10,749 matches
-
cunosc lumea bună, iar al doilea - să mi-o supun. Aveam dare de mână, cai frumoși. Suficient pentru a fi bine văzut de către tineri. Cu limba ascuțită și aerul că nu mă miră nimic, ofeream tot ce trebuia ca să fiu admirat În saloane. Un celibatar și o doamnă căsătorită dețineau cheile acestei societăți. Porțile mi-au fost deschise repede și ușor, așa că În curând mi-am ocupat locul râvnit. Am ajuns să fiu imediat imitat. M-am Înfuriat. Devenisem Leu. De ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
XIX-lea la Paris, alături de Iancu Filipescu, Niculae Cantacuzino, Alecsandri, Alecu Cuza. Moldoveni și munteni, ei se descoperă frați: „Ce revelațiune! Eram toți români!”. Români, dar nu și dandy, chiar dacă toți se străduiesc să țină pasul cu moda, chiar dacă Îi admiră pe spilcuiții francezi. Între aceștia, de pildă, un tânăr mărunțel, extrem de bogat și elegant, un conte cu care Ghica se Împrietenește la Paris. Felul În care Îi descrie veșmintele În scrisoarea intitulată Generalul Coletti la 1835 și expediată lui Alecsandri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de seară la Forian. Mai exact, În casa coconului Tache Forian, unde, În jurul meselor de joc, se strânge o lume ciudată, gata să Își irosească timpul și banii cu nespusă plăcere. Suntem deocamdată acasă la Terez, care Își face toaleta, admirat de Paloti și Colan, Într-o scenă demnă de pana unui Barbey d’Aurevilly. Brummell balcanic, Gogor Filfizon, cum Îl alintă nenea Tache, Își Înnoadă și deznoadă plin de concentrare un fel de cravată: „Împrejurul unui guler drept și tare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
că nu e preocupat decât de persoana lui, convins că toate Îi vin bine și că podoabele pe care le poartă sunt asortate. Și e Încredințat că toți ochii sunt ațintiți asupra lui și oamenii fac cu schimbul ca să-l admire pe Îndelete”2. Parcă ar fi rânduri scrise În veacul al XIX-lea, la Londra, nu În plin clasicism francez. Cu nimic mai diferiți ar fi Într-adevăr, dar numai la o primă vedere, Narcișii veacului romantic. Toți sunt Îmbătați
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
felul de a fi al lui Balzac. El e deja un bărbat marcat de povara corpului mult prea greu și Îndesat, are o insațiabilă poftă de a trăi, e neglijent, chiar neîngrijit, dar visează În taină la eleganța dandy-lor. Îi admiră și, deopotrivă, Îi disprețuiește pe acești filfizoni, când copiindu-le stilul, când zeflemisindu-i. Vor fi făcut senzație În epocă mănușile lui, nasturii auriți, cravatele, accesorii Îndeobște elegante, dar nu Împopoțonând un trup transpirat, În veșminte slinoase. Să fie atunci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cuvintele lui George Brummell, marele specialist al strategiilor cuceririi. Nil moveri, nil mirari, celebrul adagiu latin, devine literă de lege pentru dandy. Mulți susțin că el se apropie astfel de stoici: „Pasiunea desfigurează și devine dovada unei slăbiciuni, după cum a admira și, mai mult, a fi uimit constituie o probă de inferioritate. Înseamnă, pur și simplu, să admiți că ești un om ca oricare altul, deschis sentimentelor care agită haotic biata umanitate, lăsând-o pradă instinctelor și pulsiunilor naturale”1. Cât
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îl vei ghici pe birocrat după ponoseala mânecilor, după această dungă orizontală pe care o lasă pe spate spătarul scaunului de care se sprijină adesea În timp ce prizează tutun sau se odihnește după eforturile lenevelii. Pe omul de afaceri Îl vei admira după umflătura buzunarului cu carnete; pe plimbăreț, după subțiorile deformate, unde Își ține de multe ori mâinile; pe prăvăliaș, după tăietura uriașă a buzunarelor, mereu larg deschise, ca pentru a se plânge că nu mai poartă obișnuitele pachete. În fine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a lăsa lucrurile să decurgă pur și simplu. Lipsa de vlagă, abandonul, destinderea Îi par greșeli de neiertat. Trebuie să te Înfrânezi, să te stăpânești pe deplin, să te concentrezi. El notează, după Emerson, că „eroul este veșnic concentrat”. A admirat la Delacroix: „concizia și un fel de intensitate fără ostentație, rezultat obișnuit al concentrării tuturor forțelor spirituale spre un punct dat”. Îl cunoaștem acum destul pe Baudelaire pentru a Înțelege sensul acestor maxime: a avut din naștere, Într-o epocă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
câmpului, cum să nu-l iubești pe Narcis! Era atât de frumos! — Chiar era frumos? Întrebă râul. — Cine-ar putea-o ști mai bine decât tine? Doar se privea, În fiecare zi, aplecându-se pe malul tău, spre a-și admira frumusețea În apele tale. Dacă-l iubesc, răspunse râul, e pentru că atunci când se apleca asupra apelor mele Îmi vedeam propria reflexie În ochii lui. O Întrebare: de ce un autor obsedat de originalitate, de anihilarea prin parodie a marilor teme acceptă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Holt and Company, New York, 1997. Hyde, H. Montgomery, The Trials of Wilde, University Press Books, New York, 1956. Marcel Prousttc "Marcel Proust" Robert de Montesquiou*tc "Robert de Montesquiou*" ș„Împăratul lucrurilor trecătoare”ț Domnul 1 Robert de Montesquiou este foarte admirat de oamenii din Înalta societate - ca și Wagner. Cei care, de fapt, nu gustă decât opereta și Favorita 2, iar În materie de literatură Îl găsesc pe domnul Leconte de Lisle de neînțeles, iar pe domnul Mallarmé extravagant, mor de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fie un poet blestemat 1. Charles Lassaily, acela care proiecta un roman filosofic, Robespierre și Iisus Christos, nu se duce niciodată la culcare fără a profera, pentru propria Îmbărbătare, câteva fervente blesteme. Revolta se Îmbracă În doliu și se face admirată pe scenă. Mult mai mult decât cultul individului, romantismul inaugurează cultul personajului. Atunci el este logic. Nemaisperând În principiu sau În unitatea divină, Înverșunată Împotriva unui destin vrăjmaș și Încăpățânată În a menține tot ce se mai poate menține dintr-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aflat Începutul atât de multe lucruri: organizațiile sociale, Îngrădirile morale și religia. ș...ț Ei Își urau tatăl care, atât de puternic stătea În calea nevoii lor de putere și a pretențiilor lor sexuale, dar totodată Îl iubeau și Îl admirau. După ce l-au suprimat potolindu-și ura și realizând identificarea cu dânsul, trebuie să se fi lăsat pradă unor porniri afective exagerate (S. Freud, 1991, pp. 149-150). Ca să scape de aceste trăiri, copiii hoardei au pus În mișcare un sistem
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca urmare a prezenței hunilor, este întărit limesul, iar flota imperială a pătruns pe Dunăre. Hunii organizează în această zonă acțiuni de pradă, pe vremea când Tomisul era condus de episcopul Teotim I, prieten cu Sf. Ioan Gură de Aur, admirat de barbarii huni din jurul Istrului, pe care-l numeau "Dumnezeul romanilor", pentru faptele sale de sfințenie creștină. În Sciția Mică, hunii conduși de Attila (434-453) s-au așezat ca foederati, în timp ce alți huni împânzeau malul stâng al Dunării și Tracia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el cuvântări în turneele și campaniile omului politic pe care îl admiră. Articolele sale politice, reportajele parlamentare, reflectând toate aceste sinuozități și inconsecvențe, impun prin luciditate, prin energia iradiantă a argumentației și, în orice caz, prin calitatea literară. Plasticitatea unor portrete conturate cu peniță ascuțită, aplombul fanteziilor parodice, coloritul discursului, agrementat cu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
vrea să fie un critic de direcție, cum fuseseră aproape toți criticii din generația anterioară. El nu respinge aprioric nici o experiență estetică și nu se arată preocupat în chip special de bătălia dintre tradiționaliști și moderniști. Lui N. Iorga îi admiră cultura vastă și-i reproșează nu opțiunea pentru sămănătorism, ci lipsa de gust artistic și tendința de a impune o „dictatură culturală”. Dintre moderni, scriitorul lui favorit este, neîndoios, Arghezi. A dus ani în șir o luptă cu N. Iorga
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
N-a ajuns, în critică, la formule noi; a selectat, a asimilat și regândit, potrivit momentului istoric și conștiinței proprii, urmând principii validate de exponenți mai vechi sau contemporani, punând în departajarea valorilor un discernământ sever, aproape lipsit de ezitări. „Admir atât de mult literatura franceză, încât mi-a anulat plăcerea pentru alte literaturi! Clasici, romantici, simboliști, realiști, naturaliști etc., scriitorii francezi au un geniu specific, o structură a expresiei atât de tipică, încât mă simt acasă oriunde.” Din vasta operă
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
război, prin trecerea pe primul plan a valorilor moderniste, sămănătorismul defunct s-a fragmentat în inele provinciale” (Regionalismul literar). Nici o afinitate cu G. Ibrăileanu: ca eminescolog, acesta „înțelege poezia ca un mecanic bicicleta, demontând-o în rotițe și bucăți, le admiră, le potrivește, le sună pe podele și le recunoaște izolat, fără a surprinde și principiul lor central de funcționare și semnificația”. Altă dată, contestare agresivă, criticul de la Iași devine „un idol diform, dar învestit cu aureola mistică întreținută de partizani
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
situri arheologice Și zone cu specii rare sau pe cale de dispariție”. footnote> (Luck, 2002: 361): Turismul ecologic sau ecoturismul este acea formă de turism care implică o călătorie spre un areal natural virgin Și necontaminat, cu scopul de a studia, admira Și a te bucura de peisaje, floră, faună Și resursele culturale existente în acel areal. (Ceballos-Lascurain, citat de Luck, 2002: 361) Ceballos-Lascurain considera ecoturismul un concept filosofic multidimen sional, componentă a eco-dezvoltării, care necesită o planificare bazată pe reguli stricte
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
și imaginilor celor mai banale: „Bătrâna hrănind porumbii orașului / dintr-un coșuleț de răchită / în urma ei o răcoare subțire de psalm.” Poetul stă de vorbă cu pietrele și păsările, „întinde capcane pentru rouă” în „pădurea de salcâmi a vieții” sau admiră strălucirea fascinantă a boabelor de rouă pe o cutie abandonată în soare, într-o lume guvernată de poezie, de actul estetic. Poeme în mărime naturală (1983), produs al unei sensibilități artistice mai mature, continuă viziunea lirică a primului volum, poeziei
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
de amante. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, expresia"vert galant" indică numărul mare de amante de care dispunea un rege și care reprezenta un subiect de mândrie pentru potenta monarhului. Poporul francez, curtenitor și romantic, vă admira, cu siguranta, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare religioasă și pasiune carnala, cum a fost cazul sfanțului Ludovic sau Eduard Confesorul. Însă nu va înțelege și respectă un monarh frigid, timorat și emotiv în fața femeilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
sau de Albertine, care, la rândul lor, le moșteniseră de la părinți. Dar nouă puțin ne păsa de cronologia exactă! Timpul Atlantidei nu cunoștea decât minunata simultaneitate a prezentului. Baritonul vibrant din Faust umplea sala: „Lasă-mă, lasă-mă să-ți admir chipul...”, lustra cădea, leoaicele se năpusteau asupra nefericitului Delmonico, cometa brăzda cerul nocturn, parașutistul își lua zborul de pe turnul Eiffel, doi hoți, profitând de nonșalanța estivală, părăseau Luvrul noaptea, ducând cu ei Gioconda, prințul Borghese își bomba pieptul, foarte mândru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
monumentelor dintr-un loc istoric. Se aflau în colecția mea vesta roșie a lui Théophile Gautier, purtată la premiera piesei Hernani, bastoanele lui Balzac, narghileaua lui George Sand și scena trădării în brațele medicului menit să-l îngrijească pe Musset. Admiram eleganța cu care îi oferea iubitului ei subiectul piesei Lorenzaccio. Nu mă mai săturam să revăd secvențele pline de imagini pe care le înregistra, e drept, în mare dezordine, memoria mea. De pildă, cea în care Victor Hugo, patriarh încărunțit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
clipă. Vedeam acum bărbatul acela pitit pe după geamul fumuriu al mașinii. În lentilele pince-nez-ului său se reflectau siluetele feminine. Le tria, le pipăia, le cântărea farmecele. Apoi alegea... Iar eu mă uram! Căci nu mă puteam abține să nu-l admir pe vânătorul acela de femei. Da, exista în mine cineva care - cu groază, cu repulsie, cu rușine - se extazia în fața puterii bărbatului cu pince-nez. Toate femeile erau ale lui! Se plimba prin imensa Moscovă ca în mijlocul unui harem. Nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de carne nădușită. Și să ghicesc ultimul ei gând limpede: gândul morții care va urma după împerecherea aceea hidoasă. Și să năzuiesc să mor deodată cu ea. Căci nu poți continua să trăiești purtând în tine acel dublu care îl admiră pe Beria... Da, eram rus. Înțelegeam acum, încă destul de confuz, ce însemna asta. Să porți în suflet toate acele ființe desfigurate de durere, satele carbonizate, lacurile înghețate, pline de cadavre goale. Să cunoști resemnarea unei turme omenești violate de un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
plăcea Să nu s-amestece decât acolo Unde se cade. L[ONGIN] Nu e vorba d-asta. Pari a nu mă fi priceput, o rege. (***) E vorba daca vrei pace or război. D[ECEBAL] Mai ține-ți toga, să te-admir. Astfel sînteți cu toți, astfel gândiți Că veți *** [un] rege *... Nice Război sau pace, pace sau război: O cumpănă e suspendată-n aer Și încă nu văd înspre care parte Se pleacă limba ei... dar mi-e totuna. (d-afară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]