5,517 matches
-
să provoace prin stimularea formării de anticorpi, după ce alergeni potenți intră în sânge peste tractul gastro-intestinal. Adevărata boală foarte periculoasă cauzată de buretele porcesc nu este o otrăvire, ci "Sindromul Paxillus", desemnat pentru sensibilizarea corpului față unui antigen fungicid. Acest antigen dizolvă în sânge formarea de anticorpi, acești anticorpi se combină apoi cu antigenele de ciuperci la un complex antigen-anticorp, atașându-se de eritrocite și rezolvând în final celulele roșii din sânge. Acest proces n-are loc după un singur consum
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
peste tractul gastro-intestinal. Adevărata boală foarte periculoasă cauzată de buretele porcesc nu este o otrăvire, ci "Sindromul Paxillus", desemnat pentru sensibilizarea corpului față unui antigen fungicid. Acest antigen dizolvă în sânge formarea de anticorpi, acești anticorpi se combină apoi cu antigenele de ciuperci la un complex antigen-anticorp, atașându-se de eritrocite și rezolvând în final celulele roșii din sânge. Acest proces n-are loc după un singur consum, dar după câteva ori, se ivesc mai întâi simptome ușoare, numai puțin observate
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
celulele roșii din sânge. Acest proces n-are loc după un singur consum, dar după câteva ori, se ivesc mai întâi simptome ușoare, numai puțin observate, prin urmare însă duce, prin consum repetat, la boli grave precum adesea oară moartea. Antigenul nu este cunoscut până astăzi (probabil este un organism proteinic stabil la căldură). Alergii asemănătoare pot fi declanșate și de către alte ciuperci ca de exemplu de "Tricholoma equestre". În ultima vreme se bănuiește, că chiar și "Suillus luteus" ar putea
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
intoxicații este evidentă. Astfel, între anii 1967 și 1989, peste 120 de persoane sau otrăvit cu acest Paxillus în fosta RDG. Mai departe, conform unor studii ale Clinicului Universității din Hanovra, aproximativ jumătate din populațiile buretelui porcesc cercetate includ un antigen. 1. Anemia hemolitică imună a avut loc și mai devreme după consumul ciupercii, dar nu a fost recunoscută și, prin urmare, nu este descrisă. 2. Afectate sunt doar persoane care au tendința deosebită de deraiere a sistemului lor imunitar. Această
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
imunitar. Această tendință poate fi dezvoltată genetic, sau prin factori care sunt induși prin contaminarea lumii de societatea noastră modernă industrială. 3. Există populații separate teritorial ale buretelui porcesc, care sunt morfologic identice, diferind însă prin absența sau deținerea acestui antigen. Eventual, varianta purtătoare de antigen (sau mutanta) s-a înmulțit și răspândit mai intens decât aceasta fără antigen, astfel "Sindromul Paxillus" apare mai frecvent. În ultimii ani s-a dovedit, că ciupercile de acest soi care cresc atât în pădurile
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
dezvoltată genetic, sau prin factori care sunt induși prin contaminarea lumii de societatea noastră modernă industrială. 3. Există populații separate teritorial ale buretelui porcesc, care sunt morfologic identice, diferind însă prin absența sau deținerea acestui antigen. Eventual, varianta purtătoare de antigen (sau mutanta) s-a înmulțit și răspândit mai intens decât aceasta fără antigen, astfel "Sindromul Paxillus" apare mai frecvent. În ultimii ani s-a dovedit, că ciupercile de acest soi care cresc atât în pădurile de foioase cât și in
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
noastră modernă industrială. 3. Există populații separate teritorial ale buretelui porcesc, care sunt morfologic identice, diferind însă prin absența sau deținerea acestui antigen. Eventual, varianta purtătoare de antigen (sau mutanta) s-a înmulțit și răspândit mai intens decât aceasta fără antigen, astfel "Sindromul Paxillus" apare mai frecvent. În ultimii ani s-a dovedit, că ciupercile de acest soi care cresc atât în pădurile de foioase cât și in pădurile de conifere, au caracteristici fizice vizibile, dar la nivel de ADN ele
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
γ) component al sistemului imunitar detectat la persoanele IgG+ recent identificate în Gabon. Infecția pe cale subcutanată a maimuțelor ("Cercopithecus aethiops") și babuinilor ("Papio hamadryas") a arătat că principala țintă a virusului Ebola după intrarea în organism sunt celulele prezentatoare de antigen, celulele dendritice, macrofagele și monocitele. Aceste celule, prezente în număr mare la nivelul pielii și mucoaselor, sunt infectate precoce și apoi diseminează virusul în interval de 3-4 zile în întregul organism prin circulația sanguină și limfatică, virusul fiind detectat în
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
prezintă o afecțiune acută febrilă și care au călătorit în regiuni rurale epidemice cunoscute sau regiuni endemice suspectate din Africa subsahariană, mai ales dacă sunt prezente manifestări hemoragice. Confirmarea suspiciunii de febră hemoragică Ebola este posibilă prin identificarea rapidă a antigenelor virale sau prin izolarea virusului pe culturi de celule. Diagnosticul indirect, serologic, este posibil prin evidențierea anticorpilor IgM și ulterior a anticorpilor IgG. Depistarea precoce este primordială pentru controlul infecției. Personalul medical trebuie să fie atent și să evalueze toți
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Izolarea primară prin utilizarea culturilor celulare produce rareori un efect citopatic specific, astfel încât dovezile de infecție se bazează pe apariția incluziilor citoplasmatice, evidențiate prin imunofluorescență la 2-5 zile după inoculare, utilizând antiser policlonal sau anticorpi monoclonali specifici pentru specia virală. Antigenele virale se identifică prin imunofluorescență directă în monostraturile celulare, iar în lichidele de cultură prin ELISA de captură sau RT-PCR; mai rar prin RFC, iar virusul prin microscopie electronică. Unele specii virale, cum ar fi ebolavirusulul Sudan, sunt dificil de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
virusul Ebola în timp de câteva minute pe un eșantion de sânge prelevat prin înțeparea degetului în locul unei eprubete pline cu sânge. Pe 20 februarie 2015 OMS a aprobat primul test pentru depistarea rapidă a infecției cu virusul Ebola - ReEBOV Antigen Rapid Test. Testul a fost realizat de către o companie americană, Corgenix Medical Corp. Acest test este mai puțin precis decât metodele clasice de depistare a virusului Ebola, însă este mult mai ușor de utilizat, nu necesită alimentare cu curent electric
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
15 minute, necesită o mostră minimă de sânge aplicată pe o bandeletă de hârtie specială (dipstick) și poate identifica aproximativ 92% dintre pacienții infectați cu Ebola și 85% dintre cei care nu aveau acest virus în sânge. Testul rapid cu antigen ReEBOV se efectuează ca un test imunologic cu bandeletă (dipstick). El detectează prezența antigenului viral EBOV VP40 nativ (adică a proteinei matriceală VP40) în serul, plasma sau sângele integral a pacienților suspectați de a fi contractat febra hemoragică Ebola cu ajutorul
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
specială (dipstick) și poate identifica aproximativ 92% dintre pacienții infectați cu Ebola și 85% dintre cei care nu aveau acest virus în sânge. Testul rapid cu antigen ReEBOV se efectuează ca un test imunologic cu bandeletă (dipstick). El detectează prezența antigenului viral EBOV VP40 nativ (adică a proteinei matriceală VP40) în serul, plasma sau sângele integral a pacienților suspectați de a fi contractat febra hemoragică Ebola cu ajutorul anticorpilor specifici EBOV VP40, care sunt niște anticorpi policlonali caprini purificați prin afinitate, impregnați
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
acestea, infrastructura necesară pentru manipularea virusului Ebola, precum și lipsa de modele animale pentru evaluarea vaccinurilor candidate sau moleculelor terapeutice, frânează considerabil progresele. Vaccinurile sunt în stadiu experimental, fiind implicate diverse metodologii de obținere: preparate vaccinale inactivate cu formol, vaccinuri conținând antigenele NP sau GP, ori vaccinuri recombinante care să exprime GP, GPS și NP. În domeniul vaccinal, mai multe vaccinuri candidate s-au dovedit eficiente la cobai, însă parțial, ba chiar complet, ineficiente la macac, de exemplu preparatele virale inactivate prin
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de producere, conferind, astfel, o mare heterogenitate grupului vaccinurilor celulare. [7,8]Vaccinurile pertussis acelulare sunt vaccinuri sub-unitare care conțin componente purificate, inactivate, ale celulelor B. pertussis. Vaccinurile pertussis diferă mult în conținut - în ceea ce privește clonă bacteriană, numărul și cantitatea de antigene, metodele de purificare și detoxifiere, adjuvanți, excipienți, conservanți, etc...[7] - dar studiile au arătat că cele mai eficace vaccinuri pertussis celulare și acelulare sunt eficiente doar în proporție de 85%, oferind protecție, în medie, pe o durată de 6-12 ani
Tuse convulsivă () [Corola-website/Science/333908_a_335237]
-
durată de 6-12 ani dupa 4 doze.Vaccinurile pertussis sunt cel mai frecvent administrate în combinație cu toxoizii difteric și tetanic, dar sunt, de asemenea, disponibile și în combinație cu virusul polio inactivat, Haemophilus influenzae tip B (Hib) și cu antigene ale virusului hepatitic B. Vaccinarea împotriva tusei convulsive nu conferă imunitate pe viață. Se știu puține lucruri despre durată protecției post-vaccinale în țările în curs de dezvoltare, dar mai multe studii din țările industrializate arată că protecția dispare după 4-12
Tuse convulsivă () [Corola-website/Science/333908_a_335237]
-
activității celulelor T, care s-a dovedit a fi implicat în controlul răspunsurilor imune ale celulelor T. KEYTRUDA potențează răspunsurile celulelor T, inclusiv răspunsurile anti-tumorale, prin blocarea legării PD-1 de PD-L1 și PD-L2, care sunt exprimate în celulele ce prezintă antigenul și pot fi exprimate de tumori sau alte celule din micromediul tumoral. KEYTRUDA se administrează în perfuzie intravenoasă timp de 30 de minute o dată la trei săptămâni pentru indicațiile aprobate. Indicații terapeutice KEYTRUDA aprobate în Europa 2 Melanom KEYTRUDA este
Tratamentul cancerului cu anticorpi, aprobat în Europa by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104640_a_105932]