10,957 matches
-
numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles datorită înclinației generale a vorbitorilor de a adapta cuvintele tendinței normale de exprimare cât mai sintetică, ce implică un efort de emisie al aparatului fonator cât mai redus, care a antrenat și specializat anumite grupe de mușchi în acest sens, în funcție de același principiu al economisirii energiei în emisiunea sunetelor. Dacă mai sus am avut în vedere unii termeni străvechi, am făcut un salt în timp, pentru a vedea în ce măsură, limba dintr-
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
rapidă față de vocala o din forma verbală o făcut, care face, datorită locului de articulare mai sus, în zona palatală, legătura firească cu consoana l, simțită ca o prelungire a lui o, prins fiind în același efort de emitere sonoră, antrenând aproximativ aceeași mușchi în același flux energetic. În virtutea aceleiași legi a comodității în vorbire, având ca urmare mărirea ritmului acesteia, a fluenței, s-au impus din timpuri foarte vechi, unele cuvinte, fie verbe, fie substantive cu forme contrase: nu lucru
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ce presupun minimul de efort de emisie fonică, fie că e vorba de o mai facilă articulare a unor sunete față de altele, fie că e vorba de comunicarea cea mai concisă, concentrarea sensului comunicării în cât mai scurte elemente lexicale, antrenând și eliminarea unor sunete, în cazul nostru al lui i final, care este simțit ca fiind inutil. În aceleași legi se încadrează și forma conunjcției da’ pentru dar. Structura da’i trăiește familia, impune o discuție ceva mai laborioasă incluzând
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cu privire la motivele unui eventual refuz”. Convenția Schengen din 19 iunie 1990 impune părților contractante „să asigure studierea oricărei cereri de azil formulate de un cetățean străin pe teritoriul uneia dintre ele”, Însă, la art. 29, precizează că „această obligație nu antrenează, pentru nici o parte contractantă, pe aceea de a autoriza solicitantul de azil să pătrundă sau să rămână pe teritoriul său” (Philibert și Sauvaigo, 1996). Singurul drept care există cu adevărat este așadar cel al statului, nu cel al individului, ceea ce ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mod contradictoriu, pe ideile de progres economic și de deschidere și, În același timp, pe ideea de Închidere naționalistă” (Wievorka, coordonator, 1996, p. 33). Apoi, apariția unei dualități a lumii muncii, fenomen care, În fața lipsei de solidaritate națională constatate, antrenează o slăbire a loialității cetățenești și, adesea, chiar procese de „descetățenire” (Procacci, 1993), sărăcia făcând aproape imposibilă participarea la viața comunității. Acest fenomen nu este străin de procesul deetnicizare a periferiilor urbane, pe care ar fi periculos să-l subestimăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a se stabili pe termen lung În țara sau În regiunea unde sunt primite, nu vom face confuzia Între cosmopolitism și imigrație, chiar dacă În doxa contemporană cele două se suprapun Într-o anumită măsură. Amestecul de indivizi sau de populații antrenează, În unele cazuri, un amestec al culturilor, celebrat de gândirea postmodernă sub numele de „metisaj”, cu excepția cazurilor În care se Încearcă Împiedicarea unor asemenea contacte, cum s-a Întâmplat În Japonia Înaintea erei Meiji (1867), când negustorii europeni erau ținuți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor de apartenență politică sau religioasă ori chiar până la a renunța la numele proprii, considerate prea diferite din punct de vedere lingvistic, distrugând astfel definitiv până și dorința iluzorie de Întoarcere În țara de baștină. Un concept În dezbatere Mondializarea antrenează, În drumul său, mișcări migratorii uneori foarte ample, care conduc la crearea și organizarea de comunități naționale pe teritoriu străin, cel mai adesea desemnate sub numele de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut lucrurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să inventeze alte arme, și tot așa până la bomba atomică. Procesul este cu atât mai inevitabil astăzi cu cât, o dată cu creșterea demografică și cu progresul mijloacelor de comunicare, intensitatea acestor interacțiuni nu contenește să crească și ea. Această logică funestă antrenează toate societățile Într-o infernală cursă a Înarmărilor. Putem Încerca să o reglementăm, dar este foarte dificil să scăpăm de ea. Pentru fiecare colectivitate, prezența celorlalte antrenează obligația de a-și gestiona relațiile cu ele și, prin urmare, și constrângerile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunicare, intensitatea acestor interacțiuni nu contenește să crească și ea. Această logică funestă antrenează toate societățile Într-o infernală cursă a Înarmărilor. Putem Încerca să o reglementăm, dar este foarte dificil să scăpăm de ea. Pentru fiecare colectivitate, prezența celorlalte antrenează obligația de a-și gestiona relațiile cu ele și, prin urmare, și constrângerile legate de dominația exercitată de ea Însăși sau asupra ei. Astfel, nimeni nu poate scăpa din acest cerc: toată lumea este supusă dominației și supune pe alții dominației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se adapteze. Putem califica asemenea societăți drept «complexe», În sensul că membrii lor trebuie să posede competențele necesare ș...ț pentru a face față acestor situații ș...ț. Principiile justeții nefiind compatibile În mod nemijlocit, prezența lor În același spațiu antrenează tensiuni care trebuie resorbite pentru ca acțiunea să-și urmeze cursul În mod normal” (Boltanski și Thévenot, 1991, p. 266). În acest punct, apelul la Drept sub forma sa pluralistă se dovedește indispensabil. O influență reciprocă Dreptul este Înainte de toate un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a ne diferenția de „străini” (În privința etnicității ca raport social, recomandăm cu căldură Juteau, 1999, pp. 177-184). Etnie, cultură, rasă sunt deci termeni cu un conținut obiectiv incert. Însă această incertitudine nu numai că nu este de natură să antreneze o rapidă dispariție a entităților pe care le desemnează, ci, dimpotrivă, explică În mare parte capacitatea lor de supraviețuire. Bineînțeles, tocmai din cauza perenității identității etnice, oricât ar fi ea de ambiguă, dezbaterea teoretică cu privire la natura etnicității continuă și În ziua
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domesticire, scopul Încrucișărilor este selecționarea unuia sau mai multor caractere considerate interesante și ameliorarea În acest fel a speciilor animale și vegetale. Atunci când patrimoniul genetic al unei comunități ecologice devine prea omogen, așa cum se Întâmplă În situațiile În care consangvinitatea antrenează un „homozigotism” prea accentuat al descendenților, indivizii devin slabi și bolnăvicioși, prezintă adesea tare, iar anomaliile și monstruozitățile se multiplică, unii indivizi nefiind viabili. Invers, atunci când diversitatea genetică crește În sânul unei comunități ecologice sau atunci când indivizii provin din comunități
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și/sau calitativ) a adoptat limba dominantă, acest grup păstrează, În varianta sa de interlect, caracteristici specifice (trăsături diatopice sau de alte tipuri) ce constituie tot atâția marcatori identitari. Diversitatea lingvistică, la fel ca și cea culturală, de altfel, nu antrenează inevitabil conflictul identitar, cu condiția Însă ca și una, și cealaltă să fie Înscrise În domeniul cooperării sociale, și nu În acela al competiției. P. B., M. F. & AZZI Assaad și KLEIN Olivier (1998), Psychologie sociale et relations intergroupes, Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nu trebuie să ezităm În asemenea cazuri să vorbim despre delict. În fața unor astfel de provocări deliberate, „teama trebuie să treacă În cealaltă tabără”, cum spunea un magistrat. Prima insultă adusă unui profesor sau unui reprezentant al statului trebuie să antreneze imediat o sancțiune. În aceste cazuri, este periculos să continuăm să vorbim despre incivilitate: riscăm astfel să ascundem pentru persoana violentă originea și consecințele propriilor sale acte de violență. Modelul integrator republican nu mai funcționează, pentru că nu mai există reperele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1994). Stereotipurile prezintă de altfel două fațete opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru Înțelegerea și producerea de discursuri (Dufays, 1993). Pe de altă parte, constituie o viziune generalizatoare și reducționistă asupra realității, care antrenează adesea o lipsă de toleranță față de semeni. Este așadar esențial ca pedagogul să lucreze cu elevii săi asupra reprezentărilor cu privire la celălalt. Demersul său trebuie să fie dublu. Mai Întâi, trebuie să-i facă să descopere anumite coduri culturale proprii culturii-țintă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adunarea electorală a districtului, iar episcopii de cea a departamentului. Autoritatea pontificală este doar informată cu privire la aceste alegeri. Ca răspuns la protestele autorităților ecleziastice, Adunarea decide ca toți preoții parohi În exercițiu să depună jurământ În decurs de o săptămână, antrenând astfel o violentă ruptură Între „jurați” și „refractari”. Greu de administrat și condamnată de papa Pius al VI-lea, Constituția a fost Înlocuită cu Concordatul din 1801. Prin definiție, concordatele sunt tratate Încheiate Între Sfântul Scaun și conducerea unui stat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
era Într-o semnificativă scădere de ritm. Consecințele au fost un puseu de inflație, un dezechilibru exterior și deprecierea ratei de schimb. În zilele noastre, conjuncturile tind să se sincronizeze, marile puteri, și În special Statele Unite, având puterea de a antrena și celelalte state În tendințele lor. Ratele dobânzilor au devenit mijlocul de intervenție privilegiat Într-o economie deschisă. Menținerea lor la un nivel ridicat În Europa Începând cu 1992 a rezultat din voința de a asigura stabilitatea prețurilor În perspectiva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constrângere pentru Franța și Germania, Împiedicându-le să permită acțiunea stabilizatorilor automați (frânarea naturală a veniturilor fiscale și creșterea cheltuielilor În perioadele de Încetinire a ritmului). La scară globală, diferențele prea mari În ceea ce privește impozitarea persoanelor sau Întreprinderilor sunt susceptibile să antreneze schimbări de localizare și transferuri de conturi În bănci, existența paradisurilor nefiind, În acest caz, o utopie. Dificultățile pe care le Întâmpină autoritățile naționale În tratarea anumitor chestiuni pot merge până la neputință, așa cum ne arată dezechilibrele ecologice ținând de efectul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-se de aporturile sale pozitive. Argumentele critice. În domeniul financiar, ratele de schimb și ratele dobânzilor pentru monedele importante se traduc, de la abandonarea ratelor fixe În 1973, prin fluctuații puternice, În mare măsură independente de elementele economice fundamentale. Această volatilitate antrenează riscuri pentru actori, care pot să sufere pierderi sau să rateze câștiguri considerabile În caz de evoluție nefavorabilă a pieței: deprecierea portofoliilor, minusvalori la creanțe, creșterea costului sau volumului datoriilor. Operațiile de asigurare a riscului, realizate prin Înțelegeri pe piețele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mit politic mobilizator, așa cum ne arată exemplul Statelor Unite În ceea ce privește democrația și al Franței În privința republicii. Utilitatea unei definiții ternare: națiune politică, națiune culturală, națiune etnică Diviziunea binară a definițiilor este utilă, clară și contribuie la studierea națiunii. Însă acest avantaj antrenează și câteva defecte importante: o astfel de opoziție se pretează la ideologizare, la polemică interesată și la strategie politică. Conflictul franco-german a fost În acest sens o ilustrare extremă. Mai târziu, chiar dacă la un nivel mai mic, acest tip de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iau formă de reguli sau modele, Învățate și Împărtășite de o pluralitate de persoane, legitimate prin valori, organizate În sisteme care funcționează ca niște coduri sau ghiduri și a căror nerespectare sau transgresare este sinonimă cu devianța și susceptibilă să antreneze sancțiuni ori să provoace reacții de dezaprobare sau de ostracizare. Dacă Însușirea lor, așa cum bine a arătat Talcott Parsons, este inseparabilă de procesul de socializare și include nu doar cunoașterea prescripțiilor, ci și a marjelor de manevră de care dispunem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
invită relativiștii radicali neglijează faptul că noi posedăm o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la aspectul omenesc cel mai specific: diferențiabilitatea individuală. În aceste condiții, „dreptul la diferență” nu poate antrena decât un drept la izolare. Fiecare cu cultura sa, fiecare cu adevărul său, astfel sună sloganul celor care, culpabilizați de colonialism (și au toate motivele să fie), au decis să repună În discuție drepturile omului pentru că au luat naștere În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bine. Trebuie Însă să adăugăm imediat că, dacă biologii ar ajunge să stabilească o legătură de cauzalitate Între diferențe genetice și inegalități fundamentale și să dea astfel o anumită greutate științifică conceptului de rasă, acest lucru n-ar trebui să antreneze nici o consecință asupra modului de tratare a indivizilor care fac parte din rase diferite. O evidență a judecății comune Oricât de neutră ar părea o cercetare tipologică bazată pe diferențierea rasială, ea dă naștere unor „efecte metaforice nestăpânite și, poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totalitare la o putere planetară”. Născute din confruntarea imperiilor, totalitarismele doresc să relanseze imperialismul de cucerire și să Împingă mereu mai departe logica dominației și a războiului. Această logică ducând la o agitație perpetuă, mișcarea devine „esența regimului”. Ea Îi antrenează și Îi strivește pe cei care, mai ieri, erau promotorii săi: militanți, executanți sau conducători. „Puterea totalitară, pentru a ghida comportamentul supușilor săi, are nevoie de o pregătire care să-l facă pe fiecare dintre aceștia capabil să joace la fel de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conflictele. Mass-media orchestrează violența, insistând asupra manifestărilor ei sociale ă agresiuni, crime, răzmerițe, insurecții, torturi, războaie sau atacuri teroriste ă, și orientează astfel alegerea condamnării sau legitimării. Religiile o văd prezentă În miturile referitoare la originea umanității, unde transgresiunea umană antrenează o pedeapsă divină: alungarea din Rai, uciderea de către Cain a lui Abel, potopul, crucificarea lui Iisus. O violență fondatoare? Filosofia, care se vrea un refuz al violenței, o conceptualizează ca lipsă a măsurii, furie, impetuozitate, Înscrise toate În Ființă, și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]