11,054 matches
-
Being, D. Van Nostrand Co., New York, 1968. 14. A. Foshay, „Curriculum Development and Human Qualities”, în M.-M. Scobey și G. Graham, op. cit., p. 150. Foshay și-a clarificat ideile în același an, în lucrarea Curriculum for the Seventies: An Agenda Invention, ASCD, Washington. D.C., 1970. 15. G. Weinstein, M. Fantini, Toward a Humanistic Education: A Curriculum of Affect, Praeger Publishers, New York, 1970, p. 27. 16. B.R. Joyce, Models of Teaching, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1966 (reeditat în 1972 și 1986). 17
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că unificarea omenirii este calea cea bună și salvatoare. Există antiglobaliștii, care se opun cu vehemență acestei opțiuni. Un caz tipic este Gary H. Kah, a cărui lucrare En Route to Global Occupation: A High-ranking Government Liaison Exposes the Secret Agenda for World Unification (1991) s-a bucurat de un enorm succes la public 212 - nu numai datorită caracterului „senzaționalist”, în care este reînviat mitul „marelui complot de subjugare economică și politică a lumii”, ci și talentului aparte al autorului de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
valori; o altă abordare însă o poate neglija. Unii câștigă, alții pierd. Fii sensibil la implicațiile axiologice ale deciziilor tale; i) Întreabă: „Cine face regulile cu privire la ceea ce constituie un scop legitim de învățare legitim?”, „Ce interese servește proiectul?”, „Care este agenda ascunsă?”254. B.G. Wilson evocă pățania unui designer dintr-un birou de design instrucțional, o întâmplare petrecută în urmă cu 25 de ani. Nefericitul folosise verbul a înțelege (to understand) în definirea unui obiectiv pedagogic operațional, stârnind hohotele de râs
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1989, pp. 20-21. 209. Tye, op. cit. 210. Ibidem, p. 73. 211. A.H. Wilson, The Meaning of International Experience for Schools, Praeger Publishers, Westport, 1993. 212. G.H. Kah, En Route to Global Occupation: A High-ranking Government Liaison Exposes the Secret Agenda for World Unification, Hunting House Publishers, Lafayette, 1991. 213. Ibidem, p. 201. 214. Muller, op. cit., p. 115. 215. G.W.F. Hegel, Phänomenologie des Geistes, Berlin, 1841; desigur, am folosit excepționala traducere în limba română a lui Virgil Bogdan, Fenomenologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de sorginte neoconexionistă: P.S. Marshall, Schemas in Problems Solving: An Integrated Model of Learning, Memory and Instruction, Center for Research in Mathematics and Science Education, Final Report for Office of Naval Research Grant, San Diego, decembrie 1991. 254. Expresia hidden agenda poate fi tradusă și prin „planul secret”. Teoria existenței unui „subtext tainic” al oricărui proiect curricular sau instrucțional poate fi extinsă la orice discurs pedagogic. Această realitate indubitabilă justifică hermeneutica pedagogică și demersurile pedagogiei critice. B.G. Wilson pare să ignore
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să fii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974). Feinberg, W. (1983), Understanding Education, Cambridge University Press, New York. Finn, C., Ravitch, D., Roberts, R. (eds.) (1985), Challenges to the Humanities, Holmes & Meier, New York. Foshay, A. (1970), Curriculum for the Seventies: An Agenda Invention, ASCD, Washington, D.C. Foucault, M. (1970), The Order of Things: An Archaeology of the Human Science, Vintage Books, New York. Foucault, M. (1972), The Archaeology of Knowledge, Pantheon, New York. Frazier, A. (ed.) (1963), New Insights and the Curriculum, ASCD, Washington
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o casieriță la o alimentară care putea să-i facă rost de carne. Desigur că această veste m-a încântat. Urma să vorbim. După câteva zile îmi spune, puțin iritat, că la magazin venise miliția și casieriței i se confiscase agenda de telefoane, iar în agendă se afla și numărul lui de telefon. Nimic nu înnegura acțiunea, dar din prudență, când vom discuta la telefon, îmi spusese el, va trebui să vorbim codificat. Dar nu stabilisem în nici un fel cum vom
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care putea să-i facă rost de carne. Desigur că această veste m-a încântat. Urma să vorbim. După câteva zile îmi spune, puțin iritat, că la magazin venise miliția și casieriței i se confiscase agenda de telefoane, iar în agendă se afla și numărul lui de telefon. Nimic nu înnegura acțiunea, dar din prudență, când vom discuta la telefon, îmi spusese el, va trebui să vorbim codificat. Dar nu stabilisem în nici un fel cum vom proceda. Am decis să-i
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rubrica intitulată „Cronica evenimentelor externe”) și „Dimineața”, la suplimentul literar al cotidianului „România nouă”, „Lumea” (1926), „Aurora”, „Dreptatea” (1927), „Viața literară” (rubrica „Cronici franceze”, în 1927), „România”, „Bis”, „Gazeta literară” ș.a. Gazetar cultural harnic și iscusit (E. Lovinescu notează în agendele sale că Ș. tocmai se întorsese de la Paris „cu cincisprezece interviuri de la avantgardiști”), de orientare mai degrabă promodernistă și antigândiristă, a condus, împreună cu Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, revista „Kalende” (noiembrie 1928-martie1929), iar împreună cu L. G. Legrel, a
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
dispărutul Raymond Radiguet”), publicist priceput, dar nu și posesor al unui talent creator deosebit, Ș. a nutrit și preocupări propriu-zis literare, rămase însă neconcretizate prin realizări concludente. A frecventat cenaclul Sburătorul (cu mai multă asiduitate în anii 1925-1929), iar în agendele lovinesciene e consemnat, de pildă, faptul că Ș. i-a citit criticului fragmente dintr-un roman care ar fi urmat să se intituleze Stârpitura. Bucăți de proză literară (Idilă, Tantal, Noua Eneidă) i-au apărut în „Kalende”; sunt piese de
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
sistemelor de control pentru supraveghere și achiziția datelor; 5. reducerea și remedierea vulnerabilităților software-ului; 6. identificarea interdependențelor infrastructurii și îmbunătățirea securității fizice a telecomunicațiilor și sistemelor cibernetice; 7. stabilirea priorităților federale de cercetare a securității spațiului cibernetic și a agendelor de lucru; 8. evaluarea și securizarea sistemelor în curs de realizare. Prioritatea III:un program național de instruire și conștientizare privind securitatea spațiului cibernetic Multe vulnerabilități ale spațiului cibernetic sunt cauzate de slaba conștientizare a existenței lor a utilizatorilor de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
depind tot mai mult de spațiul cibernetic. Securitatea viitoare necesită cercetări ample pe temele protecției spațiului cibernetic și un angajament puternic pentru obținerea unor produse mult mai securizate. 1.Stabilirea priorităților federale de cercetare a securității spațiului cibernetic și a agendelor de lucru Investițiile federale în cercetare pentru următoarea generație de tehnologii, care să asigure întreținerea și securizarea spațiului cibernetic, trebuie să fie în deplină concordanță cu numărul crescând al vulnerabilităților. Asigurarea flexibilității și eliminarea nebuloasei sunt obiectivele de urmărit prin
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și comunicațiilor acestui secol. Securizarea spațiului cibernetic înseamnă eforturi ale tuturor sectoarelor și surselor de finanțare. Pentru a răspunde cerințelor de mai sus, directorul unei organizații specializate va coordona realizarea și actualizarea anuală a planului federal de cercetare și a agendei de lucru pe termen scurt (unu-trei ani), pe termen mijlociu (trei-cinci ani) și termen lung (peste cinci ani) a cercetării securității IT, începând cu anul fiscal 2004 și mai departe. Prioritățile actuale includ, printre altele, detecția intrușilor, securitatea infrastructurii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nivelul comunităților de securitate, pentru asigurarea că tehnologiile în curs de apariție sunt revizuite de un corp specializat din Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie, în contextul unor posibile implicații asupra securității naționale și a spațiului cibernetic, relevante și pentru agenda cercetării federale. 8.7.Semnale și acțiuni viitoaretc "8.7. Semnale și acțiuni viitoare" În final, vorbind despre spațiul cibernetic, se cuvine să prezentăm câteva alte cauze ce conduc la insecuritatea globală a planetei: • lipsa unui strat suplimentar de securitate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
că a fost construit doar pentru a demonstra în practică modul de răspândire a unui vierme mobil; • depinde de aria de acoperire a conexiunii Bluetooth. CommWarrior: • atacă numai telefoanele mobile pe platforma Nokia Series 60 care au funcționalități MMS; • infectează agenda telefoanelor Nokia. Selectează aleatoriu un profil din agendă și transmite către numărul de telefon ales un mesaj multimedia care conține o copie a sa. Persoana respectivă trebuie să accepte și să descarce aplicația CommWarrior atașată mesajului pentru ca virusul să fie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în practică modul de răspândire a unui vierme mobil; • depinde de aria de acoperire a conexiunii Bluetooth. CommWarrior: • atacă numai telefoanele mobile pe platforma Nokia Series 60 care au funcționalități MMS; • infectează agenda telefoanelor Nokia. Selectează aleatoriu un profil din agendă și transmite către numărul de telefon ales un mesaj multimedia care conține o copie a sa. Persoana respectivă trebuie să accepte și să descarce aplicația CommWarrior atașată mesajului pentru ca virusul să fie lansat. Pe principiul cailor troieni, virusul folosește circa
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și academică pledoarie proclasicism, revista își propune „o documentată informație despre toată mișcarea de specialitate” a Apusului cultural (Franța, Germania, Italia), precum și cultivarea operei „literar-umaniste a traducerilor și a literaturii clasicizante”. Rubricile permanente sunt „Articole și studii”, „Traduceri”, „Cronica” (o agendă culturală cu note și comentarii extinse) și „Dări de seamă” (recenzii ale aparițiilor editoriale înscrise în profilul revistei). Cu o mare exigență în privința nivelului științific și consecventă declarațiilor din articolul-program, R.c. cuprinde în paginile sale nume importante din peisajul
REVISTA CLASICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289190_a_290519]
-
și apoi în capitolul dedicat poetului în volumul al III-lea din Istoria literaturii române contemporane (1927), dar și de reticențe teoretice și ideologice surde, efuziuni trucate și desconsiderare ascunsă sub masca politețurilor prevenitoare (după cum o arată lectura paralelă a agendelor lui Lovinescu și a notelor zilnice camilpetresciene, făcută de Florica Ichim) -, relație al cărei moment polemic culminant este reprezentat de apariția, ca răspuns la portretul acid făcut scriitorului în memorialul lovinescian din 1932, a pamfletului Eugen Lovinescu subt zodia seninătății
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
zece ani locuiește, împreună cu familia, la Odessa, unde face școala primară. În 1920, ca urmare a revoluției bolșevice, emigrează în România. Urmează liceul la Râmnicu Sărat și București. Frecventează cenaclul Sburătorul începând din octombrie 1931, când E. Lovinescu notează în „agende” că italianul „citește poezii declamatorii date la «Adevărul»”, peste o săptămână prezentând „o schiță fantastică, Cocoșul, acceptabilă, și o poezie”. În noiembrie „cere un pseudonim”, iar în februarie 1932 „citește un fragment de roman”, pentru care în martie „vrea o
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
secolului XX, în cadrul căreia peste o sută de critici și istorici literari din generații diferite au fost solicitați să alcătuiască un top al celor mai valoroase / influente zece romane românești ale secolului al XX-lea. Printre punctele de interes din agenda redacției s-a numărat și dezbaterea pe marginea canonului, eseuri percutante publicând Mircea Martin (Canonizare și decanonizare) sau Gheorghe Crăciun (Valoare și canon). Rubricile totuși nu lipsesc total, dar ponderea lor e limitată. Exemple ar fi, la începuturi, „Tehno”, asigurată
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
istorie literară, O. se dedică în cele din urmă, aproape exclusiv, activității de editor. După o restituire a Jurnalului lui Mihail Sebastian (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), ediție a cărei acuratețe a fost remarcată, se impune definitiv cu E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare (I-VI, 1993-2002; Premiul pentru Excelență al Asociației Editorilor, Premiul Uniunii Scriitorilor), recuperare laborioasă, realizată în colaborare cu Monica Lovinescu, Alexandru George și Margareta Feraru, sub un titlu dat de Monica Lovinescu. Critica a considerat apariția „jurnalului” lui E.
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
Aqua forte (1998), prima reeditare integrală a textului, cu o substanțială Addenda, unde se recompune, din periodice, sumarul proiectatului volum al cincilea. Ediții: Ion Minulescu, Versuri, postfața edit., București, 1972; Dimitrie Bolintineanu, Poezii, postfața edit., București, 1977; E. Lovinescu, Sburătorul. Agende literare, I-VI, pref. Alexandru George, București, 1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Alexandru George și, de la vol. III, Margareta Feraru), Memorii. Aqua forte, București, 1998; Mihail Sebastian, Jurnal, pref. L. Volovici, București, 1996. Repere bibliografice: Ion Minulescu, poet al
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
eveniment editorial, RL, 1999, 32; Paul Cornea, Enigma marelui critic, OC, 2000, 1; Eugen Simion, Multă melancolie și solitudine, „Curentul”, 2001, 571; Cornelia Ștefănescu, Monumentalitatea epică, RL, 2002, 11; Nicolae Manolescu, Specializări pe cale de dispariție, RL, 2002, 41; Al. Săndulescu, Agendele literare ale lui E. Lovinescu, JL, 2002, 7-12; Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, București, 2002, 267; Nicolae Manolescu, Agendele lui Lovinescu, RL, 2003, 7; Monica Lovinescu, Jurnal. 1990-1993, București, 2003, 138, passim. Al.S.
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
solitudine, „Curentul”, 2001, 571; Cornelia Ștefănescu, Monumentalitatea epică, RL, 2002, 11; Nicolae Manolescu, Specializări pe cale de dispariție, RL, 2002, 41; Al. Săndulescu, Agendele literare ale lui E. Lovinescu, JL, 2002, 7-12; Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, București, 2002, 267; Nicolae Manolescu, Agendele lui Lovinescu, RL, 2003, 7; Monica Lovinescu, Jurnal. 1990-1993, București, 2003, 138, passim. Al.S.
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
se revendică din spiritul cel mai pur al tradiției gazetărești de dinainte și de după război” ( Aveți încredere în noi!). Publicația recunoaște potențialul cultural al vieții studențești, pe care o radiografiază ca atare, transgresând estetic constrângerile ideologice. Rubricile sunt relativ constante: „Agenda politică”, „Actualitatea universitară”, „Cronica literară”, „Cărți în dezbatere”, „Cronica filosofică”, „Revista revistelor”, „Sport”. Relieful vieții universitare e conturat de interviurile cu profesori și studenți, de prezentarea activității cercurilor științifice, a festivalului artei studențești, a cercetării științifice studențești etc. Semnate de
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]