12,966 matches
-
de societate au fost descoperite în Codul lui Hammurabi iar prima instituție bancară din lume se consideră a fi descoperită sub ruinele templului lui Uruk, din Mesopotamia anilor 3200-3400 Î.Hr. Societatea comercială a fost utilizată intens atât în Grecia antică cât și în Imperiul roman. Dreptul roman prevedea că societatea civilă (comercială) constituie un contract consensual, în temeiul căruia asociații puneau ceva în comun în scopul de a realiza și de a împărți beneficii 13. Odată cu dezvoltarea relațiilor comerciale între
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și dramaticul; ritmul manolic (Kamadeva, nota mea), cel prin care ființa poetică se răspândește pe linia orizontului, căutând infinitul planetar bine construit, organizat și palpabil, într-o aură de neliniște suportabilă, strict omenească, proprie eposului; ritmul brâncușian (Odă "în metru antic", nota mea), prin care se manifestă cosmosul interior, fragil, cu adevărat inefabil al ființei umane și, prin care aceasta reușește să-ți controleze chiar neliniștile imediate (deci mai aproape resimțite și aparent mai tulburătoare), într-un plan circular de progresivă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
este totuși o performanță a traducătorului, la nivelul excepționalului vers l'orologio solo avanza nel cunicolo del tempo. Pe lângă plopii fără soț: emblematicul "cu ale tale brațe reci" nu se recunoaște în con le tue fredde membra; Odă (în metru antic) nu respectă în traducere prozodia originalului, trădând-o din start inclusiv prin acel pronume inexistent la Eminescu: io non credevo mai d'imparare a morire; giovane eterno, stretto nel mantello, se abate inexpresiv de la aforisticul "Pururi tânăr, înfășurat în manta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a peninsulei arabe, iar restrângerea ei doar la Yemen - regiunea cea mai cunoscută Europei în acea epocă, este, în opinia orientalistului Philip Hitti, o greșeală medievală propagată parțial până azi. În această regiune s-au succedat mai multe state sud-arabe antice (fig. 17), toate vorbitoare ale unor dialecte ale limbii arabe sudice apropiată de semita primitivă comună: Regatul Saba cu capitala la Marib, a cunoscut perioada de înflorire între anii 750-115 î.Hr. Regatul Minean sau Main cu capitala Qarnaw (astăzi Main
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
la nord-est de Sanaa) a ființat din anul 700 până în secolul al III-lea î.Hr. Regatul Qataban cu capitala la Tamna (astăzi Kuhlan, la est de Aden), între anii 400-50 î.Hr. Regatul Hadramauth cu capitala la Sabwa (Sabota în scrierile antice) a funcționat de la mijlocul secolului al V-lea î.Hr. până la sfârșitul primului secol d.Hr. Regatele Qataban și Hadramauth s-au aflat cu intermitențe, sub hegemonia regatelor Saba și Main. Primul Regat Himyarit a avut capitala la Zafar (lângă actualul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
creativitatea abordând noi înșine un stil de predare variat, adaptat la situațiile și persoanele prezente, să fim mereu dispuși și deschiși în a personaliza curriculum-ul, să nu ne temem de schimbare și să nu uităm ceea ce afirma un proverb antic, că elevul nu învață pentru școală, ci pentru viață, așadar pentru a se integra social și profesional în contemporaneitate. REFERENT ȘTIINȚIFIC: Prof. preuniv. dr. Oana Simona Zaharia
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3029]
-
narațiunii de lungă întindere concurează mai departe domeniul realului, propunînd o lume care ascultă concomitent de puterea a două legi: cea estetică, intrinsecă, și cea reprezentativă, referențială, în joncțiune cu logica realului. Putere de reprezentare aveau, consfințită încă din estetica antică (mimesis), și celelalte genuri. Viața în filigranul existenței sau filtrată, spre înălțimile clarificate ale esențelor, e de găsit în general în literatura tuturor timpurilor, de bună seamă. Romanul "creează" viața, avansînd un "adevăr" ficțional, situat adică în sfera posibilului, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lumii, în reflectare proprie. Imaginea (materială, exprimare a vizibilului), cum și obiectul furnizează artistului, în secolele realismului, modele ale neutralității și obiectivității, saturînd cu gustul vizualității discursul reprezentativ. Că avem de-a face cu un sistem, complicat estetic dincolo de postulatele antice ut pictura poesis / mimesis, o afirmă consecvența raporturilor narațiunii cu "imaginea lizibilă"vizibilă în construcție și inteligibilă în structura de profunzime a discursului romanului. Poetica se preocupă de aspectele producerii imaginii în roman, esențială fiind medierea pe care aceasta o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
1872-1874); Crăiasa din povești, Lacul, Dorința, Călin (file din poveste) (1874-1877); De câte ori, iubito... ; S-a dus amorul..., Pe lângă plopii fără soț, Departe sunt de tine, Pe aceeași ulicioară, O, rămâi..., Rugăciunea unui dac (1878-1880); Revedere; Scrisorile, Glossa, Odă (în metru antic); Luceafărul (1880-1883); volumul Poezii, sub îngrijirea și editarea lui Titu Maiorescu. TEME ȘI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE a. natura și iubirea tema romantică fundamentală a liricii eminesciene. Elemente frecvente: codrul, teiul, lacul, izvorul, marea, plopul, floarea albastră, buciumul, cornul, femeia-înger
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a ferici pe cineva", geniul nu are moarte, dar "n-are nici noroc" și se retrage în lumea lui spirituală (Scrisoarea I, Luceafărul, Împărat și proletar, Glossă, Cu mâne zilele-ți adaogi, Mai am un singur dor, Odă (în metru antic). e. tema timpului a fost bine reprezentată în Luceafărul, Revedere; ireversibilitatea timpului, având ca punct de plecare folclorul autohton și filosofia europeană (Trecut-au anii). În poezia eminesciană este ilustrat atât timpul individual, cât și timpul universal (Scrisoarea I), cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
diferite metamorfoze. În idila Sara pe deal evaziunea are loc din contingent în oniric; prin eros se accede la nemurire. ARTE POETICE EMINESCIENE Concepția lui Eminescu despre artă și condiția poetului au fost exprimate în: Epigonii, Glossă, Odă (în metru antic), Criticilor mei, Icoană și privaz, Eu nu cred nici în Iehova, Odin și Poetul, Iambul, Numai poetul, În zadar în colbul școlii. Eminescu, un vizionar și un sceptic, mărturisește: Eu rămân ce-am fost: romantic (Eu nu cred nici în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
filosofică asupra iubirii și morții, ridicând privirea la "steaua/ singurătății", întorcându-se la propria-i tinerețe, când putea visa: "Nu credeam să-nvăț a muri vreodată". Meditând asupra morții, poetul își imaginează ca simbol mitologic, pasărea Phoenix (Odă, în metru antic), conștient că arta eternizează creatorul, care trăiește dincolo de timp (Numai poetul). MIHAI EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL Eminescu avea o cultură de nivel european, și a ridicat cultura românească spre universalitate. Analizând limbajul eminescian, exegeții au descoperit două izvoare esențiale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a spiritului autohton prin felul în care evidențiază natura, "spațiul mioritic", cu peisajul tipic românesc: codrul marea (Mai am un singur dor), satul în amurg (Sara pe deal), lacul (Lacul), comuniunea om-natură (Ce te legeni), crângul (Dorința). Cunoscător al culturii antice (indice: Rig-Veda, Mahabharata), al filosofiei grecești (Heraclit, Platon, Aristotel), al culturii și filosofiei moderne (Descartes, Spinoza, Hegel, Kant, Schopenhauer), poetul a cunoscut și marile valori artistice ale romantismului european, a studiat românismul prin Lepturariul lui Aron Pumnul. Unii exegeți s-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
specii literare: idila pastorală (dragostea dintre Cătălin și Cătălina); meditația filosofică (drumul cunoașterii); elegia (omul obișnuit care nu poate accede spre idei superioare); satira (sarcasmul poetului asupra societății superficiale); pastelul (tablouri descriptive de natură terestră sau cosmică). Odă (în metru antic) Odă (în metru antic) a trecut prin opt variante, schimbându-și tonalitatea de odă, cu una de elegie erotică. Stăpânit de patima cunoașterii, poetul se identifică cu geniul într-un "cadru de proporții titaniene" (D. Popovici). Căutându-și refugiul în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dragostea dintre Cătălin și Cătălina); meditația filosofică (drumul cunoașterii); elegia (omul obișnuit care nu poate accede spre idei superioare); satira (sarcasmul poetului asupra societății superficiale); pastelul (tablouri descriptive de natură terestră sau cosmică). Odă (în metru antic) Odă (în metru antic) a trecut prin opt variante, schimbându-și tonalitatea de odă, cu una de elegie erotică. Stăpânit de patima cunoașterii, poetul se identifică cu geniul într-un "cadru de proporții titaniene" (D. Popovici). Căutându-și refugiul în nemurire, geniul are atribute
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
renaștere a sinelui, în redobândirea identității veșnice, dar și în recuperarea "nepăsării triste" și în "regăsirea sinelui". În final, versurile depășesc forma elegiei devenind "o rugăciune a reîntregirii ființei prin moarte" (Ioana Em. Petrescu). Tinzând spre perfecțiunea clasică ("în metru antic"), această odă ilustrează atitudinea poetului față de cunoaștere și autocunoaștere. Poetul se confesează pe un ton grav, sentențios: "Nu credeam să învăț a muri vreodată", amintindu-și de trecut, de inițierea sa. Timpul se scurge, geniul trăiește visul romantic până la pierderea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/ Mie redă-mă! " În timpul vieții, omul are posibilitatea cunoașterii de sine și totodată învață să cunoască moartea. Sintetizând aspectele existenței umane (dragostea, moartea, cunoașterea, autocunoașterea), Odă (în metru antic) are un limbaj artistic expresiv. Verbele au valori stilistice variate: verbele la imperfect sugerează contopirea cu cosmosul ("nu credeam", "nălțam"); verbele la perfect simplu exprimă sentimentul de iubire ("răsăriși", "băui"), iar cele la imperativ semnifică aspirația omului de geniu spre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sinelui ("vino", "redă-mă"). O deosebită expresivitate au construcțiile oximoronice ("dureros de dulce" și "voluptatea morții"), adjectivele pronominale ("al meu rug") și cuvintele (sintagmele) din finalul fiecărei strofe: "Singurătății", "neîndurătoare", "Apele mării", "Mie redă-mă!". Prin metrică, Odă (în metru antic) amintește de opera lui Horațiu. Glossă Glossa este o poezie gnomică (glossa "cuvânt care necesită explicații"), poezie care conține maxime, sentințe, sfaturi morale și cunoaște un proces de asimilare a înțelepciunii filosofice. Glossă e cea mai buddistă poezie a lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de natură erotică: Fred Vasilescu Doamna T. și G.D. Ladima Emilia Răchitaru. Mai există și o dramă a intelectualului G.D. Ladima, marginalizat, strivit de colosul social, a cărui moarte este simbolică. Titlul romanului camilpetrescian are ca punct de plecare mitul antic al lui Procust, tâlharul care impunea oaspeților, aduși cu forța, o încadrare într-un spațiu socotit ideal. Titlul romanului este simbolic; Patul lui Procust poate fi societatea ostilă valorilor, impunând anumite dimensiuni, în care eroii nu se pot încadra și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
confruntare a unor păreri tipice despre sensul vieții cu însăși viața aflată la extrema limită" (Paul Georgescu). Romanul are ca punct de plecare o fotografie care reprezenta o pădure plină de cehi spânzurați. Conceput ca un scenariu înrudit cu tragedia antică, Pădurea spânzuraților prezintă raporturile dintre personaje și funcțiile acestora în maniera teatrului antic. După moartea tatălui, eroul a fost marcat în copilărie de crize mistice, a trecut prin diferite experiențe și într-o zi când a fost obligat să semneze
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
extrema limită" (Paul Georgescu). Romanul are ca punct de plecare o fotografie care reprezenta o pădure plină de cehi spânzurați. Conceput ca un scenariu înrudit cu tragedia antică, Pădurea spânzuraților prezintă raporturile dintre personaje și funcțiile acestora în maniera teatrului antic. După moartea tatălui, eroul a fost marcat în copilărie de crize mistice, a trecut prin diferite experiențe și într-o zi când a fost obligat să semneze o sentință de condamnare a unor țărani români din zona frontului, a dezertat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a crea, poemul fiind o invocație către Galateea (simbol al cunoașterii și al iubirii). Poetul depășește cunoașterea de tip logic, rațional, și dobândește o cunoaștere de tip poetic. Alături de cunoaștere, întâlnim în poem și tema iubirii, cu trimiteri la mitul antic al Galateei și al lui Pygmalion, în care Pygmalion se îndrăgostește de opera sa, Galateea, și cere zeilor s-o însuflețească. În poemul lui Nichita Stănescu, opera creează artistul, la rugămintea acestuia care vrea să se nască, să fie însuflețit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Scurt Istoric Istoricii afirmă că înotul a apărut odată cu omul, fiind de mare folos în viața cotidiană, dar istoricul grec PAUSANIS (sec. II e.n.), comentează totuși lupta pentru existență. Întrecerile olimpice ale antichității nu includeau concurs de înot în Grecia Antică. Paralel cu evoluția civilizației umane, înotul ca sport, a devenit o preocupare majoră, perfecționându-se în tehnică și căpătând o tot mai mare răspândire. La începutul revoluției burgheze, umaniștii au așezat și înotul în conceptele noi despre viață și educație
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
acest lucru... În timpul studiilor mele de medicină, am fost uimit să aflu că ilionul, acel os al bazinului care iese în evidență la fetele slabe, își trage denumirea de la numele grecesc al cetății Troia. De aici vine și titlul epopeii antice Iliada. Tot cam așa este și bazinul fetei, ca un fel de cetate care apără organele cele mai importante pentru perpetuarea speciei noastre. Fundul mare De obicei, o fată cu fundul mare este dotată cu un bazin propice unei nașteri
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
este mai mult un proces de relaxare, decât unul de încordare; tot contrar unor zvonuri, omul nu are nici un os în interiorul sexului (cum au, de exemplu, câinii) și nici nu-și poate crește erecția scremându-se. Priapismul Se spune că regele antic Priap obișnuia să se plimbe prin palat fără să se jeneze de erecția lui evidentă. De aici își trage numele una dintre cele mai penibile tulburări genitale masculine: priapismul. El constă în instalarea unei erecții du rabile, de o tensiune
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]