67,494 matches
-
fi: Pentru mărirea forței tangențiale de tracțiune se folosesc, ca metode clasice de creștere a aderenței, atașarea de dispozitive suplimentare la mecanismul de rulare, aplicarea tracțiunii pe patru roți motoare și lestarea tractorului. Printre dispozitivele suplimentare montate la roțile motoare, amintim: roțile cu zăbrele (colivii), roțile cu pinteni, lanțurile cu crampoane, zăbrelele escamotabile, semișenilele elastice, șenilele din cauciuc, pneurile de schimb și roțile duble. Ca dispozitive incluse în transmisia tractorului se menționează puntea motoare din față și blocajul diferențialului. Dispozitivele aplicate
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
derâdere strigând-o Cerboaica și Cerboaica îi rămase numele. "O să ajung bătrână ca soacră-mea și lumea tot așa o să mă strige", își spuse și gândi ce îngrozitor e să ajungă la vârsta ei și să nu aibă ce-și aminti. Începu să se-mbrace. Răceala nopții îi alunecă pe spate trezind-o de-a binelea. Vântul o striga, tembel, absorbind-o ca-ntr-o vrajă. Se temea numai să nu se trezească bătrâna.. Sau să nu fie chiar trează. Miji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bătrâna nu se prefăcea. Era o biată femeie puțintică la trup, obosită de viață, cu ochii, când te privea în față, ca niște mucuri de lumânare, gata să se stingă. Prindea viață în obraji și se înviora numai când își amintea și vorbea de fiii ei, trei la număr: Alexandru, Toma și Miluță. În restul timpului luneca permanent ca o într-o ceață buimacă țesută în împrejurul ei, fără să pară că vede sau aude ceva. Mamă, dormi? șopti abia auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cana groasă și grea de sticlă crestată ca un fagure. Își făcu vânt și proiectă halba-n tavan. O ploaie de cristale se revărsă peste mese. În aceeași clipă, ultimul lucru pe care-l mai înregistră înainte de a se prăbuși, amintindu-și de asta în stradă auzi un țipăt jalnic, ca un schelălăit de câine. Ceva negru i se puse în fața ochilor. Căzu peste-o masă. Masa peste el. Totul se-nvălmăși, se întunecă, apoi se limpezi și se legănă înnegrindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vadă ochiul dracului cu care era însemnată: alunița care-i râdea sub buric. Era demonul care-o mâna mereu și-i da acea stare de nestare, acel soroc de înstrăinare și nestatornicie. Trase cearșaful învelind-o cu grijă. Cerboaica își aminti la trezire cum văzuse prin somn un zăvod scoțând urlete prelungi, tânguitoare, apoi altul, aplecându-se peste ea și-ncepând să schelăie. Se uit mai bine și pricepu că erau mai mulți adunați pe muchia dealului, cu urechile ciulite, ochii deschiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care i se arătau. Înțelesese totul greșit, din teamă sau din șiretenie poate, să înșele soarta, să se creadă că-i gata să primească tot răul ca să se poată bucura mai mult de nădejdile împlinite. Murim de foame, măicuță! își aminti scrisoarea lui Alexandru din lagăr. Târându-se în genunchi printre mese începu să frece dușumelele. Murim de foame, măicuță! Suntem obligați să muncim douăsprezece ore pe zi și câștigăm abia 140 de mărci pe lună, din care se fac următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
soția domnului căpitan. Altfel, dacă nu... Înțeles, domnule, scânci bătrâna, neștiind cum să se vadă mai repede scăpată. Da de unde să-l aduc, că-i în tură! Și cu serviciul lui, știți prea bine... Aici este un frig îngrozitor, își aminti. Când plouă și-i umezeală s-au bate vântul dinspre crematoriu, se lasă un fum de nu vezi omul de la un metru înainte, un fum de carne arsă de om amestecat cu praf de cărbune, că-ți vine rău, leșini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
multe, se aprinse Tudor rămânând singuri. Fără să-și dea seama ce face, îi apucă mâinile în mâinile sale: Ți s-ar părea ciudat dacă ți-aș da o întâlnire? Poftim! Ar fi o prostie să ratăm momentul acesta. Mi-amintești lumea pierdută de dinainte de război. Să stăm de vorbă ca doi foști buni prieteni. Nimic altceva. Doi foști buni prieteni, îl dojeni ea. Dar noi n-am fost niciodată prieteni. Diseară la ora opt, în fața Mitropoliei, bine? La opt, repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
golită de sânge, cuprinsă de sudoarea morții, cu pielea înăsprită, tăbăcită și-nnegrită de fum și cărbune. Ședea și-l privea, ședea și-l privea, nu-și mai lua ochii de la el. Fața aceea cu cât o privea mai mult îi amintea fața soțului ei, răposatul. Ești mecanic de locomotivă, nu? Dacă nu vrei să muncești unde vor ei, te bagă în lagărul de pedeapsă nr. 21, mai îngrozitor ca o închisoare. Buzele-i tremurau nestăpânit, și fața ei avea ceva orb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-ndreptă să răsufle. Ce-o zvârli așa! îl luă la rost Ghiță Todireanu. Stătea aplecat lângă stiva de zgură și scotea o așchie din palmă. Cămașa aruncată neglijent pe el atârna răsfrântă din pantaloni, lăsându-i bustul gol. Miluță își aminti valul uscat de căldură arzătoare de pe locomotivă. Strigă repede, disperat: Unde-i Irina? Ce-i cu Irina? Ce ți-a venit? Unde-i? repetă îndârjit, cu urechea ciulită, rotindu-și ochii în toate părțile. Ce-i? chicoti Todireanu. Se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
că vii. Mă faci să râd! se minună ea. Lasă-mă să-mi trag răsuflarea. Așa! Acum sunt mai liniștită. Mult mai liniștită. Îmi pare bine. Dă-mi mâna să mergem. N-o să rămânem aici. A, da! se scutură ea, amintindu-și povara misiunii sale. Trebuie să mă ajuți! Mă ajuți pe mine, o ajuți pe soacră-mea care a rămas pe câmp, și-l ajuți pe nenorocitul acela, care-o fi, care poate să moară... Despre ce-i vorba? Cerboaica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Trăiesc ca o lunatecă, îi mărturisi lui Tudor noaptea aceea, lăsând capul pe spate și închizând ochii, ca și când ar fi privit adânc în sine. Mă arunc în farmecul nopții ca-ntr-o apă-vie care mă curăță de uscăciunile zilei. Ți-amintești poveștile cu feți-frumoși care ziua sunt porci sau mai știu eu ce, și numai noaptea își regăsesc făptura. Sufocată de pielea blestemată care mi-e dat s-o port aici, eu nu voi fi niciodată liberă și pe deplin eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
s-a-ntâmplat. Se ridică să alerge tupiluș făcând saltul spre o tufă, căci auzise încă din aer, în timp ce cădea, pârâitul automatelor. Atunci căzu, trăsnit. Nu se trezi decât la spital. Fu tentat, în prima clipă a dezmeticirii, să-și amintească, pas cu pas, totul, dar simți că i se face din nou rău și renunță. Voința lui era să iasă la suprafață, să urce din acea risipire buimacă și să se agațe cu toate puterile de realitate. Auzi o ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
văzut nimeni, dar eu eram toată neagră. Toată ziua aceea am umblat neagră. Am ieșit în oraș cu Cerboaica, ne-am dus la Crucea Roșie, pe urmă pe câmp, și eu eram neagră, neagră. Mi se usucă sufletul când mi-amintesc de ce-am visat. Tot, tot, tot. Tot ce-avea să se întâmple. Cum mergeam cu Cerboaica spre câmp și, când mă uit, nu mai era ea, erai tu, da asta n-a fost nimic. Mergeam, ne grăbeam să trecem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lovit! De ce-am umblat eu neagră toată ziua și m-am luptat cu muierea îmbrăcată-n negru! Tu-n altă parte, la pod, pe locu unde-am visat eu, te luptai cu moartea. Mi se usucă sufletul când mi-amintesc cum veneam cu el în mașină și nu mai credeam că ajunge cu zile la spital, și-aici, când l-au pus doctorii pe mușamaua de pe masă, și-a ieșit sora și-am văzut că-și frânge mâinile că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-se cu halatul alb, încet, bătrânește, mort de oboseală. Sora, încă mai obosită decât el, pregătea alături, la o altă măsuță, instrumentele: seringi, tuburi de sticlă în mațe subțiri de cauciuc... Să se sprijine în gândul lui de ceva, își aminti... Anul trecut, pe 15 iulie, m-am măritat la Los Angeles, nu din dragoste nebună,cum ai crede, ci pur și simplu pentru că împlinisem 30 de ani și, afară de asta, umblam de 9 ani cu același bărbat însurat, înainte de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pleoapele cu degetele înghețate și respiră prelung, ca în somn. Aproape, în marginea poienii, zări, dominând întreaga perspectivă, stâlpul de înaltă tensiune care conecta orașul din apropiere la circuitul național și care-i strângea inima dureros ori de câte ori trecea pe lângă el, amintindu-i dimensiunile singurătății sale fericite și misteriosul eden al civilizației moderne, din care se izgonise pentru totdeauna. Pentru totdeauna! Îngustă ochii să filtreze soarele arzând violent, în barele transversale, și privi așa mult, înfiorată de ispita chemărilor spre necunoscut, până ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lor; în fiecare târg este un menzil de căruțe și de cai”. În continuarea călătoriei, de la Vaslui “ni s-a dat căruțe și cai de poștă”. Datorită neîncrederii în domnii Țărilor Române, care înclinau către puterile creștine, Rusia și Austria, amintind doar pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (1710-1711), turcii au numit domnitori devotați lor, dintre marii dragomani greci din Fanarul constantinopolitan. În timpul regimului fanariot, obligațiile față de Poartă au fost sporite, fiscalitatea a devenit excesivă, Hotinul ajunge raia otomană(1713), Oltenia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bănești, pentru socotit, cântărit etc. Treptat, răspândirea științei de carte a avut drept consecință schimburi de mesaje tot mai frecvente. Primele începuturi de corespondență cunoscute între meșteșugarii din Moldova și cei din orașele transilvănene, datează din secolul al XVlea. Se amintește, scrisoarea din 22 iunie 1472, a unei organizații a curelarilor și tăbăcarilor din Suceava, adresată bistrițenilor, prin care se solicita un atestat pentru o calfă care lucrase mai mulți ani acolo. Apoi, sigiliile de plumb descoperite la Suceava, într-un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
îmbunătățească permanent modul de deservire a populației, instituțiilor și intreprinderilor, au stabilit reguli de exploatare, elaborând de-a lungul timpului tot felul de instrucțiuni care ofereau garanția funcționării precise și fără întrerupere a tuturor serviciilor de poștă și telecomunicații. Se amintesc “Instrucțiunile comune privind condițiile de prelucrare la primirea, sosirea și distribuirea coletelor externe, precum și cele de încasare-decontare a taxelor vamale prin subunitățile PTTR”(1956), “Instrucțiuni pentru executarea serviciilor poștale interne”(1964), “Instrucțiuni pentru executarea serviciului de filatelie”(1965), “Instrucțiuni comune
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înmulțit teleimprimatoarele moderne și s-a introdus tehnică de calcul, s-a mecanizat transportul și s-a mărit viteza de circulație a trimiterilor poștale, s-a lărgit gama de prestații prin introducerea de noi servicii, și altele, printre care se amintesc: Codul poștal Pentru a se mări viteza de prelucrare a corespondenței, în condițiile creșterii considerabile a traficului, s-a recurs la mecanizarea și automatizarea operațiilor de cartare. Prima mașină de acest gen, practic semiautomată, a fost realizată în anul 1927
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în limbile naționalităților conlocuitoare cu un tiraj anual de aproape 107 milioane de exemplare. O largă răspândire au avut cotidianele centrale: “Scînteia”, “România liberă”, “Scînteia tineretului”, “Elöre”, “Neuer Weg”, precum și organele de presă raionale și regionale, iar dintre reviste se amintesc: “Lupta de clasă”, “Viața economică”, “Lumea”, “Flacăra”, “Gazeta literară” etc. Tot atâtea titluri au apărut în 1976. Treptat numărul lor a scăzut și în anul 1985, s-au editat numai 389 de publicații, din care: 7 ziare centrale, 50 reviste
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Stăniloae. Ceea ce-i reproșaseră lui Blaga preopinenții săi era lipsa de originalitate (încercarea de a plasa în mediul românesc teze demodate din Occident), cugetarea neortodoxă și neromânească, adică tocmai contrariul lucrurilor pentru care era lăudat Nae Ionescu. Și Stăniloae îi amintește în acest ultim articol că a fost „prins cu mâna în atâția saci străini“. Pentru a-l pedepsi pe vechiul admirator trecut în tabăra adversă, Blaga lovește în Nae Ionescu, a cărui pomenire în legătură cu persoana sa - fie în asociere, în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu toate rezervele pe care le pretinde o bună intențiune“ - împrumuturile din cartea lui Underhill. Recenzia se încheie cu un paragraf îndreptat direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu numai un singur motiv ne determină să amintim cartea de mai sus. În ultimul număr al Revistei teologice din Sibiu s-a spus despre aceste tipuri că sunt tipurile misticei ortodoxe. Noi nu știm ca E. Underhill să aibă o astfel de confesiune. Cred că s-ar speria
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea lui Evelyn Underhill, iar o istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că prelegerile sale cuprindeau „numeroase pagini copiate după lucrări străine“. Informația a fost cunoscută și de un savant onest și scrupulos precum Mac Linscott Ricketts, care a pomenit-o - în mod neutru - în monumentala sa monografie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]