6,287 matches
-
Parlament; trebuie să se supună regulii de „numai cinci persoane, vă rugăm”; trebuie să accepte să i se ia amprentele, fapt de neconceput, mai ales că funcționara americancă însărcinată cu delicata treabă este „o tânără de culoare, foarte cool în chinul ei de a pronunța nume verzi românești”. Cum ar veni, o țigăncușă, care știe să facă față situației imposibile de a nu pronunța, ca pe apă, numele celor numiți, tot într-o cimilitură, „ai noștrii ca brazii, cu mucii pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu a vrut să accepte programul. Culturi întregi s-au pierdut. Unii au crezut că ne-a lipsit limbajul de programare necesar descrierii lumii voastre perfecte. Dar eu cred că fiintele umane, ca specie, își definesc realitatea prin suferință și chin. Lumea perfectă era un vis din care creierul vostru primitiv încercă continuu să iasă63. Metamorfoza operată de globalizarea economică a fost inițiată de progresul tehnologic, fără precedent în istoria omenirii, de economia de scară și continuată de emergența economiei bazată
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în sus și... am înghețat. Exact deasupra mea se plimba un avion Rata scurt ca un dop cu aripi de liliac. Am închis ochii așteptând să mă doboare; doream să fiu doborâtă cât mai repede deoarece nu mai puteam suporta chinurile așteptării. Am deschis ochii și-l văd evoluând nepăsător. " Vede crucea roșie ", mi-am zis, și îl admiram cât este de civilizat. Acum mă gândeam, eram nedumerită de ce se plimbă în zona noastră atât de jos. Ce este cu vânătoarea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
și nu eram împiedicați. În parte din acest timp am fost împreună cu un frate, care din cauza vârstei a fost dus la muncă obligatorie și datorită regimului de muncă și foame s-a îmbolnăvit și după un an și jumătate de chinuri a murit la Iași”. „Mi-au dat un bocanc în burtă zicând ca să nu mai fac jidani...” Miriam Solomon, născută în 1905, strada Lozonschi, casnică, măritată cu rabinul Iancu Solomon, mort în al doilea tren al morții. În ziua de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum de "senzualitatea ei atroce". Nu se poate împiedica să nu tânjească după "dulceața sărutului" din care n-a gustat niciodată, arde de dorința de a cunoaște "fermecătoarele chinuri" ale iubirii 33. Totuși, marcată de educația puritană primită, Catherinei îi este greu să accepte această senzualitate. O percepe ca pe un corp străin în propriul său corp, ca pe dușmanul ei cel mai intim. Și-ar dori să se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rochii lungi aproape până la pământ la rochii scurte, nu mai trebuia să-mi controlez mișcările pentru că nu mă mai împiedicam mereu într-un jupon, puteam din nou să mă aplec, să mă las pe spate, de vreme ce, după două luni de chin, aruncasem fără regrete corsetul la gunoi". În timpul războiului, femeile, rămase în spatele frontului, se reprofilaseră, devenind lucrătoare agricole, metalurgiste, intendente. Doamnele și domnișoarele din cercurile înstărite, însărcinate cu operele de caritate în serviciul public sau transformate în infirmiere, fuseseră și ele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
astfel încât aceasta să nu-i mai "refuze mâine aceste degete pe care arde de nerăbdare să le sărute". "N-a ținut", se vaită el îndurerat a doua zi. Chibzuita stăpânire de sine de care dăduse dovadă nu fusese decât un chin zadarnic. Nici n-apucasem bine să-i strâng mâna, că și-a și retras-o dintr-a mea", se lamentează cu năduf tânărul, pe 28 septembrie. De fapt, tânărul nu contenește să se mire de atitudinea schimbătoare a Louisei. Două
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Styron, în Alegerea Sofiei, tot prin intermediul personajului Stingo, care nu este scutit de niciun fel de supliciu sexual. După ce fusese "torturat" de mai multe "virgine cu centuri de castitate", iar apoi amăgit de nesătula pupăcioasă Leslie, Stingo simte de-adevăratelea chinurile cumplite ale flirtului foarte avansat. Iar acest joc, această "aberație sexuală", departe de a-i potoli dorința, i se pare chiar mai pervers decât tot ce trăise până atunci. Mai rea chiar decât "domnișoara Tachinează-Penis" i se pare a fi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să nu se mai vaiete, să fie bărbat, nu muiere, de râsul satului, și cum boala nu pleacă în urma unei asemenea comportări ale celor din jur, viața lui Neculai s-a terminat doar în cât eva zile și în mari chinuri fizice și sufletești. Mai târziu mama avea să-mi spună, probabil ca să îmblânzească lucrurile că, întrăadevăr, tata er a departe de a înțelege ceea ce se întâmplase și vedea cu oc hii urmările, dar, în general, se simțea că suferă alături de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
apoi, îmi povestea, după moarte tatei, câte necazuri și câte suferințe a suportat să nască 12 copii și apoi să înduri moartea lor încă de mici, amintinduăși mai ales de primul, de Neculai care s-a stins din viață în chinuri groaznice, la doar 17 ani ai lui. La apă, în Trotuș În vara anului 1929, pe când aveam patru ani , când în câmpie grâul era de secerat, iar spre noi către munți, mai cu seamă către zilele de sărbătoare, străbăteau limuzinele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și tot cortegiul pedepselor ce le abate câteodată Dumnezeu peste omenire. De ce o fi oare lăsat ca, din când în când, mulțimile să fie chinuite? În privința asta natura a favorizat mai mult animalele. Ele au o soartă mai puțin expusă chinului. Omul a fost înzestrat cu multă minte ca să poată face rău omului. În strădania asta este neobosit. * Este de observat, în aceste însemnări, lipsa aprecierilor ce ar fi fost să fac asupra multor colegi din breasla mea, observații și prezentări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
stat acolo, pe urmă au început ploile. La 14 mai 1971 am fost internat la Spitalul Panduri, la 18 mai s-a făcut intervenția chirurgicală, operație grea, am suportat-o destul de bine, așa a spus doctorul. După operație, au fost chinuri mari. Am plecat de la spital la 7 iunie. Azi, 4 iulie, se arată în starea mea o ușoară îmbunătățire. S-a făcut aproape săptămânal obișnuitul control medical. Pe la jumătatea lunii august, mă simt ceva mai întremat. Aproape de finele lunii plecăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
furioasă că-l va trimite la cursurile de Conducere Preventivă, unde o trimisese el. Lăură nu s-a putut abține să nu-l sărute cu foc, de bucurie că l-a văzut viu și nevătămat. Îi mai povești prin ce chinuri a trecut din momentul în care a văzut mașină „sifonata” complet și până a aflat din presă că nu i s-a întâmplat nimic. Era pur și simplu devastată. "De ce, de ce, de ce?" își zicea într-una. Acum însă, se mai
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
înfingă creangă plină de spini în plină față, lovindu-l mereu cu putere . Deodată, la orizont își făcu apariția un grup de studenți. Lăură strigă îndată după ajutor. Aceștia se apropiară imediat, dar individul n-o slăbea din prinsoare nicidecum. Chinurile ei luară sfârșit. Răsuflă ușurată când îl descoperi printre membrii grupului pe algerianul de la Karate. Îi explică imediat în limba franceză despre ce e vorba și la un semnal el sări, grupul îl înconjura pe individ, îi descleștară mâna de pe
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
doar atât l-a iubit cum numai ea știa s-o facă, așa din toată ființă ei, fără niciun fel de prejudecăți, pentru că el să nu o poată uită măcar o vreme și pentru că în fine să înțeleagă prin ce chinuri sufletești trece ea, cât îi va lipsi întreaga lui ființă și cât de dureroasă va fi viața fără el. Lui însă i-au picurat involuntar lacrimi mari, prelingându-i-se lin pe obraji. Ea era în sfârșit mulțumită...se simțea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sunt deosebiri la nivelul ritualului; cred că și calendarul este cel iulian. Recunosc că pentru mine aceste deosebiri au o importanță minoră, și noi, cei de azi, cu greu putem înțelege cum au putut oamenii de atunci să suporte acele chinuri groaznice și moarte de martiri pentru asemenea chestiuni; dar știu, în același timp, că pentru o comunitate umană, mai ales religioasă, care a luptat vreme de secole pentru a apăra acele valori și simboluri care-i asigură unitatea și supraviețuirea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai avansată în vremea aceea. Strigătul "gaze" îngrozea soldații din tranșeele Franței mai avan decât toate celelalte arme la un loc. Orașul francez Ypres, unde a fost folosit masiv, a dat numele de iperită gazului nemțesc care ucidea soldații în chinuri îngrozitoare. Dar chimiștii Kaiserului Wilhelm au inventat și alte gaze de luptă, la fel de teribile. Unele au fost folosite și pe frontul de est, împotriva soldaților țarului Nicolae. Nu știu să fi fost folosite și în luptele cu românii în Ardeal
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
crucilor pe ochi Și nopțile pe gură li s-au strâns Veneau tăcuți părinții din mormânt S-apropiau că două flori de scrum Loveau În clopot cerul tânguit Aproape că-i vedeam trecând pe drum Veneau din depărtări umbriți de chin Cu umerii tociți de scăfârlii Veneau părinții dintr-un târg cu morți Înfrigurați În haine cenușii” Poezia lui Alexandru Tăcu nu-i tânguitul cântec de lebădă. Poezia lui Alexandru Tăcu e-o muzică aparent liniștitoare; e-o poezie strigata din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cale, de altfel, bătătorita de Închinătorii Euterpei - are Însemnătate nu atât În sine, cât mai ales pentru calitatea să corelativa, atunci când Înăuntru și În afara năpădesc deopotrivă ființă, dorindu-se cantate de dublul flaut al muzei. Cunoașterea ,,cuvântului nocturn” este zbatere, chin Împăcat În marginile oximoronului: ,, Se aude Încet strigatul tăcerii/ Din cerul de taină al călătorului profund” (,,Omul de flori”). Spre mijlocul volumului, când, prin semne concertate, se Încheagă formele, poezia Își dezvăluia contururile unei proiecții lăuntrice. Ea este ,,umbră repovestita
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cele aproape 70 de poezii din volum), preferând, nu de puține ori, forma și substanță Haiku-ului. Vibrând de un autentic lirism, hrănit la scoala marilor maeștri (,,Să citești poezii de Eminescu, Poe, Rimbaud, Elytis/Ursachi/Lavă Herculanum, Pompei/ Torent, chinuri și insomnii nemiloase”), (,,Să trăiești, să te doară”), poetul, plecat la Întâlnirea ,,cu un om cu fata striata de rădăcini cosmice” (,,Ramura albastră”) lasă, prea devreme, În urma sa o operă exemplara prin semnificații și plină de ,,promisiuni frumoase” (N. Labiș
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
floarea-zi Surâsul Întregului pământ”... Ana ,,...Pierdut-am multe ore de iubire gândind la tainele firești ale-omenirii Încât, cu greu În urmă ta plasată nu m-am lăsat de dorul greu luată. Tăcerea ta, nemăsurate căi străbate când gândul meu, În chinuri mari se zbate, Și mă Întorc-pierdut de simțiri ale iubirii În lumea invincibila a firii. Și-atunci, inexorabila Îmi pare știrea existenței simțind, cum dragostea nicicând sfârșește”. Pentru ce a fost și va rămâne, Gubi-Gubi ,,... Maline , auzi cum suspina colegii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să fim chiț (adică să nu Încercăm să ne tragem reciproc pe sfoară). În tot timpul cât am lucrat la roaba („rob cu roaba să ne unim!”, vorba imnului comunist „Internațională”), mi-am dat seama că n-ar putea exista chin sau blestem mai atroce pentru un deținut slăbit și flamand decât muncă la roaba; mai tarziu, mi-am dat seama că pot fi altele și mai mari; simțeam de fiecare data cand Împingeam roaba plină cu pământ, În pantă, pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
brigadă eram În aceeași situație); praful de piatră care pătrundea În crăpăturile palmelor sau cădea pe rănile de pe mâini, provocate de faptul că scăpăm pietrele când le luăm de jos sau le puneam În vagonet, ne provoca usturimi insuportabile; la chinul acesta se mai adaugă și Împrejurarea că linia de decovil avea o pantă de urcare spre punctul de descărcare, așa că ne era extrem de greu să Împingem vagonetul, Încărcat cu vârf, după ce era verificat de brigadier și Înregistrat de fiecare dată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nu a avut nici o șansă să ajungă În dosarul disidentului. Nici solicitarea că fiica acestuia, Alină Tăcu, să depună mărturie despre suferințele lui Alexandru Tăcu, nu s-a bucurat de trecere În fața instanței. Da, da, o hotărâre de la 1900, toamna” Chinul nu avea să se sfârșească Însă aici. La un moment dat, În timpul audierilor, instanța Curții de Apel avea să dea de tot peste cap atât apărarea, cât și pe Alexandru Tăcu. „Consider că atitudinea de azi a judecătorilor nu este
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
angoasată... Nu pot să zic, și acum îmi pun probleme, normal, dar sunt mult mai degajată cumva. Tocmai felul lui de a fi, foarte lejer, să o luăm încet, m-a dus mai departe decât m-ar fi dus un chin sau o muncă îndârjită. Nu spun că m-am delăsat, nici vorbă de așa ceva. Dar mi-am dat seama că trebuie să ai mereu o distanță, mică, dar să o ai tot timpul. Având acest control, e bine. Cu domnul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]