14,847 matches
-
rezultatele și în alte cazuri? Cu un deceniu sau două în urmă existau foarte puține asemenea studii de caz cognitive. Acum, când există mult mai multe, nu ne confruntăm cu problema armonizării lor într-o sinteză în egală măsură mai amplă și mai judicioasă? Cum abordăm problema obiectivității - mai ales dacă obligăm cercetătorul să fie absorbit de universul creatorului studiat? La aceste întrebări putem oferi numeroase răspunsuri. În primul rând, se poate considera că preocuparea față de un caz singular la latitudinea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferite de cele ulterioare, pe care le cunoaște cel mai bine publicul. Ultimele trei simfonii compuse de Mozart, care sunt considerate, în general, cele mai reușite (de exemplu, Zaslaw, 1989), sunt lucrări de mare amploare: sunt alcătuite din patru părți ample și interpretarea lor durează 30-40 de minute. În plus, fiecare conține elemente originale, care le situează în istoria muzicii la un nivel înalt al realizării artistice. Pe de altă parte, simfoniile de început sunt foarte diferite de cele ulterioare din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și vor desăvârși limba prin facerea unui dicsioner”; la rândul său, Ioan Maiorescu milita în 1860 pentru înființarea „unei societăți academice sau literare, destinată a concentra activitatea erudiților români [...] pentru cultura limbei, pentru studiul istoriei naționale”. Unirea Principatelor, ca și amplul program de reforme care au urmat actului de la 24 ianuarie 1859 au creat condiții optime și pentru punerea în practică a dezideratului înființării unei academii, asemeni celor existente deja în Europa. În 1860, G. Sion a întocmit un proiect de
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
având „în preocupări probleme de limbă, acordarea de premii și ordonarea documentelor istorice”. La rândul său, V. A. Urechia propunea instituirea unei comisii „de bărbați din toate provinciile române” pentru „alcătuirea unui dicționar și a unei gramatici”. În 1864, un amplu referat în acest sens era aprobat de Consiliul de Miniștri, fără a primi însă, din cauza situației internaționale nefavorabile, ratificarea domnitorului. Cu toate acestea, Alexandru Ioan Cuza a sprijinit înființarea „academiei”, în 1863 dăruind din lista sa civilă 5600 de galbeni
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
întări frontierele spirituale și veșnice ale națiunii, ca o compensație a mutilării provizorii a statului și apoi o adaptare a organizării secțiunilor Academiei, ca organe constitutive ale ei, la situația actuală a ramurilor de cultură națională”, s-a întocmit un amplu proiect de reorganizare. Autorii lui propun, în principal, o nouă împărțire a secțiunilor în subsecțiuni, care să stabilească mai bine locul unor domenii noi, precum filosofia, sociologia, științele economice, financiare, statistice, militare etc. Importanța care începea să se acorde tot
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Adoptarea aceleiași legi a reprezentat, de asemenea, un pas important În crearea instituțiilor de Îngrijire a sănătății finanțate de stat, dar și o creștere semnificativă a vizibilității profesionale și a importanței sociale a medicilor 13. A Însemnat totodată o deplasare amplă În direcția redefinirii autorității și a responsabilităților statului vizavi de sănătatea publică. Mai mult, viziunea lui Cantacuzino despre epidemiile sociale și sănătatea publică simpatiza deja cu ideile determinismului biologic care au căpătat amploare În perioada interbelică 14. În aceeași perioadă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenistă din București 69. Motivele acestei aparente reticențe de a colabora, În ciuda interesului similar pentru eugenie, pot fi găsite În interesele regionale diferite, atât politice, cât și - mai ales - profesionale. Banu a publicat și el un număr mare de studii ample de eugenie, fiind preocupat În special de Îngrijirea preși postnatală și de puericultură, noua știință a creșterii copiilor Într-un mod sănătos și care să le asigure o dezvoltare armonioasă 70. Lucrările sale au ca subiect central impactul caracteristicilor ereditare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
occidentale nu era doar un exercițiu academic. Mai degrabă, aceste informații erau aduse la cunoștința publicului român ca subiecte care meritau dezbătute În vederea unei posibile adaptări la contextul românesc. Acesta era În special cazul legislației eugenice din străinătate, ce era amplu discutată În periodicele românești, unde se ofereau și aluzii foarte explicite la exemplele pe care România ar fi trebuit să le urmeze. Legile și programele cărora revistele eugeniste românești le acordau cea mai mare atenție erau cele din Germania. Astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de țară, iar Petre Râmneanțu venea dintr-o familie de țărani din satul bănățean Gaiu Mare. Experiențele lor urbane, În Viena, București sau Cluj, au fost, probabil, foarte mult influențate de amintirea anilor copilăriei petrecuți la sat, așa cum demonstrează pagini ample din scrierile autobiografice ale ambilor autori 35. Adepții eugeniei au integrat Însă această viziune nostalgică Într-o perspectivă mult mai agresivă și mai pragmatică decât alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
milioane de lei, care reprezentau doar 10 procente din bugetul total)15. În mod semnificativ, toate politicile destinate Îmbunătățirii asistenței sanitare publice erau elaborate și aplicate Într-o manieră fragmentară, și nu ca parte a unui program de reformă mai amplu. De exemplu, ministerul oferea subvenții generoase diferitelor fundații private care Încercau să ofere asistență pentru tratementul și prevenirea tuberculozei. Cu toate acestea, același minister nu a făcut nici un efort pentru a studia cauzele și răspândirea tuberculozei În general pe teritoriul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din București, pe fondul Încrederii crescânde În promisiunile oficialilor români de a susține o reformă În profunzime a sectorului de sănătate: O dată cu formarea noului guvern al Partidului Național-Țărănesc ș...ț s-au Îmbunătățit șansele de a implementa un program mai amplu. Noii guvernanți par să nutrească dorința sinceră de a reorganiza serviciile sanitare pe baze moderne și constructive... Membrii unui grup restrâns, prin care se numără și profesorul Moldovan, liderul tehnic al ministerului, au beneficiat fie de educație În străinătate, fie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
referință În locații geografice mai vaste, comparând legislația aproape integral eugenică din Germania cu măsuri similare din Statele Unite, Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Austria, Iugoslavia, Grecia și Uniunea Sovietică. Chiar dacă Germania părea să se afle În avangarda tuturor acestor țări, datorită amplei reforme instituționale inițiată de regimul nazist și capacității sale de a controla toate aspectele vieții publice și private, nu toți eugeniștii români găseau modelele naziste folositoare și se Îndreptau mai degrabă către alte țări. Banu recunoștea eficiența politicilor din Germania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a sănătății mamelor și copiilor 67. Pentru Banu, Franța era exemplul pozitiv de urmat, alături de Iugoslavia, ale cărei probleme politice, sociale și economice se asemănau mult cu cele ale României. Autorul român nu avea decât cuvinte de laudă pentru programele ample inițiate de guvernul de la Belgrad Începând cu 1918, pe care le salvgarda ca model pentru România, dat fiind că cele două țări aveau resurse similare 68. Și pentru Moldovan politicile din Iugoslavia erau exemple demne de urmat. De fapt, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru a iniția În sfirsit un program eficient de acțiune În acest domeniu esențial șsănătatea publicăț al vieții publice 105. Stoichiță și alți eugeniști aveau Încredere În noul regim și sperau să reușească să mobilizeze noile autorități În favoarea unor programe ample de reformă a sănătății și a vieții publice În general. Optimismul eugeniștilor s-a dovedit parțial justificat, pentru că, după eliberarea Transilvaniei, Moldovan și colaboratorii săi au fost numiți În poziții cu autoritate la nivel regional și unii chiar au câștigat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-adevăr, tranziția de după război a fost o perioadă de mare fluiditate pentru politicile din domeniul sănătății publice și pentru adepții ideilor eugeniste. Numeroase instituții ce funcționaseră Înainte de anul 1944 erau supuse unor atacuri din ce În ce mai puternice, care prefigurau măsurile mai ample de „curățare” ce au urmat la sfârșitul anilor ’40 și mai ales la Începutul anilor 1950. Deja la mijlocul anului 1944, Kernbach, care În deceniul anterior susținuse necesitatea unui control guvernamental mai strict al maselor, ale căror instincte criminale ereditare erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Carol al II-lea a creat un experiment similar la scară mai mică În organizarea educației fiului său, Mihai I. Nu există Însă nici un indiciu că școala creată de Carol al II-lea ar fi avut vreo legătură cu reformele ample discutate de eugeniști. Vezi Paul Quinlan, The Playboy King. Carol II of Romania, Greenwood Press, Westport, Conn, 1995. 48. Liviu Rusu, „Drum liber celor Înzestrați”, Societatea de Mâine, vol. 6, nr. 1-2, 15 ianuarie-1 februarie 1929, pp. 3-4. 49. „Norme
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
instala etica hedonistă pe o bază demnă de acest nume. De aceea, trebuie oare să ne mirăm că tezele hedoniste ale lui Eudoxiu din Cnidos sunt cunoscute doar prin câteva rânduri... ale lui Aristotel? Stagiritul n-a consacrat plăcerii expuneri ample: câteva rânduri în Metafizica îB.1. 996. A.29), și tot cam atât în Retorica îI.1. 1370. A. 1372. B). în schimb, el dă în Etica nicomahică destule detalii pentru a ne face cunoscute pozițiile acestui discipol heterodox al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
antică și chiar mai târziu. Prodicos se exprimă simplu și clar, în alb și negru, el reduce complexitatea și diversitatea la două unități opuse identificabile în mod precis, suprimă detaliul, finețea și subtilitatea în favoarea artileriei grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vedea, pentru texte, Les Prăsocratiques, Plăiade, op. cit., iar ca introducere generală mai tehnică, Gilbert-Romeyer-Dherbey, Les Sophistes, Que sais-je?, PUF, 1985. Prin W.C.K. Guthrie, Les Sophistes, volum tradus din engleză de J.-P. Cottereau îPayot, 1971), dispunem de o analiză mai amplă care-i pune mai bine în valoare. La pagina 295 - pasaje consacrate hedonismului lui Antiphon. Asupra aceluiași Antiphon, a se vedea excelenta lucrare, singura consacrată acestui filosof pe nedrept uitat, a Annei Hourcade, Antiphon d'Athènes. Une pensăe de l
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi considerată un simptom al unei alte probleme mai generale; nu este clar la ce nivel trebuie abordată problema în intervalul dintre cauzele sociale cele mai concrete (de exemplu, lipsa de bani și echipamente a unui minister) și cele mai ample (de exemplu, structura socială inegalitară); fiecare soluție implementată are consecințe ireversibile asupra vieților oamenilor; prin urmare, capacitatea de învățare prin experimentare și încercare-și-eroare este foarte limitată; soluțiile problemei generează, la rândul lor, alte probleme, pe o perioadă nelimitată de timp
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
permită luarea de decizii cât mai corecte cu privire la acțiunile viitoare. Este vorba despre metode de decizie și metode de prognoză. În ambele cazuri se poate vorbi despre metode statistice, obiective și metode subiectiv-intuitive, bazate pe judecata experților. Există dezbateri științifice ample în legătură cu superioritatea unuia dintre cele două categorii asupra celeilalte (vezi Bunn și Wright, 1991). Modelările și simulările matematice sunt considerate a fi mai obiective, însă presupun limite date de necesitatea completitudinii modelului și de faptul că pot apărea evenimente neprevăzute
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reprezentând un indicator de performanță a metodei. Istoria metodei Metoda a fost dezvoltată în anii ’50 de RAND Corporation, în cadrul unor experimente care vizau introducerea/creșterea rolului predicțiilor furnizate de experți în designul de politici din domeniul militar. Primul studiu amplu despre Delphi este publicat în 1964 de Gordon și Helmer, după ce, în 1962 (Dalkey și Helmer), apăruse o descriere succintă a aplicării metodei în anii ’50 în vederea estimării necesarului de armament pentru efectuarea unor sarcini militare. Metoda începe să capete
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
iar partenerii își cunosc mai bine rolul și aria de acțiune. Principiul p. joacă un rol fundamental în implementarea fondurilor structurale. Conform regulamentelor existente pentru fondurile structurale, statele membre și Comisia Europeană trebuie să traseze acțiunile comunitare printr-un proces amplu de consultare, iar în timpul tuturor fazelor (programare, monitorizare, evaluare) trebuie să implice cele mai reprezentative organisme la nivel național, regional și local. Acestea trebuie să includă parteneri economici, sociali, sectoriali, teritoriali, inclusiv ONG-uri, și trebuie să ia în considerare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a produsului). Concentrarea este nu atât pe planificare și proiectare, cât pe elaborarea progresivă. Descrise cu ajutorul numerelor - (de la) ingineria construcțiilor; - (până la) proiecte similare care au mai fost realizate. Este cunoscut finalul. Experiență Foarte bine înțeles Foarte bine dezvoltate Proiecte complexe, ample. Plan de acțiune - Sorin Cace În contextul dezvoltării sociale, strategiile și planurile de acțiune (p.a.) joacă un rol esențial. Prin operaționalizarea lor se ajunge la atingerea obiectivelor propuse. Există mai multe nivele la care strategiile, p.a., pot fi dezvoltate. În funcție de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de evoluția relațiilor internaționale din această perioadă și de tendințele existente în economia mondială. Unul din scopurile revoluției din 1989 a fost schimbarea regimului politic care se dovedise direct responsabil de eșecul economic. Transformarea regimului politic a determinat însă o amplă schimbare sistemică, de trecere a sistemului economic spre economia de piață, de modificare a cadrului juridic pentru a se adapta la noua realitate existentă la nivelul societății și de construire a instituțiilor democratice necesare în orice stat de drept. Schimbarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]