6,961 matches
-
cât mai degrabă traduse. Nu mi se pare normal, de exemplu, ca, acum când se traduce masiv, lucrările lui Barrington Moore Jr. (1913-2005) să fie greu accesibile intelectualilor din România, în timp ce autori dubioși se pronunță cu aplomb despre comunism și capitalism. Profesorul de la Universitatea Harvard a analizat cu luciditate comunismul de tip sovietic (Soviet Politics: The Dilema of Power, 1950; Terror and Progress: URSS, 1954), ca și capitalismul contemporan (Reflection on the Causes of Human Misery and Upon Certain Proposals of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
intelectualilor din România, în timp ce autori dubioși se pronunță cu aplomb despre comunism și capitalism. Profesorul de la Universitatea Harvard a analizat cu luciditate comunismul de tip sovietic (Soviet Politics: The Dilema of Power, 1950; Terror and Progress: URSS, 1954), ca și capitalismul contemporan (Reflection on the Causes of Human Misery and Upon Certain Proposals of Eliminate Them, 1972; Injustice: The Social Bases of Obedience and Revolt, 1989; Moral Aspects of Economic Growth, and Other Essays, 1998). Așa cum Karl Marx nu concepea analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Roman, T. Krausz, Florian Potra, Ion Brad ș.a., iar „Cronica muzicală” este ținută de I. Văleanu și I. Balea. În fine, un regim aparte e rezervat rubricii „Baricada”, profilată pe intervenții pamfletar-polemice îndreptate contra dușmanului de moarte al „noii” orânduiri - capitalismul. Alți colaboratori: Liviu Onu, Mircea Mancaș, Romulus Todoran, Elena Dragoș, Teodor Coriban. D.B.
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
e înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar fi întors pe dos și ar umbla cu sufletele pe afară. Istoriile vocației încep de obicei de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând, ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu sunt o afacere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
identificată în mod restrictiv cu un model al inspirațiilor excepționale 11, a obscurizat natura democratică a chemării și capacitatea ei de funcționa ca orizont al existențelor banale. Cum se naște vocația literară într-o cultură emergentă? Nici modelul weberian al capitalismului incipient, nici modelul modernității occidentale analizat de Judith Schlanger nu ne vor da soluții care să poată fi aplicate direct. Dintr-un motiv evident: pentru că structura spațiului public, gama de profesii și implicit posibilitățile de exprimare a dorințelor în formele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003. Weber, Max, Le savant et le politique. La profession et la vocation de savant. La profession et la vocation de politique (1917, 1919), traducere de Catherine Colliot- Thélène, La Découverte, Paris, 2003
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Filimon, Minerva, București, 1978, p. 122. 3 Titu Maiorescu, " În memoria poetului dialectal Victor Vlad (Delamarina)" (1898), în Opere, II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1984, p. 141. 4 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003, p. 64. 5 Pentru un comentariu lămuritor al acestei probleme, trimit la cartea lui Giorgio Agamben, Le temps qui reste. Un commentaire de l'Epître aux Romains (2000), traducere de Judith Revel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2000), traducere de Judith Revel, Rivages, Paris, 2009, pp. 40-49. 6 Pentru citatele din Noul Testament am folosit ediția Biblia sau Sfînta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al B. O. R., București, 1994. 7 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, p. 68. 8 Judith Schlanger, La Vocation (1997), Hermann, Paris, 2010. 9 Ibidem, pp. 26-27. 10 Ibidem, p. 30. 11 Heinich, L'élite artiste, pp. 75sqq (de asemenea, capitolul "La vie vouée", pp. 82-100). 12 Numeroase observații despre temele vocației
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
internațional sau punker stradal. Oricum, mă apropii de final. Solo voi con mi pena, și gata cu viața de student clandestin. Înapoi la sapă. Sistemul și cardul mă așteaptă, cu brațele magnetice larg deschise pentru produs pe banda rulantă a capitalismului și globalizării. Glumeam. Pfiu, cred că iară mă apuc de citit pe ascuns povești motivaționale și de făcut mătănii ecologiste. Așa că, după un tur de mixuri auditive „German base“ prin Köln, bag terapie de resetare și revin la chipul smerit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
este de altfel un simbol foarte prezent în roman), imensul trafic neîntrerupt, monoton și isteric care duce la dispariția omului, pierderea imediatului prin dezvoltarea sistemelor nenumărate de mediere, pentru care ascensorul sau telefonul sunt imaginea exactă. Satira democrației, liberalismului și capitalismului este sigură. Dar, deși Kafka dezvoltă toate aceste teme, nu aici este esențialul fiindcă Lumea Nouă este un pretext pentru el, o imagine operatorie pentru a ne vorbi și de altceva. America lui nu este America reală: chiar de la început
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere în secolele trecute prin cursa pentru colonii, iar în zilele noastre prin multiplicarea corporațiilor multinaționale. Pentru ca o lume mai dreaptă să fie posibilă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
teorii ale suprastructurii asupra relațiilor internaționale. Imperialismul Dintre numeroasele încercări de a construi o teorie marxistă a Relațiilor Internaționale, cea mai influentă a fost, cel puțin inițial, cartea lui V.I. Lenin din 1917, intitulată Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului. Lenin afirmă că, în cei 50 de ani care despart Capitalul lui Marx (apărut în 1867) de cartea sa, capitalismul s-a schimbat, intrând într-o nouă fază. Etapa ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
mai influentă a fost, cel puțin inițial, cartea lui V.I. Lenin din 1917, intitulată Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului. Lenin afirmă că, în cei 50 de ani care despart Capitalul lui Marx (apărut în 1867) de cartea sa, capitalismul s-a schimbat, intrând într-o nouă fază. Etapa ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul monopolist se caracterizează prin exploatarea, în cadrul economiei mondiale, a unei periferii (reprezentată, în epocă, mai ales de colonii, dar și
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
capitalismului. Lenin afirmă că, în cei 50 de ani care despart Capitalul lui Marx (apărut în 1867) de cartea sa, capitalismul s-a schimbat, intrând într-o nouă fază. Etapa ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul monopolist se caracterizează prin exploatarea, în cadrul economiei mondiale, a unei periferii (reprezentată, în epocă, mai ales de colonii, dar și de țările mai puțin dezvoltate) de către un centru (marile puteri economice). Lenin definește imperialismul prin cinci caracteristici: 1. concentrarea producției
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Respingerea dominației celor puternici se poate face printr un efort al celor aflați la periferia sistemului mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la o mișcare contrahegemonică, cu șanse mari de reușită în condițiile crizelor inevitabile ale capitalismului. Sintagma Teorie critică este cel mai adesea atașată cercetărilor care pornesc de la o altă tradiție marxistă, cea a Școlii de la Frankfurt, din care fac parte gânditori precum Max Horkheimer, Herbert Marcuse sau Theodor Adorno ori, într-o a doua generație
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
care le ia în considerare în raport cu cei aflați în afara frontierelor naționale. Linklater, un proiect cum este cel al Uniunii Europene, ce presupune scăderea importanței acordate statului, reprezintă o tendință emancipatorie importantă, anunțând intrarea într-o epocă postwestfalică a guvernării. Evoluția capitalismului Deși a influențat în mod decisiv evoluția tuturor științelor sociale din ultimii 140 de ani, dimensiunea fundamentală a marxismului este cea economică. Proprietatea asupra mijloacelor de producție determină relațiile de producție, structurarea societății, lupta de clasă și programul politic al
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
140 de ani, dimensiunea fundamentală a marxismului este cea economică. Proprietatea asupra mijloacelor de producție determină relațiile de producție, structurarea societății, lupta de clasă și programul politic al actorilor sociali. Pornind de la critica pe care o face proprietății private și capitalismului, marxismul a evoluat în timp, putând fi considerat astăzi, în egală măsură, o filosofie, un program politic și un proiect de cercetare. Această capacitate de penetrare a unor domenii atât de diferite constituie și forța, dar și slăbiciunea sa. În
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Această capacitate de penetrare a unor domenii atât de diferite constituie și forța, dar și slăbiciunea sa. În ansamblu, se poate spune că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit, ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
putere a unor categorii sociale din ce în ce mai dinamice. Dacă și când se vor acutiza aceste conflicte rămâne de văzut. Până atunci, China a devenit în ultimele două decenii un gigant economic în continuă expansiune, membru al organizației celei mai reprezentative pentru capitalismul universal Organizația Mondială a Comerțului. Clasă și națiune De o importanță specială în discutarea marxismului pe planul politicii internaționale este modul în care acesta tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. I (1866-1876), ed. îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 2001, p. 241.</ref> În absența acestei clase de mijloc, al cărei etos se confundă cu cel al libertății și capitalismului, arhitectura împrumutată de Principate în deceniul de după 1866 este, în termenii lui P.P. Carp, un castel clădit pe nisip, o potemkiniadă ce nu poate rezista examenului critic și lentilei lucidității. În jurul acestei absențe, discursul lui Maiorescu propune o radiografie a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
istoria națională. Birocrația și anchilozarea regimurilor politice socialiste au avut un puternic suport doctrinar marxist și s-au tradus prin concentrarea întregii puteri alocative în mâna statului. Pe măsură ce învățătura marxist-leninistă eșua în confirmarea predicțiilor sale cu privire la logica formațiunii sociale a capitalismului (aceea de a fi numai un stadiu și, în definitiv, un parcurs obligatoriu către finalitatea umanității, orânduirea comunistă), a răsturnării ordinii sociale prin revoluție și în descoperirea rațiunii profunde care stătea la baza motorului istoriei, în care dezvoltarea socială de-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lumii”, instanța supremă în materie de curgere a civilizației. Fernand Braudel imagina timpul ca „durată lungă” a desfășurării istoriei în interiorul căruia se desfășoară fenomene istorice pe „durată scurtă”. în tomul al III-lea al monumentalei sale Civilisation matérielle, économie, et capitalisme, XVe-XVIIIe siècle, el încerca „să decupeze spațiul, apoi să decupeze timpul - problema constând în situarea prealabilă a realităților economice și a realităților sociale care le însoțesc, mai întâi în raport cu spațiul, apoi în raport cu duratele lor”. Philippe Ariès, conducându-ne în percepțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
urmărea eliminarea tradițiilor progresiste din cultura română”), la periodicul ei („prin revista Convorbiri literare [...] este răspândită teoria reacționară a artei pentru artă, care propovăduia izolarea artistului de popor, crearea unei arte senine, impersonale, menită să consolideze bazele orânduirii exploatatoare a capitalismului, să adoarmă conștiința de luptă a poporului”). într-unul din cele mai grosiere și mai pline de ură articole („T. Maiorescu - exponent ideologic al regimului burghezo-moșieresc”), C.I. Gulian, proaspăt membru corespondent al Academiei, îi aducea acuze nemeritate criticului „Junimii”, un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al PCR considera firești și necesare măsurile luate în unele țări pentru perfecționarea construcției socialiste, atrăgând, în același timp, atenția că în unele dintre acestea „se adoptă măsuri care slăbesc pozițiile socialismului și deschid calea restaurării, sub diferite forme, a capitalismului. Unii declară deschis că doresc să ia drept model diferite țări capitaliste” (sublinierile ne aparțin). Recunoscând dreptul fiecărei țări de a-și stabili căile proprii de dezvoltare, corespunzător condițiilor lor concrete, liderul român pledează pentru dezbaterea „largă a problemelor actuale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
publicat în revista sovietică Argumentî i faktî semnat de Egor Ligaciov, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PCUS, considerat ca făcând parte din tabăra conservatorilor, articol intitulat „Socialismul dispune de uriașe resurse și nu poate fi îmbunătățit prin capitalism”. Autorul articolului nota că „probabil noi înșine suntem vinovați de faptul că ne-am făcut iluzii în legătură cu restructurarea [...], credeam că multe probleme ale țării le vom putea rezolva rapid”, concluzionând că “în cadrul sistemului monopartid se poate dezvolta pe deplin democrația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]