17,527 matches
-
și New Jersey, care la momentul respectiv era în pragul unui proiect gigant - planificarea și construirea Aeroportului Internațional Newark. Jack își exprimă frustrările în legătură cu lumea academică, încercând să găsească experți din domeniul universitar pentru a-i ajuta pe ingineri și arhitecți, dar în loc de un sfat clar pe care dorea să-l primească, trebuia să se confrunte cu stânjeneala celor din lumea academică de a-și pune cunoștințele în practică pentru a rezolva problemele concrete. Goffman le ținea partea spunând că au
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
decât atunci când stai chiar în fața lui, atunci eficiența este limitată. Dacă nu poți vedea un stand de la distanță - să zicem, trei până la șapte metri -, atunci nu îl vizitezi decât dacă se întâmplă să dai din greșeală peste el. De aceea arhitecții trebuie să creeze magazine cu acest gând în minte: trebuie să se asigure că majoritatea cumpărătorilor pot vedea ce se află în fața lor, dar și câte ceva din jur. De aceea și afișele trebuie să fie tipărite pe ambele părți, căci
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
am vorbit și ținând-o probabil departe de lenjeria soțului. Totuși, aceasta este o bună ilustrare a modului cum se hotărăsc clienții să folosească mediul de desfacere și produsele expuse spre vânzare. Designerii de produse, producătorii, cei care concep ambalajele, arhitecții și comercianții iau toate deciziile în privința produselor pe care le vor lansa și a modului cum se vor cumpăra. Dar în spațiul de expunere intră în scenă și clienții, care pot transforma teoriile bune, clare și frumoase în confetti. În
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cu doar un singur angajat, dacă se amplasează casa de marcat lângă ușă. Dacă nu este, atunci ai nevoie de doi angajați, sau de un casier și un paznic, cel puțin. Am studiat odată un magazin de încălțăminte al cărui arhitect a amplasat casa de marcat în spate, cu fața la perete. Era cea mai bună garanție că în timpul fiecărei tranzacții era un moment în care angajatul stătea cu spatele la magazin și la toți clienții dinăuntru - toate condițiile necesare pentru a se garanta furtul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
tortura înainte de a le obține. Când vă gândiți să amplasați casele de marcat în acest loc, trebuie să aveți în vedere și impactul lor asupra întregului magazin. Când vă uitați la prototipul unui nou magazin, la schițe sau la macheta arhitectului, veți vedea un spațiu perfect ordonat, senin. Așa le place designerilor să-și înfățișeze creațiile - lipsite de aglomerarea umană. Așa apar toate magazinele din revistele de arhitectură: goale. Dar când se deschide magazinul, apar clienții și dintr-o dată îți dai
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
afaceri este un mod periculos de a gândi, după cum știți de altfel, dacă v-ați enervat vreodată și ați jurat să nu mai puneți piciorul într-un magazin, pentru că zona caselor de marcat era atât de prost organizată. Comercianții și arhitecții pe care îi angajează renunță la dorința de a-i mulțumi pe clienți când concep această parte a magazinului. Nu-i conferă suficient spațiu, trișează atunci când este posibil și întotdeauna acolo sunt mobilizați prea puțini angajați. Îmi amintesc două ipostaze
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
material, de noi: căci purtăm mereu cu noi și în noi o cantitate de persoane care nu se confundă. Sosesc pentru prima oară la Londra, unde fac mai multe plimbări, cînd cu un însoțitor, cînd cu altul. O dată e un arhitect care-mi atrage atenția asupra edificiilor, a proporției și dispunerii lor. Altă dată e un istoric: aflu că această stradă a fost proiectată în cutare epocă, că în această casă s-a născut un om celebru, că, aici și acolo
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
citite în copilărie: mă plimbam așadar cu Dickens. În toate momentele acestea, în toate circumstanțele, nu pot spune că eram singur, că reflectam singur, căci în gînd mă situam în cutare sau cutare grup, cel pe care-l compuneam împreună cu arhitectul și, în afară de acesta, cu cei pe care el numai mi-i traducea, sau împreună cu pictorul (și grupul său), cu geometrul care desenase planul sau cu romancierul. Și alți oameni au avut aceste amintiri în comun cu mine. Mai mult, ei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Colecția ESEURI DE IERI SI DE AZI • Al. Zub, Istoriografia română la vîrsta sintezei: A. D. Xenopol • Al. Zub, Mihail Kogălniceanu: un arhitect al României moderne • Al. Zub, Orizont închis • Al. Zub, Vasile Pîrvan. Dilemele unui istoric • Alexandra Hasan, Fals tratat de jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
rămasă din perioada 1820-1845, când pe Movila Sarandei din fața porții unde era și iarmarocul târgului - aveau loc execuții publice prin spânzurare. Ultimul călău știut a fost Gavril Buzatu. Construcția masivă din stânga intrării se numește „Palatul de pe ziduri”și este opera arhitectului Kubelca, din anul 1812. După cum aflăm de la Gheorghe Băileanu, în acest palat a funcționat cândva o clinică de oftalmologie, după care o vreme au fost încartiruiți grănicerii. Cred că ai băgat de seamă, dragul meu, că iar am probleme. De
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
1736, odată cu casele domnești, cărora li s-a adăugat etajul. Temporar, această mănăstire a servit de reședință domnească.. Ceasul rău privind soarta zidirilor lui Petru Șchiopu voievod nu trecuse încă, pentru că, în 1762, biserica a ars, dispărând astfel pictura interioară. Arhitectul G.M.Cantacuzino, vorbind despre Galata, spune că biserica reprezintă tranziția „între arhitectura rațională a lui Ștefan cel Mare și arhitectura ornamentală a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea”. Restaurarea din 1970 a scos la iveală mormintele Mariei Amirali
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Întregului serviciu de explorări radiologice din spital. În realizarea construcției acestui spital, profesorul, ca un adevărat inginer constructor a urmărit fiecare etapă din construcția să, etaj cu etaj, circuitele funcționale dintre diferitele servicii, spațiile de spitalizare, dispoziția blocului operator. Împreună cu arhitectul șef al proiectului, arhitect Ioan Dariescu, a gândit modul de funcționare interdisciplinar al tuturor serviciilor. Nu a precupețit nici un efort și relații personale pentru a obtine de la ministerul sănătății că fiecare specialitate și laborator să fie dotată cu cea mai
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
radiologice din spital. În realizarea construcției acestui spital, profesorul, ca un adevărat inginer constructor a urmărit fiecare etapă din construcția să, etaj cu etaj, circuitele funcționale dintre diferitele servicii, spațiile de spitalizare, dispoziția blocului operator. Împreună cu arhitectul șef al proiectului, arhitect Ioan Dariescu, a gândit modul de funcționare interdisciplinar al tuturor serviciilor. Nu a precupețit nici un efort și relații personale pentru a obtine de la ministerul sănătății că fiecare specialitate și laborator să fie dotată cu cea mai performantă aparatură posibilă din
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
restaurările picturale în cadrul Departamentului Monumente istorice din Paris. Numai că mai am o surpriză. Cercetând mai departe acea foaie de hârtie, mai găsesc un nume românesc: Ștefan Man- ciulescu, șef de restaurări în același Departament al Monumentelor istorice. Numele acestui arhitect restaurator l-am mai întâlnit și în interiorul bisericii din localitatea Aubazine, fapt pe care îl pomenesc și în alt capitol al acestei cărți. În noaptea ce a urmat acestei încântătoare vizite, nu am prea avut somn și m-au
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Tot cercetând filele cu înscrisuri atârnate pe un panou, am avut o tresărire. Era în-scris acolo, printre altele, și un nume de român: S. Manciulescu. Descifrând atâta cât m-am price- put, întregul text, am aflat că românul nostru, în calitate de arhitect șef la departamentul Monumente istorice al Franței, s-a ocupat cu restaurarea unui canal de aducțiune a apei, construit prin secolul al XII-lea și degradat în timp. La întoarcerea în Brive, am oprit la sediul Asociației, unde a avut
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Paris (1831), Victor Hugo își revendica meritul de a fi deschis o perspectivă adevărată asupra artei Evului Mediu, până atunci „necunoscută de către unii sau, încă mai rău, nerecunoscută de către alții“. Acțiunea de restaurare a vechilor catedrale, cu contribuția decisivă a arhitecților Lassus și Viollet-le-Duc, se desfășoară, din 1837, sub egida Comisiei Monumentelor Istorice. Numeroase edificii laice și religioase din Europa și America de Nord, construite în deceniile de la mijlocul veacului, ilustrează elocvent voga „dulcelui stil vechi“. Sunt, mai totdeauna, simple pastișe, inapte a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
într-un spirit nu scutit, mai târziu, de obiecții. Acțiunea începe sub domnia lui Bibescu (elogiat pentru aceasta de Gr. Alexandrescu: „Vechi monastiri ruinate / De tine renălțate / C-un zel stăruitor“) și va continua sub aceea a lui Barbu Știrbei. Arhitectul Johann Schlatter renovează acum bisericile Curtea-Veche, Antim, Radu-vodă, reface din temelii Bistrița, intervine simțitor la Tismana. Biserica de la Curtea Veche capătă ferestre înalte și largi, cu rame de piatră în tăietură neogotică. La Antim, deasupra intrării, apare o rozadă în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
uneori un crâmpei al atenției sale: palatul Șuțu (muzeul de istorie a municipiului). Patru turnulețe octogonale, cu cornișe neogotice, flanchează o construcție de clasică simetrie, nobil echilibrată în totalitatea părților ei. Ridicat de Konrad Schwink în 1832, edificiul îi sugera arhitectului Turgea „un instrument muzical, gata să cânte“ (C. țoiu, Obligado). Prin modelarea în sens clasic a romantismului, mie îmi amintește de Alexandru Lăpușneanul... Integrarea unor elemente de inspirație romantică în ansambluri de ținută clasică e o tendință eminentă a artelor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
decalaje, atenuării și depășirii unor contraste. Fiecare asigură, într-un sector determinat, substituirea ordonată a vechiului cu noul. „La un semn, un țărm de altul, legând vas de vas, se leagă / Și în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă...“. Arhitecții epocii de tranziție nu aveau forța și impetuozitatea lui Baiazid. Dar podul făurit de ei, cu migală și stăruință, s-a dovedit trainic; el a realizat o trecere sigură între două țărmuri ale istoriei naționale. Proiectul de constituție întocmit de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
misiunea ridicării acesteia, pentru satisfacerea nevoilor orășenilor. Articolul a avut și o temă electorală, fiind publicat cu 18 zile înaintea alegerilor locale, dar și de evidențiere a realizărilor pe care nici un primar anterior nu le obținuse. Hristache Daniilescu apreciază contribuția arhitectului Schmidt în ridicarea uzinei de pompare a apei pentru utilizarea ei în folosul cetățenilor. Și Alexandru Mărculescu în lucrarea sa, ”Oltenița - studiu album monografic” inserează toate realizările acstui primar și în același timp frunțaș al P.N.L. din județul Ilfov. Hristache
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
ȘI PUTEREA: CONFLICTUL DINTRE ESTETIC ȘI IDEOLOGIC Un caz tragic: G. Călinescu (Bogdan CREȚU) / 165 Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga (Ioan STANOMIR) / 177 Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu (Radu VANCU) / 189 Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii (Angelo MITCHIEVICI) / 201 Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu (Antonio PATRAȘ) / 217 Partea a III-a INTELECTUALI, DISCURSUL PUTERII ȘI RĂUL POLITIC Primii muncitori intelectuali în presa comunistă din România
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și stilistică. Sau, cum conchide idealist criticul, el însuși un foarte bun poet din școala lui Mircea Ivănescu, o ocazie de a vedea pe viu "că, în relația dintre putere și poezie, puterea reală e de fapt a poeziei". În Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii, Angelo Mitchevici analizează excelent modalitatea complexă prin care un fals istoric este legitimat într-o operă de ficțiune angajată ideologic. Eugen Barbu, scriitor de talent, dar cu o activitate ideologică sulfuroasă în lumea literară
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poartă o polemică susținută, necruțătoare, cu cineva. Rândurile destinate profesorului de la University of Maryland parcă sunt scrise precipitat, nervos, de unde și riscul de a greși 34. Vl. Tismăneanu este un fost prieten, un "vizitator asiduu al locuinței noastre din [strada] arhitect Louis Blanc" înainte de 1981, care după un deceniu schimbă tabăra culturală/politică și devine un fel de Nemesis, urmărindu-l mereu în postcomunism. Ion Ianoși are obiecții în ceea ce privește enunțul formulat de Comisia pentru analiza dictaturii comuniste (CPADCR), prezidată de Vladimir
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
centrelor istorice din marile orașe), a caselor și vilelor (mai mult sau mai puțin "burgheze". Este o întrebare care s-a mai pus în istoriografia română (o sesizăm la profesorii Andrei Pippidi, Dinu C. Giurescu, dar și la alți istorici, arhitecți): în ce măsură mediul, ambianța, vechea cultură și arhitectură (cu nuanțe burgheze, aristocratice, care supraviețuiesc în comunism) au o influență? Nu atât asupra naturii regimului (sau a schimbării naturii regimului politic), cât a stării de spirit a locuitorilor. Iar aici afirmațiile lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Editură Max Blecher, Bistrița, 2012. Raicu Lucian, "Alte poeme", în România literară, 1973, nr. 35. Ungheanu M., ""Versurile" lui Mircea Ivănescu", în Luceafărul, 1968. Steaua, Cluj, 1959, nr. 1, 2, 3, 5, 6, 10. Steaua, Cluj, 1960, nr. 1, 5. Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii (Architects of the Utopia: Eugen Barbu and Facerea lumii) Angelo MITCHIEVICI Abstract: In the history of post World War II Romanian literature, Eugen Barbu has a special place, due to the fact that he
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]