16,963 matches
-
importantă pentru deciziile factorilor politici receptivi la propunerile specialiștilor români. Doar un singur exemplu, care, de altfel, apare cu cea mai mare implicație în sfera socialului aș dori să menționez aici: politicile sociale de suport pentru familie și copil. Mediul academic a oferit atât resursele intelectuale, cât și specialiștii necesari pentru schimbările structurale ale cadrului instituțional-administrativ și ale celui legislativ, cerute de reforma serviciilor specializate de asistență socială pentru copil. Este de menționat, în acest context, raportul realizat cu sprijinul Reprezentanței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
recuperare și pe găsirea unor soluții de urgență pentru copiii din instituții, fără însă a fi cuplat cu cel de prevenire a riscurilor. Deși, de la începutul anilor ’90 și până în prezent, un aspect considerat de toate cercetările finalizate ale mediului academic ca fiind esențial pentru reforma sistemului de protecție a copilului este cel legat de mecanismul de prevenire a abandonului copilului, prea puțin s-a făcut în planul serviciilor publice în acest sens. Sursele privind abandonul copilului, precum și soluțiile pentru păstrarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de factorii de decizie în domeniu, pe parcursul anilor, ele având un loc marginal în politicile de suport pentru copil. Efortul s-a concentrat asupra unui obiectiv sectorial (dezinstituționalizarea), ignorându-se alte obiective cel puțin tot atât de importante, semnalate explicit de mediul academic. Astfel, s-a neglijat faptul că acei copii preluați în diferite sisteme de îngrijire publică pot fi de mai multe categorii: copii abandonați în maternități sau în alte locuri; copii dați în îngrijire pe perioade determinate - aceștia nu sunt copii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la cerințele generale ale unei politici sociale integrate, coerente, centrate pe cuplarea eforturilor și resurselor financiare din sistemul asistenței sociale, ale cărei principii au fost formulate de foarte mult timp de numeroase studii de cercetare, rapoarte naționale elaborate în mediul academic, Guvernul din perioada 2000-2004 a gândit noua structură a MMSSF pe baza unei viziuni moderne de natură să elimine pierderile din sistemul de asistență socială cauzate de fragmentarea politicilor de suport și de dispersarea serviciilor de asistență socială între numeroase
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială; stabilirea standardelor minime de calitate a serviciilor de asistență socială, împreună cu asociațiile profesionale ale asistenților sociali; adoptarea legislativă a codului deontologic al asistenților sociali; dezvoltarea și difuzarea unor proceduri/inovații în activitatea de asistență socială în colaborare cu mediul academic și cu Federația Națională a Asistenților Sociali; controlul și asigurarea respectării standardelor de calitate în activitatea serviciilor de asistență socială; stabilirea, împreună cu organizațiile profesionale ale asistenților sociali, a procedurii de acreditare și evaluare a organizațiilor care acționează în domeniul asistenței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a fost foarte activ în analiza problemelor sociale ale tranziției și în conceperea direcțiilor de politică socială, acumularea de cunoștințe în sistemul academic nu a fost suficient fructificată de guvernare ca o sursă de dezvoltare instituțională. Evaluare conclusivă Sistemul de servicii de asistență socială, deși partea specializată cea mai importantă a sistemului a reprezentat componenta cel mai slab dezvoltată a acestuia, cu incompletitudini
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu rol-cheie în inițiere, elaborare, finanțare și implementare, strategiile/planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot fi predominant instituționale sau predominant comunitare. Teoretic, intervențiile de dezvoltare presupun cooperarea între actori instituționali de tot felul, de la organizații guvernamentale și nonguvernamentale la organizații academice (universități și institute de cercetare), organizații internaționale (europene sau nu), precum și nuclee active comunitare. Totuși, în timp ce problemele generale sunt predominant adresate de actori instituționali, problemele punctuale sunt, în mare măsură, abordate de actori comunitari. Prin urmare, în vederea atingerii țintei dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin H.G. nr. 829/2002). În al doilea rând, acest plan global de la nivel național a fost transformat în planuri sectoriale și locale, de către Comisiile Județene - CJASPIS. Pentru aceasta, CASPIS a elaborat în colaborare cu experți din mediul instituțional și academic o serie de rapoarte privind indicatorii sociali de incluziune socială. Pe baza acestor rapoarte, a fost oficial adoptat sistemul național de indicatori de incluziune socială (prin H.G. nr. 488/26.05.2005). În plus, conform atribuțiilor sale, a sprijinit autoritățile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Cristalizarea concepției PNAinc s-a realizat în cadrul a două runde de ample consultări la care au participat atât experți din sistemul guvernamental, cât și reprezentanți ai partenerilor sociali (patronat, sindicate, organizații nonguvernamentale și mediul academic) și ai organizațiilor internaționale: Delegația Comisiei Europene, Banca Mondială, PNUD, specialiști din programul DFID. Planul astfel conturat a fost discutat în cadrul CASPIS, pentru avizare. Forma finală a Planului a fost adoptată de Guvern ca program oficial de guvernare în iulie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe site-ul instituției (11 cazuri). Părțile consultate în cele mai multe cazuri au fost alte instituții guvernamentale și ONG-urile. Structurile instituției din teritoriu, autoritățile locale și organizațiile internaționale au fost consultate în elaborarea a 50% din strategiile relevante, în timp ce mediul academic sau partenerii sociali în mai puțin de o treime din cazuri (figura 2). Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Părțile consultate în elaborarea strategiilor care vizează subobiectivele PNAinc Peste jumătate (57%) din strategiile dezvoltate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost alte instituții guvernamentale și structurile instituției din teritoriu. ONG-urile și organizațiile internaționale au fost consultate în elaborarea a aproximativ o jumătate din planurile de acțiune relevante. În schimb, partenerii sociali, dar, mai ales, potențialii beneficiari și mediul academic au fost consultați în mai puțin de o treime din cazuri. Cele mai multe (71%) planuri de acțiune (documente de sine stătătoare) realizate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de planuri de acțiune relevante
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
programele/proiectele instituțiile guvernamentale au colaborat, în medie, cu patru tipuri de parteneri instituționali. Cel mai răspândit model de colaborare a inclus structurile instituției în teritoriu, ONG-urile, organizațiile internaționale/donorii și autoritățile locale. Colaborarea cu structurile regionale, cu mediul academic, precum și parteneriatele public-privat sunt rare. Monitorizarea Pentru marea majoritate a programelor și proiectelor analizate, instituțiile guvernamentale au creat un sistem instituțional care să se ocupe de procesul de monitorizare; doar pentru monitorizarea a 20% din totalul de programe/proiecte nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie vivace, calm, bucurându-se de munca sa; vocea sa trebuie să fie de asemenea, proaspătă și melodioasă. Mijloacele didactice se referă la mai multe elemente: structura ierarhică a materialului, relația parte-întreg, cu prevalenăa holisticului; materialul utilizat într-o oră academică est de la două la zece ori mai mare față de cantitatea de material utilizat într-o oră tradițională; metodele utilizate sunt comunicaționale; de pildă, atenția elevilor este direcționată spre întreaga propoziție, spre aspectul semnificației comunicației, spre locul și rolul acesteia, totul
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
ficțiunea). Există un inconsecvent nivel de motivare pentru a fi implicat în aceste activități, chiar dacă dețin abilitățile necesare. Se pot depista cu ușurință: activități motrice repetitive ce implică însuși persoana sau obiecte; preocupări restrictive, rigide transformate în obiceiuri/rutine; activități academice sau artistice mai elaborate ce fac apel la memoria mecanică și necesită un nivel de înțelegere limitat. 2.4. CARACTERISTICILE SECUNDARE ALE AUTISMULUI Există și o serie de caracteristici secundare ce sunt descrise ca și conexe celor primare. 1. Problemele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
În ianuarie 1888 au rămas fără urmare practică <ref id="21"> 21 Ibidem. </ref>. Despre o posibilă ofensivă a armatei române În Crimeea, sprijinită de un corp expediționar italian de cel puțin 100.000 de soldați, s-a discutat pur academic tot În iarna lui 1887-1888 - fără implicarea părții române - atunci când premierul italian Francesco Crispi a propus guvernului austro-ungar expedierea unui corp de armată pe frontul de Est, În Galiția, În schimbul unei convenții militare navale (rezultatul concret al tratativelor angajate de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
faptele pe scurt, psihologul descrie frica, dezamăgirea veveriței păgubite/ îndrăzneala, necinstea ciocănitorii hoațe, criticul sancționează furtul, dar și violența victimei, gânditorul oferă soluții de găsirea hranei sau de pedepsire a hoțului, iar creatorul continuă povestea sau schimbă finalul lecturii. CONTROVERSA ACADEMICĂ După prezentarea unui text cu literar, istoric ori civic, elevii se împart în grupe de câte 4 - 2 găsesc argumente PRO, iar 2 CONTRA. Cele două perechi realizează o scurtă dezbatere legată de faptele aflate,elaborând scurte pledoarii în favoarea sau
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
estetic, deformarea, chiar confuzia flagrantă (de care sămănătorismul și poporanismul românesc se făcuseră în alt fel vinovate la începutul secolului al XX-lea) dintre etic, acum alterat propagandistic, si estetic. Cu toate acestea, din 1953 eseurile vor capătă o ținută academică, purtând semnăturile lui Tudor Vianu, Al. A. Philippide, Dumitru Micu, Mircea Zaciu, Romul Munteanu, Ionel Jianu sau Camil Baltazar, alături de care se manifestă Al. Andrițoiu, Augustin Z. N. Pop, Eugen Jebeleanu ș.a. Numărul 10/1955 este dedicat lui Mihail Sadoveanu
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
de comportament, conversații și bune maniere sau reguli pentru a reuși în viață. În lucrarea Breviar de retorică (2002) autoarea realizează o sistematizare a domeniului, ocupându-se și de tipologia elocinței, cu insistență pe legile polemicii civilizate și pe elocința academică, ilustrată de discursuri ținute între 1900 și 1993. Un volum târziu, conceput de T. și îngrijit de Cipriana Petre, Ten Steps Closer to Romania (1999), are o adresă polemică referitoare la felul în care se construiește imaginea țării în exterior
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Georgescu, Cuvântul la grea încercare, RL, 1978, 2; Liviu Leonte, O antologie a demnității, CNT, 1978, 3; Al. A. Philippide, O carte document. Stabilitate și continuitate, LCF, 1978, 3; Nicolae Manolescu, Patriotismul la Academie, RL, 1980, 23; Șerban Cioculescu, Oratorie academică, RL, 1980, 24; Zaciu, Lancea, 63-68; Nicolae Manolescu, Paradoxul Baranga, RL, 1986, 24; George Muntean, Lirica lui Al. Philippide, CNT, 1987, 2; Dan Croitoru, Ipostaze ale spiritualității, RL, 1999, 44; Dan C. Mihăilescu, „Zece pași către România”, „22”, 2000, 9
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
nu întotdeauna cu sensul adecvat. Actualmente, avem de-a face cu o situație opusă. Nu este exagerat să afirmăm că expresia este utilizată abuziv și, nu de puține ori, eronat. Dacă această realitate s-ar restrânge la nivel livresc și academic, ar putea fi ignorată. Ea a pătruns însă în practica învățământului odată cu publicarea noilor planuri și programe pentru învățământul preuniversitar și cu introducerea teoriei curriculumului în tematica obligatorie de pregătire pentru definitivare și obținerea gradului didactic II de către institutori și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și cu introducerea teoriei curriculumului în tematica obligatorie de pregătire pentru definitivare și obținerea gradului didactic II de către institutori și profesori. Dascălii preuniversitari întâmpină mari dificultăți în înțelegerea acestui concept polisemantic, iar expresia este privită cu suspiciune și în lumea academică românească. Iată de ce considerăm necesară clarificarea și decriptarea tuturor sensurilor acestui barbarism științific, inevitabil și profitabil. Cuvântul latin curriculum este un substantiv neutru de declinarea a II-a. Prin urmare, se scrie și se citește cu accent pe penultima silabă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor deplină pentru slujirea fără prihană a Domnului în Biserică și pentru convertirea tuturor la credința creștină 33. Definiții practice moderne și contemporanetc "Definiții practice moderne și contemporane" Definiția lui Harold Ruggs (1952): „Curriculum este un nenorocit și stângaci termen academic”34. Definiția din Oxford English Dictionary: „Curriculum este un curs regulat de instruire într-o școală sau universitate”35. Definiția din Webster’s New International Dictionary (ediția a II-a): „Curriculumul este cursul de studiu, fixat concret, într-o școală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Jackson (1992)43 și John McNeill (1975)44 au propus „cartografierea domeniului” de investigații al teoriei curriculumului studiind literatura de specialitate. Procedând astfel, McNeill a putut alcătui o listă de concepții curriculare: concepția umanistă, concepția reconstrucționistă, concepția tehnologizantă și concepția academică 45. Cea din urmă le aparține celor numiți de Bobbitt (1918) „avocații culturii”46. Umaniștii sunt apărătorii „curriculumului centrat pe learner” și ai individualizării instruirii; tehnologizanții sunt adepți ai filosofiei progresiviste și ai „reconstrucționismului social”, având cu aceștia numeroase convergențe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
personalității, descoperirea identității, autocreația și autodevenirea; • orientarea reconstrucționistă: Teoreticienii reconstrucționiști văd în școală un agent al schimbării sociale și consideră că orice curriculum trebuie ghidat de nevoile de dezvoltare ale societății. Curriculumul apare ca o „fabrică de bunuri sociale”; • orientarea academică: Adepții susțin importanța disciplinelor și a culturii, fiind preocupați de structurarea cât mai coerentă a acestora în raport cu creșterea cunoașterii și cu formarea personalității prin cultură 47. Cartografierea lui Kliebardtc "Cartografierea lui Kliebard" În 1986, Kliebard a identificat „patru grupuri de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sermone vestro cotidie hi qui caelestibus gratia commisi sunt erudiantur („Cu predica voastră zilnic se instruiesc cei ce s-au încredințat milei cerești” (cf. Riche, op. cit., p. 503). 34. H. Rugg, The Education of Teachers, Harper, New York, 1952. Ideea „termenului academic nenorocit” a fost enunțată mai întâi în 1928, în cartea realizată împreună cu A. Schumaker, The Child-Centered School: An Appraisal of the New Education, World Book Company, New York (cf. Pinar et al., op. cit., p. 25). 35. Cf. Pinar et al., op. cit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]