5,895 matches
-
Funciar, la indexări, compesații, oricum fără a adresa injurii direct persoanelor publice ci numai rudelor apropiate acestora, după cum au apreciat la poliție mai mulți martori de bine. Ei bine, frecvența tot mai mare a acestor crize îl făcură pe individul amic indezirabil, de unde și intervenția benevolă a unui medic psihiatru al cărui tratament avu un nesperat succes. Din acel moment fostul instigator deveni un adevărat filosof, o eminență galben-cenușie a blocului, neexistând localtar care să nu fi apelat la sfaturile, opiniile
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
seară de la o bătrînĂ care tocmai intrase cu ele. Nu era nici o Îndoială În legătură cu bărbatul pe care mi-l arătase chelnerul. Îl cunoșteam foarte bine amîndoi. Tot ce puteam să zic era: tîmpitu’. TÎmpitu’ dracu’. Tocmai atunci a venit un amic grec și s-a așezat la masa mea. Fusese comandantul unei companii din brigada a cinșpea, care fusese distrusă de o bombă aruncată din avion; patru oameni muriseră, iar el a fost ținut sub observație o vreme, după care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mneavoastră. — Și tu? Ți-am zis deja și ție. — Eu am intrat doar ca să beau ceva Înainte de cină. — Iar eu lucrez aici. Da’ zi-mi totuși. — E problema ’mneavoastră, repetai. Nu sînt politician. John, știi spaniola? Îl Întrebai apoi pe amicul grec. — Nu, Înțeleg cîteva cuvinte, da’ de vorbit vorbesc doar greaca, engleza și araba. Mai demult știam bine araba. Auzi, știi cum a fost atunci cu bomba? — Nu. Știu doar că a căzut bomba pe voi. Atît. Avea un chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pușcaș; m-am Întrebat sub ce identitate circula. Fusese un prost pentru că intrase la Chicote. Dar era exact genu’ de lucru pe care l-ar fi făcut cineva ca să aibă cu ce se lăuda cînd s-ar fi Întors printre amici. Tocmai ieșisem și o luam În susul străzii, cînd o mașină mare de la Seguridad opri În fața barului și opt oameni coborîrĂ din ea. Șase dintre ei, Înarmați cu niște automate, Își ocupară pozițiile, În fața ușii. Ceilalți doi, purtînd haine obișnuite, intrară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
reușească, cel Înalt Îmi răspunse: — Da. Sigur. Trebuie. Tocmai fac o piesă care s-a rupt. — Cine erau Ăia cu petrecerea? Întrebă celălalt. Noi stăm mereu să lucrăm la camera asta, a dracu’. — Piloți americani, i-am spus. Și-un amic de-al meu, care-i tanchist. — Distracție bine? Îmi pare rău să nu fiu acolo. — A fost În regulă. Destul de haios. — Tre’ dormit și tu. Trebuie toți sculat devreme. Tre’ să fim proaspeți mîine. CÎt mai aveți de lucru la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
evaporă înainte de a-l analiza.” (Ioan Dan) “Ești un bețiv infect! Pardon, alcoolul dezinfectează!!!” (A. Poch) Unui băutor “Te-ai văitat cumplit aseară Că ți-i gura cam amară. De la ficat, spune-un vecin. Fii serios, de la Pelin!” (C.I. Florescu) “Amicul (medic) la mansardă Adeseori face de gardă. Ieri l-am văzut pe bulevard, Dar nu de gardă, ci de... gard.” (Aurelian Ghelase) “Doctorul i-a spus odată Să nu bea prea mult lichid El l-a ascultat îndată Și de-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acestui izvor, înlătură pietrele de la ficat sau rinichi și îndepărtează bisturiul chirurgului. Alături de această reclamă, lipi și Păstorel una scrisă în nemțește și în românește: Beți cu încredere vin Apa trece, pietrele rămân! Vintilă Russu-Șirianu ne spune că: „De la niște amici, cu vie (nobilă) la Pietroasele, primește o călduroasă invitație: se va da cep unui butoi de <Riesling> care a împlinit șapte ani. Solemnitatea va avea loc chiar la cramă. Păstorel răspunde: Invitat fiind la cramă Eu, răspund ca bun creștin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Mi se pare că a trecut un veac. Pe urmă mirosim a ars. Au dat foc clădirii. Ne ducem la fereastră și-i vedem cum ies În fugă din scară. Urlă Înspre mine o amenințare cu moartea cînd Își ginesc amicul, iar noi urlăm la rîndul nostru la ei: O să crăpați! Voi oso luați la fel ca bulangiu ăla de rahat! O SĂ CRĂPAȚI! Luăm cheia de pe polița de deasupra șemineului și deschidem ușa. Simt un val de căldură și peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
T. stârnește interesul cititorului prin apariția voluptoasă, aeriană, întruchipând feminitatea ideală, așa cum o descoperim în notele scriitorului: Cei mai mulți o văd inteligentă, superioară, fină, sensibilă. Pentru Fred este femeia unică, ideală: Într-o altă situație, aflându-se în grupul zgomotos de amici, Fred o urmărește cu privirea admirând-o: " În contrast cu doamna T. este descrisă Emilia Răchitaru de către Fred: În cazul acestei femei triviale, cu excepția lui Ladima, perspectivele cad de acord, până la un anumit punct. Nu-i decât malefică prin platitudine și prostie
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
sîntem în anul Caragiale: "Amice, ești idiot" dacă n-ai memorie selectivă în ce te privește. "Adaptarea (o spune și Mariana Șora, în alte memorii) e semn de vitalitate". Passim: "ne și mirăm întrucîtva cît de perfect american a devenit" amicul fost stalinist. Nu scria Luca Pițu (îmi stă mărturie cartea lui ultimă, Temele deocheate ale timpului nostru, Editura Paralela 45, 2002) că intrepida doamnă de la München kaghebea "în Francia", de unde ar fi fost expulzată, în '47, "pentru spionaj probolșevicios?" Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
coleg n-a intervenit pentru mine. Nici cînd m-a anchetat securitatea, nici în ședințele de "înfierare" pentru neglijență. Organizate ad-hoc, timp de-o lună, de Leandru. Matutinal, vorba lui. La ședințele de plan nu mai aveam voie să particip. "Amicul" Daniel a dat în scris, sub semnătură, că n-am citit numărul. Ce mai conta, la cîte-mi furase, că-mi fura și locul din schemă? Doar era studinte-n drept, ca Rică Venturiano. În drept comunistichiu. Știți cum ne-a spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
al IVlea volum al memoriilor dvs., Călătorul către suta de ani, va sosi la vreme pe noptierele noastre. Și va fi o nouă lansare de carte de la care, de data aceea nu va lipsi nici I.N.O., nici Vasile Fetescu, amicii dvs. Vom fi împreună! Atenție, nu uitați până atunci de îngrijirea și a florilor din grădină. La anul 2011, - și în viitor - s-ar putea ca Mariana să vă aducă acasă și nepoții, și strănepoții, dar și străstrănepoții. Să vă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
telefonic că vom avea timp să ne cunoaștem reciproc, cealaltă spre mai grăbitul publicist scriitor Ion N. Oprea. Primului mă adresez cu formula „Venerabile domn profesor, Alexandru Mânăstireanu”, celuilalt „Stimabile domn, Ion N. Oprea”, bucurându-mă că mai vechiul meu amic (dacă nu mă va renega), Vasile Fetescu ca și Anișoara Dumitrescu sunt lianți în realizarea și extinderea unor binevenite relații interumane. Deci: Venerabile domnule profesor, Alexandru Mânăstireanu Lecturam volumul III din trilogia vieții dumneavoastră, când, un telefon surpriză m-a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
amândoi. Alex se crispă un pic și chiar mai lăsă în pahar din licoarea oferită cu generozitate de prietenul său. Neobișnuit cu excesul de alcool, simți că, mai ales ultimul pahar, îi cauza o oarecare instabilitate. Se despărțiră ca doi amici. Alex, deși ieșise la aer afară, se simți încălzit, de parcă ar fi avut în stomac un reșou incandescent. Până acasă, avea ceva drum de făcut. Porni cu pas domol. Străzile păreau a fi pustii dar, deodată văzu pe marginea unui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a unei cărți omagiale? Închinată unui pământean din zilele noastre! Pentru că noi, oamenii, folosim comparația ca argument și atunci când subiectul de comparat este un rege celebru, discursul pare și mai convingător. Și astfel, pe talgerul Balanței asemănărilor dintre Sisif și amicul meu de o viață, Ion N.Oprea, voi pune niște fapte (greutăți). Pe celălalt talger, al credibilității și acceptării argumentației de către cititori - las realitatea să vorbească. Dar să începem cu începutul. Cine este Ion N.Oprea, de-i compar eu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
biblioteci au zburat peste zeci de mii de pagini de documentare, la care se mai adaugă un număr impresionant de colaborări la ziare, reviste, almanahuri și publicații de specialitate - avem un tablou aproximativ al urcușului pe dealul lui Sisif de către amicul meu Ion N.Oprea. Această cantitate enormă de zile-muncă (în care se includ și nopțile) (și pe cei care știu ce înseamnă munca cu cartea - îi sperie) a determinat pe semnatarii materialelor din această lucrare să-l numească și să
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
Jos "...că aceste pământuri pline de istorie au putut naște atâtea valori umane ce au strălucit pe frontispiciul culturii române! Vasluian fiind, răman uimit de mulțimea ,,stelelor" ce s-au înălțat dintre dealurile vasluiene. Îmi condamn ignoranța și rămân recunoscător amicului de o viață Ion N. Oprea pentru strădaniile sale de a-mi umple lacunele cu lumina unui trecut, de dânsul scos la iveală. În prefața sa ,,Înainte de carte" sunt înșiruite o seamă de nume ce-au fost mândria școlii române
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
recunoaște, dar rareori și le poate imagina În vâltoarea și agitația activității lor cotidiene sub același foarte Înalt acoperiș. Deși nu ocupasem niciodată un loc de muncă mai impresionant decât cel de la un chioșc de Înghețată, auzisem destule povești de la amici de-ai mei proaspăt angajați ca să știu că viața În câmpul muncii la un birou nu arăta așa. Nici pe departe. Nu se vedeau pe nicăieri luminile grețoase de neon și covoarele În culori antijeg. Acolo unde ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
obosit, așa bătut de soartă, Încât am simțit un val de simpatie pentru el. Pe urmă Însă am simțit că mi se taie picioarele de extenuare și, colac peste pupăză, mi-am amintit cum arăta Lily când tâmpiții lui de amici o Întrebau dacă Îi făcuse plăcere să privească doar, sau ar fi vrut să se alăture partidei de sex, așa că mi-am pierdut sângele rece. — Ei bine, chestia e că lucrez pentru o femeie foarte pretențioasă și trebuie să ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de‑o parte. Destul cu rahatul ăsta: aveam nevoie de prietena mea. O dată așezate pe canapeaua unde mă pusese Christian, după ce m‑am asigurat că el se străduia Încă să capteze atenția barmanului (care era heterosexual, deci era posibil ca amicul Christian să stea acolo toată noapteaă, am inspirat adânc. — Christian m‑a sărutat. — Și care e problema? Sărută prost? A, deci asta era? Nici că se poate reduce punctajul unui bărbat mai rapid decât dacă... — Lily! Bine, prost, ce contează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trebui Încă vreo câteva planete să ne Întindem, cât mai e timp, rufele spălate de murdărie la uscat. Și să ne Întindem mădularele chircite de atâta aglomerație. Și să ne iubim nu la repezeală, Înghesuiți Între patru pereți ai nu știu cărui amic binevoitor. De-aia suntem atât de urâți: suntem bolnavi. Prea puțin timp avem, prea puțin spațiu. Nu putem sparge nimic. Ne zbatem și urlăm. Ca animalele. Suntem niște animale. Vocea naratorului Se ridică din fotoliu, aprinse din nou țigara stinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
veselă, sfârșită cu planurile de întoarcere la București. El trebuie să fie joi negreșit în capitală. Nu poate întîrzia nici un ceas. E doar deputat, peste vreo două săptămâni se deschide Camera și în prealabil e obligat să ia contact cu amicii politici. Propuse lui Titu Herdelea să meargă cu ei, dar Grigore protestă: se poate să-i răpească oaspetele? El avea de gând să-l trimită cu Nadina, ca să nu plece singură cu Brumaru. Mai înainte de a se așeza la masă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Domnule Roșu, te rog mult, zise deodată tânărul Herdelea, din Argeș ai vreo informație gravă? ― Încă nu, răspunse secretarul. Dar anevoie va fi ferit și Argeșul de potop, dacă bântuie în Teleorman, adică în vecini. Ei, ce vrei? întrebași din cauza amicului tău? De, e periclitat foarte serios, deși nu se poate ști. Depinde mult și de capriciul sorții. În orice caz, fiindcă te interesează mai de aproape chestia, am să-ți dau o sursă de informație sigură și promptă. Du-te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iar singuri. Peste trei-patru ore se întunecă. Dacă ziua e periculos să umbli prin sate, noaptea vă închipuiți ce poate să fie... Dar să avem răbdare. Mecanicii, ca să-și dovedească utilitatea și valoarea, exagerează uneori timpul unei reparații. Poate că amicul Rudolf, unde v-a văzut așa de grăbită, va isprăvi mai curând, și atunci... De aici încolo fu rândul avocatului să liniștească pe Nadina și să se ducă, în câteva rânduri, la șopronul unde lucra Rudolf, să vadă dacă mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
catifea, dar nu-l ridică. Se aplecă și i se adresă Penelopei direct și deloc discret: — Ca să știți și voi pentru data viitoare, fetelor: sunteți puțin cam prea obișnuite pentru locul ăsta. Penelope chicoti, fără să-și dea seama că amicul nostru travestit nu glumea. Hei, eu v-o spun În față, continuă el, În timp ce vocea Îi creștea În volum cu fiecare clipă. Un fel de tăcere cuprinsese mulțimea până atunci agitată și nervoasă și am văzut cincizeci de perechi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]