17,588 matches
-
există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul că sunt nemulțumiți de viața familială. În grupul adolescenților deprimați, adolescenții cu tendința spre sinucidere sau care au avut o tentativă de suicid se remarcă prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul că sunt nemulțumiți de viața familială. În grupul adolescenților deprimați, adolescenții cu tendința spre sinucidere sau care au avut o tentativă de suicid se remarcă prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie și printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul că sunt nemulțumiți de viața familială. În grupul adolescenților deprimați, adolescenții cu tendința spre sinucidere sau care au avut o tentativă de suicid se remarcă prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie și printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familială. În grupul adolescenților deprimați, adolescenții cu tendința spre sinucidere sau care au avut o tentativă de suicid se remarcă prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie și printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid se remarcă prin frecvența mare a violențelor suportate în copilărie și printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copilărie și printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967). Bailly și colab. (1990), într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967). Bailly și colab. (1990), într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca „mai degrabă proaste sau chiar proaste” contra unui procent de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967). Bailly și colab. (1990), într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca „mai degrabă proaste sau chiar proaste” contra unui procent de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și colab. (1990), într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca „mai degrabă proaste sau chiar proaste” contra unui procent de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă și permanentă, indiciu esențial pentru părinții care pot să nu cunoască bine, așa cum se întâmplă adesea, tulburarea depresivă a adolescentului lor. TABEL
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă și permanentă, indiciu esențial pentru părinții care pot să nu cunoască bine, așa cum se întâmplă adesea, tulburarea depresivă a adolescentului lor. TABEL 4-III Relații cu părinții în categorii diferite de depresie (p = 0,0000...). Relații calme Relații încordate Total sau foarte încordate EDM 13 39% 20 61% 33 7% Proastă dispoziție 53 51% 51 49% 104 22% CAD 6 75
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
53 51% 51 49% 104 22% CAD 6 75% 2 25% 8 2% Depresivitate 17 59% 12 41% 29 6% Non-depresiv 233 80% 58 20% 291 63% Total 322 69% 143 31% 465 100% Tensiune relațională și idei suicidare la adolescenții depresivi Remarcăm, de asemenea, o asociere semnificativă (p < 0,05) între tensiunea relațională cu părinții și prezența unor idei suicidare (Tabel 4-IV): cu cât relațiile sunt mai tensionate, cu atât procentul adolescenților cu idei suicidare frecvente sau permanente este mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
465 100% Tensiune relațională și idei suicidare la adolescenții depresivi Remarcăm, de asemenea, o asociere semnificativă (p < 0,05) între tensiunea relațională cu părinții și prezența unor idei suicidare (Tabel 4-IV): cu cât relațiile sunt mai tensionate, cu atât procentul adolescenților cu idei suicidare frecvente sau permanente este mai mare (Fahs și Marcelli, 1998). TABEL 4-IV - Idei suicidare și relațiile adolescenților depresivi cu părinții (χ2 = 15,41, p < 0,05) Idei suicidare Relații cu părinții Rare sau niciodată Adesea sau totdeauna
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tensiunea relațională cu părinții și prezența unor idei suicidare (Tabel 4-IV): cu cât relațiile sunt mai tensionate, cu atât procentul adolescenților cu idei suicidare frecvente sau permanente este mai mare (Fahs și Marcelli, 1998). TABEL 4-IV - Idei suicidare și relațiile adolescenților depresivi cu părinții (χ2 = 15,41, p < 0,05) Idei suicidare Relații cu părinții Rare sau niciodată Adesea sau totdeauna Calme 88% 12% Tensionate 70% 30% Foarte tensionate 52% 48% Pfeffer (1989) a remarcat creșterea riscului de apariție a ideilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Adesea sau totdeauna Calme 88% 12% Tensionate 70% 30% Foarte tensionate 52% 48% Pfeffer (1989) a remarcat creșterea riscului de apariție a ideilor și tentativelor de suicid odată cu amplificarea disfuncționalității familiale. Dukes și Lorch (1989) au semnalat această creștere la adolescenții care percep o relație conflictuală și deficitară cu părinții lor: cu cât conflictul este mai grav și comunicarea deficitară, cu atât ideile suicidare sunt mai prezente. King și colab. (1992) confirmă această ipoteză. Tensiunea relațională adolescent-părinți poate fi considerată ca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cât conflictul este mai grav și comunicarea deficitară, cu atât ideile suicidare sunt mai prezente. King și colab. (1992) confirmă această ipoteză. Tensiunea relațională adolescent-părinți poate fi considerată ca fiind reflectarea unei tulburări depresive și a unor idei suicidare la adolescent. Proporțional cu gravitatea tulburării și cu permanența unor idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru prevenirea tentativelor de suicid la adolescent (vezi cap. 9). Tensiune relațională și consum de substanțe la adolescenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind reflectarea unei tulburări depresive și a unor idei suicidare la adolescent. Proporțional cu gravitatea tulburării și cu permanența unor idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru prevenirea tentativelor de suicid la adolescent (vezi cap. 9). Tensiune relațională și consum de substanțe la adolescenții depresivi O altă asociere semnificativă există între tensiunea relațională și consumul de alcool și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescent. Proporțional cu gravitatea tulburării și cu permanența unor idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru prevenirea tentativelor de suicid la adolescent (vezi cap. 9). Tensiune relațională și consum de substanțe la adolescenții depresivi O altă asociere semnificativă există între tensiunea relațională și consumul de alcool și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și consum de substanțe la adolescenții depresivi O altă asociere semnificativă există între tensiunea relațională și consumul de alcool și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot timpul, față de 15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot timpul, față de 15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și relațiile adolescenților depresivi cu părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot timpul, față de 15% dintre adolescenții depresivi care au relații calme cu aceștia (p < 0,005, EMBED Equation.3 2 = 16). TABEL 4-V. - Conduite alcoolice și relațiile adolescenților depresivi cu părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15% Tensionate 83% 17% Foarte tensionate 62% 38% Asocierea este chiar mai semnificativă în ceea ce privește consumul de hașiș: p < 0,001 (Tabel 4-VI). 76
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu părinții Consumă alcool Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 85% 15% Tensionate 83% 17% Foarte tensionate 62% 38% Asocierea este chiar mai semnificativă în ceea ce privește consumul de hașiș: p < 0,001 (Tabel 4-VI). 76% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă adesea sau tot timpul hașiș față de 55% pentru cei care au relații tensionate și 32% pentru cei care au relații calme. Tensiunea relațională cu părinții se dovedește a fi nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]