8,717 matches
-
o / dintr-o categorie sau alta). Dificultatea clasificării vine mai ales din faptul că basmele lui Creangă se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lui Creangă se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim element pe care trebuie să-l avem în vedere
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim element pe care trebuie să-l avem în vedere în analiza poveștilor este limbajul și, în strânsă legătură cu acesta, impresia de oralitate pe care o creează Creangă în basme și în întreaga sa operă. Premisa corectă a unei asemenea abordări ar trebui să fie ideea enunțată de G. Călinescu și anume că „limba, văzută ca un adaos de frumusețe, n-a făcut însă niciodată o operă cu adevărat mare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Povestea lui Harap Alb, p. 227 - 228). Limbajul, înțelegând prin el atât vorbirea personajelor, cât și pe aceea a naratorului, este principala sursă a umorului la Creangă. El este în același timp și una dintre modalitățile esențiale prin care eroii basmelor sunt individualizați. Poveștile lui Creangă au o structură dialogică specifică, ceea ce le dă o mare putere de reprezentare scenică. Spre deosebire de creatorul popular de basme, care e interesat mai curând de latura epică, de evenimențialul în sine, Creangă manifestă o preferință
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
umorului la Creangă. El este în același timp și una dintre modalitățile esențiale prin care eroii basmelor sunt individualizați. Poveștile lui Creangă au o structură dialogică specifică, ceea ce le dă o mare putere de reprezentare scenică. Spre deosebire de creatorul popular de basme, care e interesat mai curând de latura epică, de evenimențialul în sine, Creangă manifestă o preferință netăgăduită pentru plăcerea de a reda întâmplările prin dialog, care „imită” vorbirea. Fragmente precum cel de mai jos, în care dialogul se îmbină cu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fabulos. Acesta este unul dintre aspectele esențiale ale originalității lui Creangă. S-a vorbit adesea despre așa-numita localizare a fantasticului la Creangă, despre o „domesticizare a miraculosului mitic folcloric”. Limite clare între real și fabulos nu existau nici în basmul folcloric. Acolo însă, trecerea era de la real la fantastic și nu invers. În cazul lui Creangă avem de-a face cu o umanizare a fantasticului, autorul ajungând, în spiritul umorului care îi este caracteristic, până la parodierea acestuia. Ilustrative pentru acest
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Creangă avem de-a face cu o umanizare a fantasticului, autorul ajungând, în spiritul umorului care îi este caracteristic, până la parodierea acestuia. Ilustrative pentru acest tip de „coborâre” parodică a fantasticului în planul realității imediate sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Toate trei pot fi încadrate, așa cum deja s-a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pentru acest tip de „coborâre” parodică a fantasticului în planul realității imediate sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Toate trei pot fi încadrate, așa cum deja s-a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face cu o deconvenționalizare a caracterului de snoavă, în sensul restructurării epicului în funcție de un tipar nuvelistic. Determinările socio etnografice sunt
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lumi (cea reală și cea fabuloasă) se întrepătrund astfel încât distincția dintre ele aproape că nu mai este posibilă. Dracii își pierd atributele fantastice, devenind ființe derizorii pe care Ivan le stăpânește cu ușurință. Iadul în totalitatea sa devine în acest basm un soi de „cârciumă deocheată”, un „loc al păcatelor și slăbiciunilor celor mai scuzabile”. Raiul este și el un loc foarte apropiat de pământ atâta timp cât Ivan își păstrează și aici atributele cu care a fost învestit de către Dumnezeu pe pământ
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
aici atributele cu care a fost învestit de către Dumnezeu pe pământ. Funcția dialogului de a umaniza fantasticul nu ar avea însă efectele scontate fără contribuția povestitorului care, chiar dacă din punct de vedre cantitativ are o prezență mai redusă decât în basmele populare, intervine cu aceeași tonalitate ironică specifică întregii opere a lui Ion Creangă. Deși este vizibilă intenția de a dramatiza realistic basmul, povestitorul este cel care completează mereu dialogul personajelor. El subliniază detaliile semnificative menite să atragă atenția asupra anumitor
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
scontate fără contribuția povestitorului care, chiar dacă din punct de vedre cantitativ are o prezență mai redusă decât în basmele populare, intervine cu aceeași tonalitate ironică specifică întregii opere a lui Ion Creangă. Deși este vizibilă intenția de a dramatiza realistic basmul, povestitorul este cel care completează mereu dialogul personajelor. El subliniază detaliile semnificative menite să atragă atenția asupra anumitor semnificații sau să contribuie la conturarea unor personaje. Naratorul însuși pare a deveni astfel personaj în opera lui Creangă, pentru că el „vorbește
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
amâna din zi în zi și de joi până mai de apoi această poznașă trebușoară și gingașă în multe privinți, după cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de toate”. (p. 205) Aceeași ironie se menține și în finalul basmului, naratorul făcând aluzie la soția lui Stan: „Și după aceea, când îi spunea cumva cineva câte ceva de pe undeva, care era cam așa și nu așa [...]” (p. 224) Uneori ironia se citește printre rânduri: „Dar este o vorbă: Tot bogatul mintenos
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cu cititorul. Impresia de oralitate, despre care s-a discutat, este susținută mai curând de aceste intervenții în text ale povestitorului, prin care autorul reușește să creeze o anumită complicitate între cel care povestește și cel care citește sau ascultă basmul: „Ce or fi isprăvit ceilalți draci nu știm, dar acestui de la pădure nu i-a mers bine în acea zi.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.206), „Acum să ne întoarcem iar din urmă.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.222), „Căci trebuie să
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
urmă.” (Povestea lui Stan Pățitul, p.222), „Căci trebuie să vă spun că boierul acela avea o păreche de case [...]” (Ivan Turbincă, p.290) etc. Tot naratorului îi revine și misiunea de a întreține o minimă undă de fabulos, fără de care basmul și-ar pierde identitatea. Intervine aici ceea ce exegeza a numit „homerismul” lui Creangă, adică tendința scriitorului de a da o aură mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
257) Povestitorul este astfel cel care, în ultimă instanță, îmbină realul cu fabulosul în cele mai surprinzătoare moduri. Poveștile stau sub semnul acestei permanente oscilări care ilustrează de fapt nevoia omului de a se situa între realitate și idealitate. Atemporalitatea basmelor, sugerată prin formula inițială „Era odată” care urmărește doar aparent tiparul folcloric, reflectă încercarea autorului de a permanentiza întâmplările, de a le da un caracter de generalitate cu dominantă umoristică. Mesajul basmelor lui Creangă este, în cele din urmă, ideea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a se situa între realitate și idealitate. Atemporalitatea basmelor, sugerată prin formula inițială „Era odată” care urmărește doar aparent tiparul folcloric, reflectă încercarea autorului de a permanentiza întâmplările, de a le da un caracter de generalitate cu dominantă umoristică. Mesajul basmelor lui Creangă este, în cele din urmă, ideea că singura modalitate de a face față destinului este umorul, un umor rafinat, având tendința spre intelectualizare, dar obținut cu mijloace care stau la îndemâna oricui, un umor care „ nu pedepsește, nu cenzurează
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
doilea rând sunt și ale altora.” Acestea fiind spuse, dincolo de riscul afirmat la începutul prezentei lucrări, acela de a relua locuri devenite comune atunci când se vorbește despre Creangă, nu ne rămâne decât constatarea că orice nouă încercare de analiză a basmelor lui Creangă înseamnă, în primul rând, o nouă lectură... Și fiecare lectură nouă nu poate să însemne decât nuanțe și sensuri noi și, de ce nu, în cele din urmă, o nouă bucurie spirituală. Erotica feminină în proza eminesciană Motto: „Femeie
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
misterului. Peisajul capătă din ce în ce mai mult atributele unui spațiu miraculos, în care siluetele munților conturate de razele lunii se transformă în fantasme care provoacă imaginația soldaților („Fortul, râpele, podișul pietros dinspre nord erau inundate de o lumină feerică, aidoma celei de basm; strălucea până și perdeaua de neguri încremenită în zare, spre miazănoapte.” p.73), iar sunetele proiectate pe fundalul unei liniști apăsătoare creează iluzii auditive: „Vântul, care făcea să tremure șuvoiul prelung, tainicul joc al ecourilor, sunetul schimbător al pietrelor lovite
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
oferi deplina înțelegere, pe care și-o dorește mereu aproape: „Jelui-m-aș brazilor De doruțul fraților; Jelui-m-aș munților De dorul părinților; Jelui-m-aș florilor De dorul surorilor; Maică, măiculeana mea, Auzi-mi tu jalea mea?” în basmele populare, mama este cea care deține batista fermecată, din sângerarea căreia află că feciorul îi este în primejdie și astfel pornește să-l caute, izbutind să îl ajute. De la îngânările de leagăn până la orațiile de nuntă sau bocete, folclorul românesc
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un basm cu pajuri și cu zmei începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ipoteze: sau textul nu conține decît o singură secvență (narativă, de exemplu vom vorbi atunci despre povestire minimală). sau textul conține n secvențe de același tip (toate narative, de exemplu; ele se pot înlănțui linear coordonîndu-se între ele este cazul basmului -, dar pot fi și inserate unele în altele într-un punct oarecare al secvenței principale). Dacă textul se prezintă ca o structură textuală eterogenă (cea mai întîlnită manifestare a textualității), trebuie regîndite cele două tipuri: Tipul 1 de eterogenitate: Secvențe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fi, la rândul său, un "bun cunoscător al naturii omenești": "Trăsăturile de caracter ale lui Huțu numai în aparență sunt uneori negative; în fond autorul le simpatizează și le consideră o garanție a succesului. Huțu seamănă cu Făt-Frumos din unele basme care pare la început cel mai prost și neajutorat dintre frați, până la urmă se ridică însă deasupra tuturor la nivelul unui erou popular."24; " Caracterul lui Lică Sămădăul e mai limpede, fără să fie schematic. Dimpotrivă, această limpezime îi dă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
precepte și două de factură inedită (Omul care n-a vrut să fie scriitor, Addenda-Constelații ale imaginarului) ce propun o sumară și subiectivă monografie a scriitorului cea dintâi, respectiv o încercare de circumscriere a imaginarului slavician așa cu îl reflectă basmele culese de Slavici pe tot parcursul vieții sale cea de a doua. Prima secțiune nu conține, așa cum ar fi fost de așteptat, precizarea metodei de lucru și a instrumentelor folosite. Cercetătorul formulează, din poziția unui împătimit al lecturii, o mulțime
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca un blestem și omul condus de forțe nestăpânite se transformă în fiară. Caracterul său se schimbă radical. Nu mai recunoaștem nimic din Duțu de ieri care făcea haz de Ghiță al Popii. E o metamorfoză pe care doar în basme o acceptăm cu ușurința dată de convenția știută. Duțu nu ne convinge nici chiar atunci când rostește tăvălindu-se pe jos plin de sudori: Scapă-mă, Doamne! Dezleagă-mă, Doamne! Ia-mă, Doamne, ori fă-mă ce-am fost! sau când
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]