați de tuberculoză), războiul civil, la care a și luat parte, și, În 1936, o expoziție a lui Picasso, care a constituit pentru el un șoc atât de puternic, Încât l-a calificat drept „comoție”. A fost apoi rândul Parisului: Întâlnirea cu marele pictor spaniol și Începutul unei lungi prietenii și al unor lungi schimburi de idei despre artă. Tot În capitala Franței a cunoscut alți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Angeles la Beijing. Umanismul liric al poetului romantic anunță austeritatea științifică (uneori deturnată) consubstanțială cercetărilor antropologice contemporane. Victor Segalen, medic și călător profesionist În Asia și În Pacific, percepe și exprimă, În Essai sur l’exotisme (Segalen, 1978, p. 43), „șocul” diferenței. Exotismul, notează el, nu este „acea stare caleidoscopică a turistului și a spectatorului mediocru, ci reacția la șoc, vie și curioasă, a unei individualități puternice Împotriva unei obiectivități a cărei distanță o percepe și o degustă”. Într-o scrisoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
medic și călător profesionist În Asia și În Pacific, percepe și exprimă, În Essai sur l’exotisme (Segalen, 1978, p. 43), „șocul” diferenței. Exotismul, notează el, nu este „acea stare caleidoscopică a turistului și a spectatorului mediocru, ci reacția la șoc, vie și curioasă, a unei individualități puternice Împotriva unei obiectivități a cărei distanță o percepe și o degustă”. Într-o scrisoare din Java, datată 1 noiembrie 1904 și adresată poetului Saint-Pol-Roux, În urma unei escale pe „Tărâmul Trecutului” (Correspondance Saint-Pol-Roux/Victor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rămas În centrul dezbaterii sociologice, dar va indica de acum nu atât recunoașterea unei forme noi de control social, cât o Întrebare rămasă În inima societății. Mai multe fenomene vor veni Însă să pună sub semnul Întrebării această reprezentare. Primul șoc petrolier, În 1973, va face societățile industriale să intre, chiar dacă pentru scurtă vreme, Într-un ciclu de crize care va pune capăt prosperității continue de după război. Vor Începe să apară semnele unei repuneri În discuție a statului-providență, date fiind creșterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conștientizeze caracterul relativ al raportului lor cu valorile. Evitarea prin analiză a impactului Întâlnirii O astfel de didactică vizează și dezvoltarea unei reflecții menite să reducă sau chiar să evite impactul Întâlnirii Între persoane provenind din culturi diferite. Conceptul de „șoc cultural”. Acest concept ilustrează și singur consecințele unor astfel de situații. Abia În anii ’80 și-l va Însuși didactica limbilor străine. După Margalit Cohen-Emerique, acest tip de șoc poate fi definit ca „o reacție de dezrădăcinare, și chiar În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
evite impactul Întâlnirii Între persoane provenind din culturi diferite. Conceptul de „șoc cultural”. Acest concept ilustrează și singur consecințele unor astfel de situații. Abia În anii ’80 și-l va Însuși didactica limbilor străine. După Margalit Cohen-Emerique, acest tip de șoc poate fi definit ca „o reacție de dezrădăcinare, și chiar În mai mare măsură de frustrare sau de respingere, de revoltă și de anxietate ș...ț; pe scurt, o experiență emoțională și intelectuală care apare la cei care, scoși din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ț; pe scurt, o experiență emoțională și intelectuală care apare la cei care, scoși din contextul lor printr-o Întâmplare sau din motive profesionale, sunt puși În situația de a trebui să abordeze Într-un fel străinul ș...ț. Acest șoc este un mijloc important de conștientizare a propriei identități sociale, În măsura În care este regândit și analizat” (Cohen-Emerique, 1999, p. 304). Aceste șocuri implică atât limbajul verbal, cât și pe cel nonverbal, dar și tot ceea ce ține de norme, de concepția asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din motive profesionale, sunt puși În situația de a trebui să abordeze Într-un fel străinul ș...ț. Acest șoc este un mijloc important de conștientizare a propriei identități sociale, În măsura În care este regândit și analizat” (Cohen-Emerique, 1999, p. 304). Aceste șocuri implică atât limbajul verbal, cât și pe cel nonverbal, dar și tot ceea ce ține de norme, de concepția asupra lucrurilor și asupra lumii etc. În acest tip de context, individul este „prins” Între două modele; el poate reacționa În mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față În față, sau armonizarea. În toate cele trei cazuri, poate să aleagă o atitudine pozitivă sau una negativă. De exemplu, confruntarea se poate derula În registrul agresivității sau poate avea drept scop afirmarea culturii proprii. Pentru a reduce aceste șocuri și a le reglementa Într-un mod satisfăcător, Raymonde Carroll preconizează o analiză În trei etape. Ne vom strădui, pentru Început, „să stăm la pândă”, Învățând să ne identificăm propriile judecăți de valoare atunci când credem că nu facem altceva decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al XIX-lea, este o răscruce de căi navigabile și terestre. Dezvoltarea sa industrială, comercială și financiară favorizează importante fluxuri de imigranți dinspre Polonia, Ungaria, Germania, Italia... Țăranii transplantați au dificultăți În a-și schimba modul de viață. Victime ale șocului cultural și ale dezrădăcinării, supuși mobilității profesionale și rezidențiale, alunecând uneori În delincvență sau În criminalitatea organizată, acești imigranți au suscitat În rândurile sociologilor dorința de a realiza o analiză empirică a valorilor de grup și a atitudinilor individuale (dorința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]