5,546 matches
-
un consens în cadrul UE. atât de urgent și necesar pentru o soluție durabilă. Încă de la începutul acestui an a decis într-o manieră absolutistă: „Nu există posibilitatea ca ceva anume să fie închis!” și astfel a dezaprobat oficial închiderea rutei balcanice; prin urmare nu a fost adoptată la amintita conferință. Conducerile statelor UE partenere au aflat, bineînțeles, de statistica oficială publicată de Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), document care numără, din ianuarie până în iulie 2016, un total de 479
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
deosebit din Siria (197.139), Afganistan (79.704), precum și Irak (66.625). Și în afara Germaniei se citează ziarul „BILD”, cel mai mare cotidian din Europa, care, pe 22.09.2016, a publicat pe prima pagină, sub forma unui titlu tipic balcanic: „549.209 solicitanți de azil refuzați, peste 400.000 trăind de mai bine de 6 ani la noi - o nouă nebunie în cadrul expulzării”. Politica refugiaților UE a căpătat deja o semnificație importantă în cadrul formării opiniei politice, astfel încât, cu ajutorul experților în
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
problematicii privind discriminarea referitoare la impunerea cotelor de migrație, așa-numiții „Factori de tragere” (engleză to pull = a trage), care de altfel sunt potriviți pentru a motiva sau încuraja migranții în ceea ce privește intențiile acestora de a emigra în Europa. În timp ce ruta balcanică a condus practic la o „izolare” a unor state balcanice, în baza unor măsuri de delimitare, fluxul migranților s-a divizat în pasageri și transportați de către bande organizate spre Egipt sau spre Libia. În locul tratării simptomelor, se face simțită nevoia
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
numiții „Factori de tragere” (engleză to pull = a trage), care de altfel sunt potriviți pentru a motiva sau încuraja migranții în ceea ce privește intențiile acestora de a emigra în Europa. În timp ce ruta balcanică a condus practic la o „izolare” a unor state balcanice, în baza unor măsuri de delimitare, fluxul migranților s-a divizat în pasageri și transportați de către bande organizate spre Egipt sau spre Libia. În locul tratării simptomelor, se face simțită nevoia unei intervenții riguroase în cadrul rețelei de bande organizate, nu doar
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
să se supună poruncilor regale de temperanță în activitatea sa, fiind permanent supravegheată de autorități, dar și de agenții secreți ai Imperiului. De altfel, s-a procedat la o direcționare a energiilor naționaliste către un alt obiectiv - românii din Peninsula Balcanică. Acest Tratat este la originea campaniei culturale oficiale de resuscitare a conștiinței naționale a populațiilor românofone din Grecia, Albania și Bulgaria. S-au construit școli, s-au trimis profesori, misiuni culturale și religioase, s-au tipărit cărți și s-au
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
au tipărit cărți și s-au organizat manifestări de stradă și campanii de presă. Problema Transilvaniei trebuia ocultată în opinia publică. Desigur, nu s-a reușit, ea era prea evidentă și, în fapt, era o chestiune obiectivă. Cea a românilor balcanici era, în cea mai mare măsură, subiectivă. Pe de altă parte, exista marea tragedie a românilor de dincolo de Prut, intrați sub stăpînire țaristă de aproape o sută de ani. Dacă în Transilvania asistăm la fenomene brutale de persecuție națională, de
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
aceștia nu știa de codicilul secret. Doi ani de zile România s-a aflat într-o neutralitate militară, fiind sfâșiată de pasiunile politice ale celor două tabere. Victoria, nu îndeajuns de rumegată, a României în cel de-Al Doilea Război Balcanic, în care trupele române au desfășurat cu succes o campanie în Bulgaria, alimenta planurile și iluziile unui corp ofițeresc imatur, cu mici excepții: bătuți o dată, bulgarii puteau fi bătuți și a doua oară! A fost cea mai mare eroare militară
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
de problema migrației, au fost adoptate documente negociate înainte de Summitul respectiv, cum ar fi șase proiecte în domeniul transporturilor și patru acorduri politice între Belgrad și Pristina. Viitorul lor a devenit incert, pentru că, deși era încurajată coperarea bilaterală între statele balcanice, a apărut tendința ca fiecare să contacteze separat membrii UE. Consensul din timpul reuniunilor se destrăma mereu le revenirea oficialităților în țară. În aceste condiții, acțiunile statelor care doresc să devină membre UE se individualizează din cauza neîncrederii în șansele aderării
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Situația s-a resimțit la Bruxelles, și asta în special după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Angela Merkel a fost oarecum obligată să declare, la Paris: „Ce s-a întâmplat nu trebuie să afecteze perspectivele de aderare la UE a statelor balcanice”. O încurajare fără prea mult efect, totuși... Liderii a șase membre UE și tot atâtea state balcanice s-au întâlnit la Paris, în cadrul celui de-al treilea Summit al Procesului de la Berlin, confirmând un proiect european lansat acum doi ani
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
a fost oarecum obligată să declare, la Paris: „Ce s-a întâmplat nu trebuie să afecteze perspectivele de aderare la UE a statelor balcanice”. O încurajare fără prea mult efect, totuși... Liderii a șase membre UE și tot atâtea state balcanice s-au întâlnit la Paris, în cadrul celui de-al treilea Summit al Procesului de la Berlin, confirmând un proiect european lansat acum doi ani, cu scopul apropierii statelor balcanice, prin cooperare de tip regional. Tot la reuniunea menționată, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
mult efect, totuși... Liderii a șase membre UE și tot atâtea state balcanice s-au întâlnit la Paris, în cadrul celui de-al treilea Summit al Procesului de la Berlin, confirmând un proiect european lansat acum doi ani, cu scopul apropierii statelor balcanice, prin cooperare de tip regional. Tot la reuniunea menționată, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia au semnat un acord pentru înființarea unui Birou de Cooperare al Tineretului Regional, cu sediul la Tirana, cu buget finanțat de țările balcanice și
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
statelor balcanice, prin cooperare de tip regional. Tot la reuniunea menționată, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia au semnat un acord pentru înființarea unui Birou de Cooperare al Tineretului Regional, cu sediul la Tirana, cu buget finanțat de țările balcanice și Comisia Europeană. Asemenea acțiuni sunt așteptate, dar încă firave în contextul complicat al momentului. Proiectul german inițiat în 2014 a supus atenției organizarea a cinci summit-uri până în 2018, pentru urmărirea progreselor înregistrate. În esență, se avea în vedere
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
supus atenției organizarea a cinci summit-uri până în 2018, pentru urmărirea progreselor înregistrate. În esență, se avea în vedere accelerarea proceselor de reformă și sporirea oportunităților de natură economică, precum și încurajarea cooperării în regiune. Aceste obiective sunt importante, dar țările balcanice așteaptă mai mult, mai concret, mai eficient, pentru că timpul promisiunilor a trecut. Până în 2020, Comisia Europeană are în vedere sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor regionale principale de transport, pentru sporirea fluenței legăturilor europene. Ce se va
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
care oficialii UE încearcă se le dea pentru dispersarea temerilor țărilor din regiune riscă să rămână fără ecoul scontat, din cauza situației volatile din Europa. Posibilitatea înghețării relațiilor în procesul integrării a fost sesizată și de un fin observator al spațiului balcanic, fost ministru de Externe suedez, Carl Bildt, care prudent, afirmă că „poarta europeană este deschisă Balcanilor, în ciuda faptului că s-au auzit zgomote diferite de la țările societății vest-europene”. Analiza realistă a momentului arată clar că UE este mai preocupată de
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
externe? Greu de estimat, dar rămâne întrebarea lui Henry Kissinger, de acum câteva decenii: „Eu dacă vreau să sun să vorbesc cu Europa, cine răspunde la telefon?”. Pe de altă parte, ce cale există pentru speranțele de dezvoltare ale statelor balcanice alta decât intrarea în UE?...
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
fiind conștient, totodată, și de pericolul de la est pentru România: URSS. Încercările sale de a securiza situația țării în vremuri crâncene au fost concretizate, printre altele, în două alianțe regionale, din care România a făcut parte: „Mica Antanta” și „Înțelegerea Balcanică”. Anvergura pesonalității sale i-a adus și multe riscuri. În cartea „Douăzeci de ani de tensiuni diplomatice”, apărută la Paris în 1958, jurnalista franceză Genevieve Tabouis dezvăluie că, „în momentul când Hitler și-a dat seama ce obstacol major îl
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
structurile euro-atlantice, drumul său zonal și european, evoluțiile social-politice pe care le-a implicat această concentrare de forțe naționale. Revista, devenită „Balcanii și Europa”, s-a constituit într-o voce activă, o publicație de opinie și atitudine, centrată pe zona balcanică văzută în context european, fiind singura publicație de acest fel din țară. De-a lungul celor 15 ani de implicare în planul publicisticii românești, revista, care a alăturat unui exigent colectiv redacțional o seamă de colaboratori de renume, specialiști reputați
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
redacțional o seamă de colaboratori de renume, specialiști reputați în istorie, economie, analiză politică - cum ar fi prof. dr. Zoe Petre, Eugen Uricaru, Corneliu Vlad, Dr. Ioan C. Popa, Octavian Andronic ș.a - a consemnat parcursul României și al zonei balcanice în tabloul geopolitic contemporan. „Balcanii și Europa” a găzduit în paginile sale numeroase dezbateri, susținute de oameni politici de primă mărime, printre care președinți de state, reprezentanți ai Uniunii Europene, ambasadori, miniștri, care au abordat unele dintre cele mai importante
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
Preocupat în principal de romanitatea balcanică și de relațiile externe ale României, Tănase Bujduveanu, timp de numeroși ani colaborator al revistei noastre, a devenit cunoscut prin cele peste 40 de volume dedicate studiului civilizației și culturii aromânilor, pe care i-a urmărit în Peninsula Balcanică din
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
romanitatea balcanică și de relațiile externe ale României, Tănase Bujduveanu, timp de numeroși ani colaborator al revistei noastre, a devenit cunoscut prin cele peste 40 de volume dedicate studiului civilizației și culturii aromânilor, pe care i-a urmărit în Peninsula Balcanică din cele mai vechi timpuri până în prezent.În cadrul acestui demers notabil, multe volume de certă importanță se remarcă prin aprofundarea unei dimensiuni a spiritualității noastre arhaice, puțin cunoscute și cel mai adesea neglijate. În studii ca „Romanitatea Balcanică și Civilizația
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
în Peninsula Balcanică din cele mai vechi timpuri până în prezent.În cadrul acestui demers notabil, multe volume de certă importanță se remarcă prin aprofundarea unei dimensiuni a spiritualității noastre arhaice, puțin cunoscute și cel mai adesea neglijate. În studii ca „Romanitatea Balcanică și Civilizația Aromânilor”, „Aromânii și Muntele Athos”, „Aromânii din Kosovo”, „Aromânii din Peninsula Balcanică”, „Creștinismul Aromânilor din Balcani”, „Megleno-Românii. Viață religioasă”, Tănase Bujduveanu a coagulat importante mărturii istorice. De altfel, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei „Balcanii și Europa
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
multe volume de certă importanță se remarcă prin aprofundarea unei dimensiuni a spiritualității noastre arhaice, puțin cunoscute și cel mai adesea neglijate. În studii ca „Romanitatea Balcanică și Civilizația Aromânilor”, „Aromânii și Muntele Athos”, „Aromânii din Kosovo”, „Aromânii din Peninsula Balcanică”, „Creștinismul Aromânilor din Balcani”, „Megleno-Românii. Viață religioasă”, Tănase Bujduveanu a coagulat importante mărturii istorice. De altfel, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei „Balcanii și Europa” în anul 2013, reputatul cercetător puncta reperele întregii sale munci de cercetare: „Aromânii, ca
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea și prăbușirea unor imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii a romano-moldo - vlahilor”. Ultimele sale volume apăreau în anul 2014 purtând pecetea aceleiași pasionate vocații: „Evoluția cântecelor și jocurilor populare ale meglenoromânilor din localitatea Cerna, județul Tulcea” și
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii a romano-moldo - vlahilor”. Ultimele sale volume apăreau în anul 2014 purtând pecetea aceleiași pasionate vocații: „Evoluția cântecelor și jocurilor populare ale meglenoromânilor din localitatea Cerna, județul Tulcea” și „Evreii din Dobrogea. Situația evreilor din lagărele de
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
Evreii din Dobrogea. Situația evreilor din lagărele de muncă (1941)”. S-a stins din viață profesorul și cercetătorul Tănase Bujduveanu, binecunoscut pentru pasiunea cu care a studiat evoluția aromânilor, a minorităților românești din jurul granițelor țării și în special din Peninsula Balcanică. Considerăm pe deplin meritată o evocare a operei sale care lasă în urmă o adevărată bibliotecă de certă însemnătate.
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]