6,796 matches
-
SHIVA este Sălaș al fericirii supreme. Abandonându-ne lui SHRI SHIVA, cuibărindu-ne în oceanul de iubire al zeului, vom cunoaște adevărata fericire, cea supremă, cea pe care, dacă ai primit-o, nu mai ai nevoie de nimic, trebuințele și ambițiile lumești devenind simple erori ale mentalului; abia în lumina învăluitoare a lui SHRI SHIVA înțelegem Maya în care am trăit mult prea mult timp! Atunci ne vom simți inima pătrunsă de iubire absolută, chipurile ni se vor lumina, lumea va
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de presă, că nu vin deloc în întâmpinarea obsesiilor sale. Poate ar trebui să deschidem discuția despre Ceaușescu și să vedem în ce măsură e justificată apropierea pe care o făceați între cultul forței la Cioran și obsesia omului nou la Ceaușescu ; ambiția celor doi de a schimba felul de a fi al poporului nostru. În sensul acesta vreau să vă spun ce am aflat, imediat după celebra plenară a Comitetului Central, din aprilie 1968, o plenară lărgită la care a participat activul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a lui Ceaușescu : un tip care nu iartă nimic, extrem de dur cu cei care i-au fost tovarăși până în ajun... Și mai ales că Ceaușescu era convins că suntem un popor care nu-l merită, adică atât de mari sunt ambițiile lui, încât poporul Ăsta nu-i în stare să și le asume. Nu-mi venea să-i dau crezare, mai ales că avusesem posibilitatea, chiar în vara în care Ceaușescu îl înlocuise pe Dej, să îl cunosc într-un con
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de represiune practicat în timpul stalinismului. Nu mai era așa ceva. Societatea românească nu mai manifesta la vedere ostilitate față de regim, ci, pur și simplu, în foarte multe feluri, coopera cu puterea. Iar ei, securiștii, încurcați în propriile tertipuri și în plasa ambițiilor de a controla tot, strângeau, deseori, mai multe informații decât puteau citi ; nu aveau cum să urmărească tot acest puhoi de lume. Asta am văzut, când m-am uitat prin dosarul soțului meu, 20 de ani mai târziu. Au exis
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avocata lui Dan Voiculescu. Dar lucrul cel mai grav s-a petrecut când erați la sfârșitul mandatului dumneavoastră în Televiziune. Îmi pare rău să spun, am fost colegi, dar n-am putut să-i iert altceva, și anume că, având ambiția de a fi președinta Televiziunii, s-a aliat cu România Mare a lui Vadim, atacându-l mizerabil pe Neculai Constantin Munteanu. Acesta era în poziția meritată de a fi ales președinte al Televiziunii. Calomniat grosolan, inadmi‑ sibil, atunci Neceul s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
plagiatul acesta, s-a văzut că era prea târziu pentru ca Ponta să ia altă direcție, că deja avea acest păcat. Poate că era mai bine dacă nu s-ar fi aflat, ar fi rămas un om care putea să aibă ambiție față de Occident. Și aceste ambiții ar fi servit ca stimulent să transforme România. Acest scandal enorm - început din Occident, în revista de prestigiu Nature mai întâi - a năruit temeiul pe baza căruia eu speram că Ponta va evolua și va
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că era prea târziu pentru ca Ponta să ia altă direcție, că deja avea acest păcat. Poate că era mai bine dacă nu s-ar fi aflat, ar fi rămas un om care putea să aibă ambiție față de Occident. Și aceste ambiții ar fi servit ca stimulent să transforme România. Acest scandal enorm - început din Occident, în revista de prestigiu Nature mai întâi - a năruit temeiul pe baza căruia eu speram că Ponta va evolua și va trage după el și Partidul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lor nu funcționează, că degeaba le interzici dacă nu se conving singuri că soluția îmbrăți‑ șată e falsă. V.A. : Însă aceste enclave de terorism sau islamism nu rămân singure. Vor interveni alte puteri regionale sau chiar cele care au ambiții de superputere. A.M.P. : Asta este a doua mea predicție distopică. Pe aceasta am făcut-o în volumul scos de Financial Times și London School of Economics, care se chema Europa la 50 de ani. Ei au scos un volum
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
istoriei, anume puterile veșnice, care se manifestă în mituri și povești, poezie și muzică; iar în ceea ce privește religia, la aceste popoare, blândețea misterioasă și ritualică a Bisericii Ortodoxe, cu puternice rădăcini în popor, are o mult mai mare importanță decât toate ambițiile sociale și științifice, politizante și reformatoare ale oricărei alte Biserici, catolică sau protestantă. Pe pământ francez, aportul acestor intelectuali români, greco-ortodocși, este pe cale de a da o nouă și fascinantă nuanță culturii franceze și occidentale. Dar fără a lua în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
eroul din Luntrea lui Caron) și Jivago sînt în cartea sorții scriși pe-același rînd și, pe un tărîm închipuit al personajelor, ar avea ce să-și spună, nu ar fi doi străini". Blaga îl atenționează pe prietenul-turnător: "Singura lui ambiție este opera lui. Ambiții politice nici în trecut n-a avut, astăzi are și mai puțin". Curtat de doi membri ai C.C. și, în final, de acad. Joja, "comunist fanatic dar cult", pentru a accepta să publice, Blaga își apără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Caron) și Jivago sînt în cartea sorții scriși pe-același rînd și, pe un tărîm închipuit al personajelor, ar avea ce să-și spună, nu ar fi doi străini". Blaga îl atenționează pe prietenul-turnător: "Singura lui ambiție este opera lui. Ambiții politice nici în trecut n-a avut, astăzi are și mai puțin". Curtat de doi membri ai C.C. și, în final, de acad. Joja, "comunist fanatic dar cult", pentru a accepta să publice, Blaga își apără dreptul de a scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
februarie 1950, conducerea U.S., printr-o adresă, comunică Filialei ieșene regretabilul plagiat al unui membru al Filialei din Constanța, "fapt care demonstrează că vechile și putredele năravuri ale literaturii burgheze încă mai persistă printre unii mînuitori ai condeiului. Roși de ambiții nemăsurate și setoși de glorii nemeritate, elemente necinstite își însușesc munca altora, dînd-o drept a lor. / În felul acesta, speră că se vor putea strecura printre creatorii de artă cinstiți care cu generozitate și dragoste față de clasa muncitoare s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și tu o seară, ce ? Puteai s-o spui de la bun început. — Puteam și poate trebuia, dar am zis să-ncerc totuși. — O, dar, dragul meu Cristian, răspunde imediat profe- sorul pe un ton ironic, ce om conștiincios, plin de ambiție și reușită ești mătăluță... Ia, hai, povestește-ne tu mie și colegilor tăi, dacă tot nu cânți azi, unde mai exact ai fost tu aseară, de te-ai distrat așa bine ? Poate mergem și noi, că doar nu ne-om
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în vreun rahat în fiecare dimineață ? Ce să faci doar cu norocul, dacă nu profiți de el la maximum ? O să ajungi ca în povestea cu broasca-țestoasă care întrece sprințarul iepuraș. Și nu e doar asta, nu e doar muncă și ambiție, de la un punct încolo devine și o respon- sabilitate, mamă ! Aceea de a fi cel mai bun în continuare. Asta e condițiunea. Nu față de mine, nici pentru bani, nici de dragul vreunui orgoliu. Ci pentru public, mamă, în fața lui te înclini
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
speranță care s-a retras prea devreme ? Atâta timp cât inima-mi spune că încă mai pot dărui lumii bucurie, sunt obligat să merg mai departe. — Ai o inimă prea mare pentru un simplu om, Cristiane, ascultă-mă și ține minte, căci ambiția ta și visurile tale mărețe nu sunt pentru oricine. M- am înșelat poate până acum, cum spui, dar tot ce am vrut să fac a fost să am grijă de tine și să te feresc de astfel de zile negre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
răsturnând totul, dă o lecție magistrală avangardismului francez compunând câteva construcții dramatice cu sunet genial, Le roi se meurt sau Les chaises. Petru Dumitriu, un spirit „blestemat”, damnat, un uriaș talent, prins Între valțurile, Între teascurile istoriei și propria-i ambiție, se realizează, nereușind nimic: nu-i „reușește” nici perioada românească și, după cum o spune el Însuși, nici exilul. Ce aștepta el de la exil? Nu cumva ceea ce el Însuși nu putuse să facă În țară - de fapt, nimeni nu putea să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
romanului - story, dialog, personaje! - va fi marginalizată vechea artă, vechea și dificila știință a romanului. Experimentele de orice fel sunt interesante În artă până acolo unde Începe „exclusivismul”, partizanatul și uneori chiar fanatismul - tipic ultimelor valuri de suprarealism! -, care au ambiția de a răsturna criteriile și canoanele secolelor al XIX-lea și XX, un timp În care au apărut și s-au impus giganți ai artei romanului ce, probabil, nu vor putea fi egalați În curând. Așa cum un Michelangelo Buonarroti nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
face părtașă, Într-un fel sau altul, la lichidarea Bisericii Unite! Bisericile Catolice din Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia, care nu erau „autocefale”, au fost nu numai centre de rezistență națională și umană față de abuzurile politicienilor Înfeudați Moscovei și propriilor lor ambiții și certuri, dar au constituit și nuclee de luptă care au dus la răsturnarea sistemului comunist, În frunte cu arhiepiscopul Cracoviei, Karol Wojtila, ajuns Papă și pol suprem, ideatic și moral, al lumii libere! Iată, deci, că nu am puține
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-mi idealul! O spune Nietzsche, care așează această capacitate de rezistență, das es standhält!, deasupra tuturor valorilor, bineînțeles, o „rezistență față de un ideal”! Dar, cum suntem oameni și supuși, prin „zarul capricios al vremurilor”, dar și duși de propria noastră ambiție - care, cu cât e mai Înaltă, cu atât ne pregătește obstacole și suprize negative dintre cele mai neașteptate! -, această „rezistență” față de adversitățile mai mici sau mai mari e obligată să facă compromisuri. (De-ți urmezi, fie norocul fie idealurile, te
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
roșu, metalul incandescent al Posibilului propriei sale existențe, al propriei sale cariere, s-a ridicat el la Înălțimea zeului nostru tutelar, al demiurgilor, al lui Hefaistos, fierarul zeilor și făuritorul armelor lui Marte, zeul războiului, după cum o trădează marea dumisale ambiție?! Nu știm, dar... cum o spuneam, mi-este teamă că În „a doua parte” a carierei sale politice, cea de-a „doua” categorie, cea a celor „cuminți și prudenți”, cea a probabilului, a Îngăduitului, a „bunului simț”, a pus mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care o Împărtășește apoi cu grupuri tot mai largi - nașterea unui dictator, instalarea sa În puterea absolută, care În final ajunge un spectacol grotesc și tragic, apropiindu-se, cum o spuneam, de medievalitatea românească târzie, când „Domnul” posedat de o ambiție nemăsurată este tot mai mult izolat de realitate, de propria sa camarilă, care, apoi, cu ezitări penibile și așteptând Încă o dată un semnal din afară, Îl ucide! Iliescu iese victorios din „subteranele puterii”, obosit, aproape uzat de jocul cinic pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
le-au căzut victimă nu numai oamenii „simpli”, dar și unii intelectuali de vârf. Noica și Nichita Stănescu sunt două exemple frapante, sau Ioan Alexandru. Da, Nichita, prietenul meu și marele poet profesa uneori - doar În discuții amicale, e drept! - ambiții și orgolii naționale, deși eu Îi atrăgeam atenția că În felul acesta măcinăm la moara dictatorului și a haitei lui de profitori cinici! Iar Noica, se știe, credea, sărmanul, că Occidentul se află În criză! Da, bineînțeles că, istoric vorbind
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
La Fontaine sau Donici, un fel de hienă umană care ne-a arătat, cu o impudoare spectaculoasă, goliciunea morală - dar nu cea umană, ci cea a unei ființe aflate de milenii sociale la marginea oricărei comunități umane, Îmbibată de frustrări, ambiții și pofte din alt secol, din alte pseudo-culturi. Acolo unde „naturalul” nu tinde spre „uman”, ci invers, instinctele și resentimentele cele mai afunde Înving tot ceea ce secolele păreau a fi câștigat; un personaj de roman din acele cărți În care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
reveni Însă cu putere, o presimt, sub presiunile care vor decurge din ceea ce se numește „globalizare”. În țările vestului Europei, Franța, de pildă, dar și Italia, ea, această temă se face simțită deja de vreo două decenii prin reapariția unor „ambiții și orgolii” regionale. Iată luptele Francezilor care locuiesc În pensinsula Bretania pentru a reactualiza limba și literatura ca și obiceiurile bretone, aproape dispărute În modernitate! Sigur, va trebui s-o deosebim, această temă - această nesiguranță?! -, de grija și grijile economice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înainte de ’918, azi, când un anume scepticism se instalează cu rapiditate - rudă bună cu fatalismul oriental, hrănit azi și din acea „lene” sau incapacitate de risc pe care am moștenit-o din deceniile ultimei dictaturi, când, Într-adevăr, hărnicia sau ambiția profesională te puteau iute desemna ca „dușman”, „străin” sau „intelectual”. Sigur, o anume coeziune, unitate, entuziasm și altele sunt Înscrise și pe flamurile partidelor care intră În competiție electorală, dar eu nu cred că cetățeanul „de rând” va fi cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]